Un vers și o floare
Eram o salcie mută și căutam
o brazdă de armonie de pe pământ,
pe limpezimea clară a izvorului
care ascundea iubirea într-un cuvânt.
Te priveam ascunsă-n taina unei stele,
surâsul nu-ți ascundea copilăria,
lângă roua frunzelor păreai o floare.
Nu vrei vacarm și alegi periferia.
Priveam cum aștepți tăcerile spre seară
ocolind ecourile din suspine
și uitând amintirile fracturate
doreai secundele de iubire pline.
Și am alungat amurguri rătăcite,
cu privirea pusă-ntr-o îmbrățișare
și cu-n zâmbet pe tristețea înserării
noi am pus în iubire un vers și-o floare.
poezie de Constantin Rusu (iulie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Soaptele vietii" de Constantin Rusu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Amandoi
Amândoi ne privim în noapte,
dar fără aduceri aminte
și peste surâsul tău de șoapte
lumea este spartă de cuvinte.
Capodopere-s azi visele,
cu declarații de iubire
și doruri ce ascund în ele
o rugăciune din privire.
Noi am alungat genitivul,
demult am depășit uimirea
și versul ne este portativul,
iar muzica este iubirea.
Triluri colorate vin în toamnă,
cu tăceri am legănat petale
și-am pus sărutul tău de doamnă
pe cântecul izvorului din vale.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învăț din stele
Dacă rupi o buruiană din lutul uscat
atunci lutul plânge și buruiana moare?
Dar răspunsurile le-am cunoaște imediat
de-am avea printre stele o învățătoare.
Și totuși îmi apare de nicăieri un semn
printre ramuri ce-ascund cuvinte împletite,
într-un proverb uitat pe o cruce de lemn
lângă frica înghețată de vise uimite.
Din cuvântul adus la marginea tăcerii
de valurile lăsate pe unda lacului,
am ales din șoaptă lumina mângâierii
și frunzele uscate din genele izvorului.
Ecoul cu iubirea din vers eternitate,
are taina culorilor răsărind sub pleoape
și prin aripi pe cuvânt și zâmbete uitate
chem amurgul dar răsăritu-i mai aproape.
poezie de Constantin Rusu (noiembrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut
mă gândeam...
știi, sunt prea obosit
palmele mele, odată cărări de iubire
astăzi crestate de gânduri
adăposteam suflete în vorbe
despre iubire, despre noi
iubirea noastră, un joc între doi poli
un joc de-a v-ați ascunselea
te căutam pe aleile din parcul cu castani
te regăseam într-un sărut
te întorceai spre mine
privirea ta înmugurită atingea cerul
treceam dintr-o stare în altă stare
dintr-o mângâiere în altă mângâiere
erai o fărâmă din mine
un strop de cer azvârlit pe pământ
aveai chipul plămâdit din stropi de iubire
pluteai pe pământ
femeie, tu, tainic descânt
pasul strâns, întors către mine
te sprijineai de lumina divină
pășeam pe un pod, aruncat peste ape
uneori te strângeam în privire
privind cum înfloreai în palma mea
seara, împleteam linia orizontului
cu șoapte și suspine de iubire
opream un sărut într-un bob
așteptând să culeg de pe buze surâsul
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul prezent
să mă scriu, să mai scriu
o simfonie a iubirii
pe clapele unui clavecin în astă noapte
priveam tăcutele retine și lăcrimam
în câte un vers
eu te chemam să complectez prezentul
cu verbul a iubi în taina nopții
și oboseam tot alergând după un adverb
tăceai și te-nveleai cu tăcutele suspine
plecai și te întorceai în mine
erai femeia fără chip și nume
și te priveam...
offf, ce priveam
cum pasul tău șăgalnic pierea prin ani
mă alintai și iar plecai
să complectezi trecutul
cu un prezent rămas pe buza sorții
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Excese de iubire
inima mea face din iubire excese
din preaplinul meu răspândesc în lume
adorări de viață de întâmplări alese
timpul nu-l disprețuiesc pentru cutume.
ființa mea trăiește amplă expansiune
spre lună și spre stele spre luceferi
spre sfinți cu care fac pură comuniune
în veghea nocturnă ca tu să nu suferi.
