Priveliște
S-a culcat o floare ca un fluture
Și-am pătruns în zi ca-ntr-un năvod.
Lângă porțile cu mult norod,
Am uitat desagii să mi-i scutur.
Holde mari își freamătă păcatul.
Știu cum râmele au dat seminți.
(Căile creșteau făgăduinți
Și-ntorceau pe după soare satul).
S-a crăpat nămeaza ca păstaia
Și își coace-aripa zborul crud.
Răstignește inima bătaia,
Cu porumbul din poveste ud.
poezie clasică de Alexandru Robot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre sat, poezii despre pescuit, poezii despre inimă, poezii despre fluturi, poezii despre flori sau poezii despre Soare
Citate similare
Lupul se îndoaie de șele cam cu greu, și se pune pe chersin. Și când s-a pus pe chersin, nu știu cum s-a făcut, ori că chersinul a crăpat, ori cumătrul a strănutat... Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă? - îl păștea păcatul și-l mânca spinarea, sărăcuțul...
Ion Creangă în Capra cu trei iezi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre tăcere, citate de Ion Creangă despre tăcere, citate despre mâncare, citate de Ion Creangă despre mâncare, citate despre lupi sau citate de Ion Creangă despre lupi
Raza mea de soare
Mi-i dor de tine, draga mea,
Când pomii sunt în floare,
Câci nu sunt lângă tine
Și sufletul mă doare.
Ești departe de mine
Cum luna e de soare
Și știu că plângi...
Și lacrima ta mă doare!
Dar vorba ta e dulce
Ca nectarul de pe floare,
O, cât de mult te iubesc,
Dragostea mea cea mare.
Nu știu de ne vom mai întâlni
În lumea asta mare,
Dar tu ve-i rămâne veșnic
Raza mea de soare.
poezie de Vladimir Potlog (3 mai 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre dor
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre copaci
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Un minut în Piața Romană
Un greier violent
cântă cri-cri de pomană
în aerul de vară și lent
lângă Piața Romană
o cucoană își face vânt
și își dă aere toată
dacă mă crezi pe cuvânt
aș zice că e disperată
un tramvai puturos cântă
pe șinele încinse
halbele de bere din Piață
se dau învinse
timpul s-a dat jos din ceas
și se dă de pomană
greierele s-a retras
lângă Piața Romană
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre violență
- poezii despre tramvaie
- poezii despre muzică
- poezii despre minute
- poezii despre greieri
- poezii despre cuvinte
- poezii despre ceas
în satul cu troițe
îmi petrec timpul într-o arhitectură sacră
credința-n Dumnezeu s-a născut la țară
țărani evlavioși cu Hristos se consacră
păcatele se spală în apă de moară.
în satul cu troițe mă simt într-un rai
oameni-s vrednici preaslăvesc pământul
vântul cântă pe frunze precum la nai
miri de poveste își cinstesc legământul.
știu că minunile s-au născut la sat
veșnicia începe cu prima rugăciune
ploile mănoase din cer s-au revărsat
pământul să prospere fără amărăciune.
nu vreau să fie nimeni răvășit stresat
ca frați să se adune oameni la împăcăciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre țărani, poezii despre stres, poezii despre rai, poezii despre ploaie sau poezii despre nuntă
În amintirea țăranului zugrav
Azi trăiești în legenda ta
cum ai trăit în câmpuri și în sat:
Mi-aduc așa de bine aminte
de mânile tale grele ca tăvălugul
cu care pecetluiau sămânța-n arătură.
Mi-aduc aminte de ochii tăi verzi ca mura necoaptă
și de meșteșugul blând cu care zugrăveai
sfinți atât de fragezi
parcă veneau de-a dreptul din lună.
Erai prieten cu toate minunile.
O fată ți-a venit în ogradă să-ți zică:
Spune-mi, spune-mi, cum s-a născut
pruncul Isus fără tată?
Într-o icoană-nchipuită de tine
i-ai arătat în aur și-n albastru ceresc:
Astfel stat-a Maria-n genunchi,
cu ciocul întins peste ea
o pasăre, plutind, a scuturat o floare.
