Clipa de iubire

florile timpului şi-au desfăcut petalele
a dulce chemare
în emoţia purpurie a destinului
chipul tău blând, făurit în gând
căuta o sărutare
surâsul era dor, mirifică visare
rătăcind dincolo de zare
te-am zărit întâia oară
pe coapsa dulce a unei clipe
curgea azurul în ochii tăi adânci ca marea
căutam o tainică îmbrăţişare
te-am regăsit între suspinele nopţii
şi ţipătul primului delir
eram trubadurul ce cânta la lăută
povestea a doi tineri nebuni de iubire
ce căutau infinitul în lumina privirii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare

ochi întunecaţi de gânduri
fereastra plânge a aşteptare
cântă sirene pe mare
roua cade pe un răsărit de soare
lumina se scurge pe o tainică cărare
a mirifică chemare
mereu îmi pun o întrebare
care oare...
offf, am uitat
sunt veşnicul uituc
pierdut la răscruce de gânduri
cobor pe aripi de timp
tu plângi în trepidantul tremur
al unui cuvânt nespus
vioara cântă pe mare
valuri se sparg iar în zare, în dulce legănare
ascund iubirea într-o inimă
sau inima o ascund într-o iubire
off, iar m-am încurcat
nu plec iubito, pe mare
las vioara, sirenele să cânte pe mare
trec pescăruşi în zbor de doi în zare, a visare
te ţin strâns, a suavă îmbrăţişare
plecăm împreună iubito
acolo, dincolo de zare, pe mare

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăuta

respir prin mănunchiuri de gânduri
port în braţe pulberi de stele
culese într-o noapte din ele
în larg, un val
se zbate în marea nebună
privesc răsăritul luminii
cu petalele sufletului deschise
a dulce visare, a suavă chemare
tremură curcubeul pe cer
în delirul aprins al unui vis nestins
se scurge şi curge în zare
mireasma suavă a rază de soare
în inima serii coboară cocorii
au plecat la culcare şi norii
pe ţărm, o lăută mai cântă
un cântec străvechi
despre iubire, speranţă şi viaţă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul

am văzut orizontul
prin cioburi de gânduri
de veghe în lanul de grâu
ce s-a copt într-o vară
curgea un râu între noi
erai floare
floarea soarelui te numeai
singură
în marea singurătate
nu ştiam
tăcearea zăcea goală între noi
un timp
un cuvânt nerostit
durere
o clipă eternă
în arşita dorului nespus
uneori ploua
când plângeai
paharul s-a revărsat peste coala murdară de gånduri
mâna a întâlnit trupul
ai ţipat
picurau lacrimi pe coapsa sufletului
te-am scris
pe ţărm
goală de păcate
ştiam
erai departe
eu
în altă parte
m-ai primit în lacrima ta
iubire
între buze şi braţe neastâmpărate
te-am ales pe tine
la prima întâlnire
ploua
doi nebuni pe ţărm
erai fierbinte şi pură
şi ai surâs în doi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punţile iubirii

se scurgeau tăcerile amorţite
în faldurile unui timp ireal
era frig şi era iarnă
eu mângâiam gândul rămas
căutam o lumină în timp şovăind
mă ascundeam la umbră
curgea căldura iarăşi pe umerii goi
deschideam o poartă, găseam trupul tău
mă înveşmântam în tine, topindu-mă la sânul tău
strângând în braţe trupul, ca cel mai scump odor
m-am strecurat în vise, în fuga de păcat
prin rădăcini urcai în mine, în ţipătul dintâi
dormeai în prispa casei
ce dulce'i mângâierea, a ultimului alint
şi printre gratiile nopţii
te-am sărutat plângând
bătea şi vântul iar şi iară
creşteau stele în cer
păşeam către soare răsare
pe punţi de iubire, ilogici şi goi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărmul

atingi uşor
a mea chemare
cu un sărut
acuns în valurile mării
în lacrima primului cuvânt ce a răsărit în noi
eram un ţărm uscat de mare
eram o pagină smulsă de vânt
în albastru înfinit al unui gând
femeie, sunt aripă frântă
îţi caut versul pe ţărmuri de zare
te chem să te cuprind
să-ţi spun în astă noapte
o şoaptă de iubire
să te dezmierd cu o vorbă de alint
între noi e trăire, visare
iubita mea, născută într-o zare
pe corzi line de vioară
în adierea dorului şi lacrima gândului
e marea învolburată
şi vântul lacrima o poartă
de zbor nebun, de zbucium trecător
pe ţărm aşteaptă un om
timpuri curg, se scurg
e stâncă, e dor
valuri se sparg şi stânca ascultă-ascultă
femeie, dă-mi aripi să zbor spre infinit
să-ţi mângâi trupul cu chemări
să te dezvelesc încet-încet de întrebări
să te învesc cu roua zorilor în zori
să te iubesc aşa cum ştiu
cu patimă şi dor
pe ţărm de mare
tu eşti trăire şi visare
iubita mea născută dintr-un stop de mare
de ce mi-e dor de tine
tu dulcea mea femeie
parfum suav de orhidee
te-ai desfăcut în noapte
când stropi de ploaie se scurgeau pe trup
şi te-am chemat în gândurile pure
să-mii fii regină
în pasul pur în doi spre nemurire
sunt arcă ce taina lumii o poartă
să risipesc cu un sărut
distanţa ce ne poartă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingeri

atingi uşor a mea chemare
cu un sărut acuns în valurile mării
în lacrima primului cuvânt născut între noi
eram un ţărm uscat de mare
o pagină smulsă de vânt
în albastru înfinit al unui gând
femeie, sunt aripă frântă
caut versul pe ţărmuri de zare
te chem să te cuprind
să-ţi spun în astă noapte
o şoaptă duioasă de iubire
să te dezmierd cu o vorbă de alint
între noi e trăire, visare
iubita mea, născută într-o zare
pe corzi line de vioară
în adierea dorului şi lacrima gândului
e marea învolburată
şi vântul lacrima o poartă
de zbor nebun, de zbucium acum
pe ţărm aşteaptă un om
timpuri curg, se scurg
e stâncă, e dor
valuri se sparg şi stânca ascultă-ascultă
femeie, dă-mi aripi să zbor spre infinit
să-ţi mângâi trupul cu chemări
să te dezvelesc uşor de întrebări
să te învesc cu roua norilor în zori
să te iubesc aşa cum ştiu
cu patimă şi dor
pe ţărm de mare
tu eşti trăire şi visare
iubita mea născută dintr-un stop de mare
de ce mi-e dor de tine
tu dulcea mea femeie
parfum suav de orhidee
te-ai desfăcut în noapte
când stropi de ploaie se scurgeau pe trup
şi te-am chemat în gândurile pure
să-mii fii regină
în pas divin spre nemurire
sunt arcă ce taina lumii o poartă
să risipesc cu un sărut
distanţa ce ne poartă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara iubirii

am închis cuvântul neînceput
cu un sărut,
a chemare
ochii tăi ardeau în noapte
liniştea se scurgea lin între noi
noi, amândoi
păşind prin parcul acela de platani
la margine de ani
neprihănită mă priveai
cum buza ta o sărutam
atingeri, a tainică visare
apoi te-ai deschis
curată şi pură
în lumina crudă a dimineţii
au înflorit bujorii în rai, iubito

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşa

era târziu şi era toamnă, doamnă
se strecurau în palmă tainice regrete
eu rătăceam prin clipe desuete
atingeam noaptea cu degetele în ţipătul furtunii
pe ultimul ţărm, răsturnat între gânduri
eram omul ce cântă la chitară
eram chitara ce sparge un zid
eram flacăra ce se stinge pe ţărâm ostenit
eram forma ce caută disperată un om
sunt tăcerea ce vine
în care eu plec
ochii mei au zărit izbăvirea
mai trece şi timpul curent
eu plec femeie în neliniştea serii
uneori împleam cununi de păpădie, pentru tine
cine ştie, ce a fost să fie...
zilele se scurgeau spasmodic în mine
noaptea zburam peste ziduri
nu simţeam nici foamea, nici durerea
hoinar în noapte
printre şoapte, prin păcate
îmi era fruntea rece şi grea
căutam un trup să mă reazem
ochiul caută un ochi
buzele se pierdeau
rătăcind pe un sân dezvelit
era gând, era vis, trăit, împlinit
desculţ păşeam pe drumul cotit
în urmă a rămas o uşă deschisă..