să treci de spaima propriilor asprimi
tu suflet dedat romantismului magic
să te transpui în Eros până în profunzimi
servind iubirea lumii în spirit nevralgic
de la Cristos învață tristețea s-o reprimi
pe valuri de speranțe din oceanul nostalgic.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea adevărată este o stare de spirit. Din bogăția ta să dai celor din jur. Bogăția ta poți să o interpretezi cum vrei tu. Poate fi bogăția materială, spirituală sau emoțională. Când dai din ceea ce ai, oricât de puțin ai, atunc simți și trăiești iubirea. Ia o coajă de pâine și dă-o unui câine. Aia e iubire adevărată. Ia din sticla din care bei apă și udă o floare. Aia e iubire adevărată. Spune o vorbă de încurajare și ia în brațe un om căzut la pământ. Aia e iubire adevărată.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea adevărată este o stare de spirit. Din bogăția ta să dai celor din jur. Bogăția ta poți să o interpretezi cum vrei tu. Poate fi bogăția materială, spirituală sau emoțională. Când dai din ceea ce ai, oricât de puțin ai, atunci simți și trăiești iubirea. Ia o coajă de pâine și dă-o unui câine. Aia e iubire adevărată. Ia din sticla din care bei apă și udă o floare. Aia e iubire adevărată. Spune o vorbă de încurajare și ia în brațe un om căzut la pământ. Aia e iubire adevărată.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe când eram copil, locuiam într-o casă veche, care ascundea o comoară. Firește că nimeni n-a dat de ea, sau poate nici nu s-a hărăzit nimeni să o caute. În schimb, toată casa era pătrunsă de vraja ei. Casa mea ascundea în sânul ei o taină...
Antoine de Saint-Exupery în Micul Prinț, XXIV (15 aprilie 2013)
Adăugat de cristina gloria oprisa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Frumoasa poveste a Micului Print" de Antoine de Saint-Exupery este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Taina primăverii
Timpul cade-n ape limpezi
Imensul curcubeu...
Tulburător te caut,
La capătul izvorului
În ceața de argint
A sufletului meu.
Mai lăcrimează ochii de iubire
Lumină-n pleoape străverzii
Puterea de-a urî trădarea
Închisă- n cratere târzii.
Și ninge azi...
Petale peste noi
Din orizontul pomilor în floare
Din care soarele privește
Frumusețea unei zile trecătoare.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa de iubire
florile timpului și-au desfăcut petalele
a dulce chemare
în emoția purpurie a destinului
chipul tău blând, făurit în gând
căuta o sărutare
surâsul era dor, mirifică visare
rătăcind dincolo de zare
te-am zărit întâia oară
pe coapsa dulce a unei clipe
curgea azurul în ochii tăi adânci ca marea
căutam o tainică îmbrățișare
te-am regăsit între suspinele nopții
și țipătul primului delir
eram trubadurul ce cânta la lăută
povestea a doi tineri nebuni de iubire
ce căutau infinitul în lumina privirii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Iubire de lăcașul sfânt,
Iubiri de țară si pământ,
Iubiri de răsărit de soare,
Iubiri de munte si de floare,
Iubiri târzii.... iubiri de-o vară
Iubire vie-n primăvară
Iubiri eterne sau de-o seară
Iubire ești si la izvor...
Sau in al mamei brat cu dor!
Iubire tu esti peste tot
De la bunică la nepot.....
Rămân pe loc și mă gândesc
Eu unde oare te găsesc?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mângâierea miresmei de tei
Floarea de mac imită singurătatea
unui cuc ascuns în lumina stelelor.
Cocori ce uită-n zbor verticalitatea
spun că lumina ne-aduce stele de dor.
Doar floarea aduce bucurii pe zâmbet
pe un drum de petale cu urme de pași.
Minciuna arde un indescifrabil alfabet
care nu acceptă-n pădure chiriași.
Întunericul orb ne ține de mână,
aduce dimensiuni alese din nimic,
ceața face melancolia stăpână,
dar eu voi rămâne cu o floare amic.
Am fugit de vacarm pe umbroase alei,
însă n-am aflat drumul spre eternitate,
am doar mângâierea miresmei de tei
pe culorile din amintiri adunate.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă vindec de iubire...
Să mă vindec de iubire
Cerc să fug spre amintire
Dar vrăjit de dorul greu
Tot mă-ntorc spre sânul tău.
Sânul tău, ca de fecioară,
Care face să mă doară
Anii mei, ce-mi par prea mulți,
Anii mei posaci și sluți.
Mai știi, tu, cum vântul rău
Se juca cu părul tău
Și-ntr-adins tot ți-l zburlea
Și gelos ți-l înfoia?
Mai ții minte, fată dalbă,
Cum stăteam culcați în iarbă
Și scrutam copacii groși
Cum priveau invidioși
La iubirea noastră mută,
La privirea ta de ciută
În care privirea mea
Ca-ntr-un lac se îneca?