Ce-a mai venit se poate-asemăna numai c-un vis.
Din pulberea de floare
cernută peste tânărul ei trup
fecioara Maria
a legat rod ca un pom.
Nu semăna cu-această abia șoptită poveste inima ta?
Erai numai om, și totuși când ai murit
s-a adunat mult norod în pragul tău,
crezând că fără veste te vei ridica la cer
și vei înălța cu tine satul și părnântul.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre Maria, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre tinerețe sau poezii despre tată
Mărțișoarele sunt simboluri. Primăvara se reflectează în aceste talismane fragile, al căror mister s-a atrofiat, s-a vulgarizat. Taina mărțișoarelor doarme printre povești, a căror amintire s-a pierdut.
Alexandru Robot în Mărțișoare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre Mărțișor, citate despre somn, citate despre simbolistică, citate despre primăvară sau citate despre amintiri
S-a culcat și-a stins lumina
S-a culcat și-a stins lumina
minții pline de belele
ca să-și piardă îndemâna
de-a se tot trudi cu ele.
S-a trezit în săptămâna
strălucirii unei stele
după care întinse mâna
cu florile din perdele.
epigramă de Ioan Hapca din Licurici în noapte
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre lumină, citate de Ioan Hapca despre lumină, epigrame despre timp, citate de Ioan Hapca despre timp, epigrame despre săptămâni, epigrame despre stele, epigrame despre mâini sau epigrame despre flori
Rondelul verii ploioase
Își schimbă vara cod cu cod,
De ploi; hashtag nu mai rezist!
Din ceruri, pe-un turbat zăvod,
L-asmute însuși Antihrist.
De-o săptămână stau în pod;
Să pot, aș da și-un acatist.
Își schimbă vara cod cu cod,
De ploi; hashtag nu mai rezist!
Cei de la ISU sunt în glod,
Rămași perplecși, ca la dentist.
Pe lângă ei, s-a strâns norod
Și-a răsărit și-un conțopist.
Își schimbă vara cod cu cod.
rondel de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre săptămâni, poezii despre stomatologie, poezii despre schimbare, poezii despre poduri sau poezii despre Antihrist
Mamei
... când ai plecat mijea de zori
și orizontul sângeriu la răsărit
împrăștia rafale de fiori
peste pământ de noapte ostenit
eu am ieșit afară pe furiș
și văd că tata plânge lângă prag
zgârcit și țărănește și pieziș
și sprijinit pe-o coajă de toiag
s-a prăbușit tot cerul peste tot
și cerul meu intern s-a prăbușit
și tu acolo, undeva, pe eșafod
te mai luptai în gândul meu cu: "N-ai murit"
și brusc am încetat să te mai simt
și brusc m-am resemnat cu: "Nu mai ești"
la fel de brusc în spațiu și în timp
s-a stins un Soare mic și omenesc
și altul s-a aprins în eu-l meu
și de atunci suntem un tot întreg
și de atunci mă are-n pază Dumnezeu
și de atunci spre tine merg și merg
când voi ajunge nu mi-i dat să știu
cum voi ajunge încă nu mi-i dat
e pregătit internul meu sicriu
și testamentul meu, needitat
oricum, ași vrea să plec ca tine-n zori
și orizontul auriu la răsărit
sărute cununiță ta de flori
pe fruntea altui suflet mistuit...
poezie de Iurie Osoianu (3 ianuarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie, poezii despre testament, poezii despre sărut, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre roșu
Fiecare Om își iubește satul în care s-a născut, a crescut, a iubit, a plâns, s-a bucurat de fericirile sale și ale semenilor săi.
aforism de Constantin Anton din Mogoșești, Ființa mea - vol II
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre iubire, aforisme despre sat, aforisme despre plâns, aforisme despre naștere, aforisme despre fericire sau aforisme despre creștere
Flori de tinichea
Mă rostogoleam prin ceață,
un ghem
cu sângele stând în vene.
La un moment dat,
din ulița satului natal
numai amintirea șotronului
se desprinsese de minte
și ciobul alb
ca un dinte.