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

ieri am urcat către nicăieri
căutam treptele cunoaşterii
am cules o floare din grădina cerului
când te dezbrăcai de înţelesuri
marea s-a scurs în mâinile tale
pescăruşi albi pe umeri, a chemare
eram goi de păcate pe ţărmul iubirii
din alge şi scoici
construiam o casă, aici lângă mare
nisipul ardea sub gândurile noastre
îmi era atât de dor, de dorul tău
când te scăldai în apele sufletului
am întins gândurile către tine
te-am strâns apoi într-o privire
în palme purtam trupul
îţi acoperisem sânii cu flori de liliac
pe buze crini, pe trup trandafiri
te purtam peste ape
la al meu meleag
într-o poveste ce curgea spre infinitul iubirii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de iubire

iubeşte-mă femeie
o dată. încă o dată
în aşternutul duios al iubirii
mi-e dor de sânul tău
să dorm o clipă, o clipă îţi cer
iubeşte-mă femeie ca marea
şi lasă-mă să pier pe braţe de dor
în astă lungă noapte
între ţipătul iubirii şi foşnetul suspinelor
iubeşte-mă femeie
sub frunze de arţar
un ciob dintr-un suflet curat
îţi dau azi în dar
lasă-mă să-ţi acopăr trupul fierbinte şi gol
cu dulci, suave sărutări
printre cuvinte şi şoapte
eşti sublimul iubirii, eşti dulce visare
eşti taină, eşti chemare
iubeşte-mă femeie, în mare

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţipătul

păşim printre puncte sau virgule incomode
până la limita timpului
măsurăm înălţimi pe diagonala sărutului
urcăm către cer
apoi ne prăvălim
tulburaţi în adâncul din noi
căutări între limite impuse
de ce nu descompuse
îmi ceri infinitul
azi ai aflat
împreună păşim dincolo de infinit
doar împreună iubire
am explorat trupul, gândul, dorul
cu patima clipelor scurse
în ţipătul spasmului final
în acea noapte, am aflat că te iubesc

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea

printre flori, în splendide culori
doi fluturi albi
împerecheaţi într-un sărut
acut, discret şi inocent
printre sălcii şi salcâmi
două păsări împreună
departe, undeva, cândva
soarele îmbrăţişează marea
într-o tainică chemare
în surâsul zorilor şi ţipătul norilor
pe ţărm aşteaptă o femeie
contopită cu cântecul mării
val după val, se pierd în larg, în zbor ireal
tu unde eşti femeie
floare de lotus închis
să te dezbrac de gânduri, de taine, de păcate
să dau de pământ cu toate
nu-mi pasă...
am atins într-o noapte gândul cu buzele
sărutând timpul strecurat între noi
cuvântul tău era o mângâiere lină
tu unde eşti, eu azi nu sunt decât un gând
o mare ne desparte
mi-e dor să plecăm, să fugim spre infinitul iubirii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul

cuvântul
o linie începută prea devreme
în orbite se răsfrângeau raze de lună
atunci adormeam
uitasem uşa camerei deschisă
pereţii albi,
paşi pînă la limita gândului
uneori mă desprindeam de obiceiuri
când te priveam cum te scăladai
goală în lacrima privirii
zilele se prelungeau tăcute în palmele tale
am plâns,
nu, nu ştiam atunci
pe masă un pahar cu vin roşu
pe pat un cearceaf mototolit de căutări
căutam femeia în privirea dintăi
dimineaţa, ce frumos se prelingea raza de soare
pe sânul gol
afară ningea
în venele timpului curgeau cuvinte
am dat la o parte clipa şi te-am privit, a doua oară
tu m-ai primit cu un surâs