Fără gând, fără vorbire,
Te sorbeam dintr-o privire
Și-mbătați de buze moi
Lumea-ntreagă - eram noi.
S-a dus vara, plânge firea
Și-a rămas doar amintirea...
Să mă vindec de iubire
Nu găsesc nici o ieșire.
Gândul meu copil zănatic,
Sufletu-mi flăcău tomnatic
Și toată făptura mea
Tânjesc la iubirea ta.
... Cum spuneam, cam în neștire,
Să mă vindec de iubire
Spre-amintire vreau să fug
Dar tot la tine ajung...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândră floare vorbitoare
Mândră floare vorbitoare,
Cu-ochii ațintiți spre viață,
Sorbi cafea de dimineață
Fierbinte, îmbietoare...
Hai, pășește, ia avântul
Într-un zbor cu viu elan,
Amândoi să facem plan
Să fugim cât ține vântul
Inimii întru iubirea
Presărată-n văi și munți,
Cu săruturi să mă-nfrupți,
Să te iubesc în neștire!
Mândră floare vorbitoare,
Mândră floare parfumată,
Hai, decide-te odată
Să rostogolim planeta.
Tu să-i pui luna pe cer,
Eu s-aduc fierbinte soare,
Să te pudrez dulce floare
Cu iubire și mister!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Azur de toamnă
Scriind aceste versuri,
Îmi amintesc...
De cand eram copil într-un anotimp de toamnă,
De mirosul frunzelor căzute ca eroii într-un razboi,
De nerăbdarea de a o vedea pe scumpa doamnă,
În curtea scolii, jucându-se cu noi.
Priveam spre cer la soarele posac
Ce încă încerca din răsputeri să mai zâmbească,
La randunele triste îmbrăcate-n frac,
Ce începura toate, pe vară s-o jelească.
Când cărțile pe bănci, tăcute se deschideau,
Când totul devenea posomorât în jur,
Atunci se nășteau, amintirile ce erau,
Să fie scrise-n poezia de azur.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire, un cuvânt
Nu mai sunt bărbați
Fruntea caldă s-o sărut
Doar curcani imaginatți
Care bat pinteni mărunt
Un cuvânt era odată
Cu-n cuvânt mă-nduioșai
Inima-mi vibra deodată
Iubire toată mă topeai
Mă roșeam într-un fior
Mă pierdeam topită
Nu mai trebuiam petita
Mă faci să mor de dor
Nu mai fi asa tare bățos
Când eu vreau să te sărut
Lasă-ți fruntea ta mai jos
Să-ți sărut parul cărunt
Nu mă săgeata deodată
Cu privirea ta-ncruntată
Nu fi mândru și orgolios
Lasă-usor sedus duios
Tu iti vei dori vre odată
Din nou eu să te privesc
Dar privirea mea va trece
Printr-un geam tăcut si rece
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc...
Pe fruntea unui deal scăldat in soare
Priveam iubirea intrupată-n floare
Îi pregăteam pe-ascuns inel de sărbătoare
Timpul fățarnic m-ademenea spre altă zare..
poezie de Emil Simion din Ostatic în inima cuvintelor (15 august 2009)
Adăugat de Doru Lascarache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipurile iubirii
iubirea-i bibelou bătut cu diamante
cântecul inimii pe vârfuri de vrajă
prospețimea sângelui ce curge andante
splendoare de emoții din adâncuri degajă
ocean vast de iubire cu dune de corali
cu porturi în orașe pline de visători
ecou de simfonie pe munți ancestrali
acorduri de liră care spulberă nori
iubirea e magie în inimă de univers
împărțită la toți în egală măsură
patimă trăită și de înger pervers
zbor de albatros neatins de ură
îmbrățișare tandră cu miticul vers
aripă desferecată crescută-n anvergură
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PRIVEAM...
Priveam întins la Carul Mare
Și-nconjuram Pământul.
Cine știe unde oare
Am fost atunci cu gândul?
Când în față ai prezentul
Concludent cu reveniri.
Tot mai vrei să iei trecutul
Filigranat de amintiri.
Te-a cuprins melancolia
Prezentei tale elocvențe,
Trăind intens copilăria
Parcă fără grijile curente.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Priveam...
Priveam întins la Carul Mare
Și-nconjuram Pământul.
Cine știe unde oare
Am fost atunci cu gândul?
Când în față ai prezentul
Concludent cu reveniri.
Tot mai vrei să iei trecutul
Filigranat de amintiri.
Te-a cuprins melancolia
Prezentei tale elocvențe,
Trăind intens copilăria
Parcă fără grijile curente.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!