Împletită
cu poveștile auzite la bunica,
limba fiarelor
îmi venea să o vorbesc.
De ciocul berzei
ce-mi adusese
ani la rând
primăvara
atârna un cuib de nuiele
și bătaia sadea
a inimii mele.
Mă rostogoleam
când în zgomotul citadin
a amuțit tibia
și-am văzut cum creșteau
în asfalt
flori mari de tinichea.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șotron, poezii despre vorbire, poezii despre sânge, poezii despre primăvară sau poezii despre oraș
Tu și eu...
Tu și eu...
tu de inima mea te-ai atins te-ai atins
tu și sufletul meu l-ai surpat l-ai surpat
și-nc-un soare pe cer s-a mai stins s-a mai stins
și-nc-o lună pe deal s-a lăsat s-a lăsat
orice pas fără tine e chin peste chin
orice gol fără tine-i infinit infinit
căci nimic nu-i pe lume mai strein mai strein
decât omul pe care l-ai iubit l-ai iubit
tu de inima mea te-ai atins te-ai atins
tu și sufletul meu l-ai surpat l-ai surpat
și-nc-un soare cu cer a mai nins a mai nins
și-nc-o lună sub deal s-a culcat s-a culcat...
poezie de Iurie Osoianu (14 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre timp, citate de Iurie Osoianu despre suflet, poezii despre ninsoare, citate de Iurie Osoianu despre ninsoare, citate de Iurie Osoianu despre iubire, citate de Iurie Osoianu despre inimă, poezii despre infinit, citate de Iurie Osoianu despre infinit sau citate de Iurie Osoianu despre Soare
Tu și eu...
tu de inima mea te-ai atins te-ai atins
tu și sufletul meu l-ai surpat l-ai surpat
și-nc-un soare pe cer s-a mai stins s-a mai stins
și-nc-o lună pe deal s-a lăsat s-a lăsat
orice pas fără tine e chin peste chin
orice gol fără tine-i infinit infinit
căci nimic nu-i pe lume mai strein mai strein
decât omul pe care l-ai iubit l-ai iubit
tu de inima mea te-ai atins te-ai atins
tu și sufletul meu l-ai surpat l-ai surpat
și-nc-un soare cu cer a mai nins a mai nins
și-nc-o lună sub deal s-a culcat s-a culcat...
poezie de Iurie Osoianu (14 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca o rană viața
În
anul
108
după
Eminescu
Am
bătut
la
porțile
cerului
Și
drept
răspuns
Mi
s-a
dat
un
nor
Ca
o
foaie
albă
de
hârtie
Acesta
e sufletul
tău
Mi
s-a spus
Iar
sângele
a-nceput
să
mă scrie
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (18 februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Costel Zăgan despre viață, citate de Costel Zăgan despre timp, citate de Costel Zăgan despre suflet, poezii despre hârtie, poezii despre alb sau poezii despre Mihai Eminescu
Plânge cidru-n cană (un altfel de colind)
Se apleacă merii pe altarul verii ăstui veac
Și lipsit de poame se îneacă-n foame cel sărac,
S-a surpat Pământul și-a fugit cuvântul din ceaslov,
Iar din cidrul rece se îmbată zece îngeri mov.
Au uitat colinda și-acum fură ghinda ce-a căzut,
Pe la porți o-nchină, stearpă de lumină și de lut
Și pe prag de casă, fulgi amari își lasă la dospit,
Gazda să-i frământe într-un vis pe frunte răstignit.
Au aprins strămoșii foc din lacrimi roșii pe la geam
Și ne fac de-ocară c-am uitat de țară și de neam,
C-am uitat de luptă și ni-i pita ruptă la hotar,
Că ne vindem sarea, Dunărea și marea, pe-un biștar.
Se apleacă merii când s-au dus boierii la vânat,
Zece îngeri mușcă gloanțele din pușcă și se zbat,
Unul câte unul, prind în pumni Crăciunul ca-n năvod,
-Unde ești, române, în ce colț rămâne-al tău norod?
Plânge cidru-n cană și otrava-n rană s-a întins
Și de-o veșnicie, nici în poezie n-a mai nins,
Mi-e livada goală, doar tulpini de smoală cresc spre cer
Și abia răzbate, aiurând în noapte,,, leru-i ler,,...
poezie de Mihaela Borzea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre îngeri, poezii despre vânătoare, poezii despre vară, poezii despre sărăcie sau poezii despre pâine
Vârtejul și-a făcut gustul, și-n mijlocul unui drum de țară, lângă o curte, s-a înțepenit o clipă ca un sfredel, apoi s-a topit deodată, lăsând tot ce luase, baltă, la pământ. Iar cărăbușul căzu pe-o bucățică de hârtie albă și rămase acolo, amețit. Când s-a trezit, privi împrejur: un drum prăfuit. Și din capătul drumului, țanțoș, cu pieptul în platoșă, cu pintenii arcuiți, venea un cocoș. "Ia! scap de unul și dau peste altul, își zise cărăbușul; ăsta mă-nghite!" Cucoșul s-a apropiat, s-a uitat cu un ochi la cărăbuș și a trecut mândru înainte.
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Sărăcuțul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trecut, citate despre mândrie, citate de Emil Gârleanu despre mândrie, citate despre hârtie, citate despre cocoși, citate despre alb sau citate de Emil Gârleanu despre alb
Mai mult demn
a stat în genunchi cât s-a citit evanghelia
i s-a părut mai mult demn decât greu
când s-a ridicat s-a simțit mai înalt
și s-a refugiat în rugăciune
plin de simțăminte ca un călugăr în devenire
își concentra gândurile
și se simțea ușor în interior
fără cuvinte
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre gânduri, poezii despre devenire, poezii despre creștinism sau poezii despre Noul Testament
* * *
ea locuia în casa unui melc
și-și spăla hainele la râu.
din trup îi creșteau dimineți trandafirii
întrecându-se între ele
cum se întrec mugurii pe ram
să plesnească.
ea își cobora pleoapele
și pământul devenea verde,
luna aluneca
de pe o cornee pe alta
poticnindu-se
ca un iepure speriat de umbrele nopții.
când ai apărut
păsările colibri i-au pătruns inima
orbește.
de atunci
această femeie locuiește în mine
și te iubește.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre trandafiri, poezii despre sperieturi, poezii despre râuri, poezii despre păsări, poezii despre noapte sau poezii despre muguri
* * *
pasărea își îngroapă zborul în eter
cum își îngroapă omul sufletul în dragoste
cum își îngroapă salcia lacrimile-n râu
cum își îngroapă plugul lama în pământ
cum se îngroapă tâlcul în cuvânt.
imaculata iarnă
cum se îngroapă-n ger
o pasăre se-ngroapă
cu aripile-n cer.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre ger sau poezii despre arat
Peisaj de primăvară
Un tablou al primăverii
Este-acum întreg pământul.
Anotimpul reînvierii
Își spune din nou cuvântul.
Am văzut cum respiră pământul
În primăvara care-a început.
Am văzut cum mângâie vântul
Tot ce-n natură a renăscut.
Am văzut cum se-mbracă pământul
Cu haină în verde culoare.
Am văzut cum se-acoperă câmpul
Cu grâu semănat pe ogoare.
Am văzut ciocârlia cum lasă pământul
Și-n zbor se avântă spre soare.
Aud cucul că-și strigă cuvântul,
Undeva, departe, în zare.
Am văzut oameni cum lucră pământul,
Cum vitele-i ajută la muncă.
Îmi place că viața-și sporește avântul
În satul din vale și-n luncă.
Am văzut cum primăvara, pământul,
De povara iernii își scutură amarul.
Aud cum își potrivește iar cântul,
La hora din sat lăutarul.
Înregul tablou pictat de primăvară
Pe șevaletul întins al naturii,
Aduce lumină, pentru a câta oară,
În verdele crud al pădurii.
poezie de Dumitru Delcă (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre început sau poezii despre văi