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare

plecam din vise către seară
mai rătăceam pe o orbită goală
din lacrimi izvorâte într-o noapte
am născocit în zori o mare
te-am dezbrăcat cu o suavă sărutare
te-am învelit în stropi de soare
şi împingeam păcatul pînă la capăt
sorbind aroma ultimului gând
plecam din braţe voluptoase
un călător prin noapte iară
iar când iubirea pierea într-o vară
mă întorceam în paşi spre ea ca întâia oară
mi's ochii lacrimi şi durere
mai căutam în zori cuvântul ce pierise
tu te scăldai în marea de odinioară
în lacrima iubirii pure
a unui poet ce iubise într-o vară, o codană
şi mai plecai femeie iarăşi
eu te urmam, biet călător în lumi deşarte
păşeam în tragica durere către moarte
am plâns în zori iubirea noastră
pe stânci golaşe de pripas
era atât de frig în lumea asta
nu am ştiut atunci de al meu pas
eu căutam ceva ce nu era firesc
şi mai scriam femeie iară
poem după poem
în căutarea nebuniei
de a mai primi odată în noapte
sărutul tău fierbinte pe obraz
sunt beat şi ceaţa asta nu-mi dă pace
te căutam pe drum în ochi cereşti
şi scriu femeie, scriu iubito
ca un poet pe drumul celor drepţi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tărâmul

într-o noapte, am prins sufletul
în adâncimea universului
era prea mare distanţa
de la mine la el
am îndesat gândurile în buzunare
doar ca să mă aflu în treabă
eram năucit de lumina cerului
curgea zgomotos printre pletele timpului
obosit, am închis ochii o clipă
când m-am trezit
eram dincolo
adică nicăieri
asta a fost ieri
de azi nici nu mai vorbesc
atârnat de umbra paşilor pierduţi
plec spre polul opus
al cui
eu asta nu ştiu să o spui
mă dor acut
vorbele aruncate pe pereţi
în splendoarea unei lumi
rătăcite pe alt tărâm

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Desculţ de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemări în noapte

păşeşti suav pe coapsa lumii
zâmbeşti uşor
şi-ai plâns în noaptea aceea, prima dată
în zori am făurit un munte
la polul mării de opal
unde fugeam lăsând în urmă totul
ne-au şlefuit şi razele de soare
şi ne pierdeam nebuni şi goi în mare
eu timp, tu ora ce visam
astăzi neagră noapte mă apasă
imaginea s-a spart între pleoape
între noi a rămas un timp ireal
tu, regină, plecai peste ape
eu, un pas, uitat, trecător
te caut femeie iarăşi în cursul tragic al vieţii
mă apuc de zburat
îţi scriu versuri pe coapsa fierbinte
şi sărut timpul damnat
mi-ai zâmbit în bezna totală
şi te-am iubit pe o rază
ce a ţâşnit odată din ochi aprinşi de dor
înnebunesc şi strig în noapte
sunt vinovat că am iubit odată, o fată

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între pleoape

eram o aripă
rătăcită în refluxul memoriei
călător prin orizonturi
păşeam pribeag printre veacuri
topit în uitări deşarte
eram fila închisă într-o viaţă
spijinind în gând ceruri înalte
vegheam în templul nopţii
cenuşa mângâiată de ploaie
lumina a rămas tăcută între pleoape
se scurgeau tăceri pe cărări
purtate de vânt pe aripi frânte
ardeau lumânări în taina depărtării
ce lungă era distanţa între ziduri
adiau umbre pe trupul de piatră
cuvintele zăceau închise'n tenebrele lumii
eu scriam cu lacrima
despre spini, despre iubire
căutând în suflet surâsul luminii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pictat

Te-am pictat pe o coală de hârtie,
Te-am pictat pe o frunze de stejar.
Te-am pictat pe o lacrimă de iubire
Care a curs odată din ochii tăi frumoşi de chihlimbar.

Te-am pictat pe o gutuie galbenă
Cum este soarele pe cer.
Dulce, amăruie ca şi sărutul
Care deseori ţi -l cer!

Te-am pictat pe o rază de lumină,
Te-am pictat pe o stea.
Căci tu eşti a mea stăpână,
Te-am pictat chiar şi pe inima mea!

poezie de Vladimir Potlog (5 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul

am aşezat o piatră pe drum
apoi am trecut de mine
borna arăta sacadat o singură cifră
fulgi albe cădeau peste ani
simţeam opac apăsarea timpului
căutam trupul
între atingeri imprecise
noaptea învelea sânii goi
degetele îţi acopereau duios buzele
te-am dezbracat de tăceri, sărutând universul

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

se frânge amurgul pe ape
tăcerea coboară pe drum
în lumina stinsă a orelor scurse
crestam între pleoape chemări

vecin cu nebunia
păşeam mai departe în noapte
pe întinsele ape
tragic catarg rătăcit în larg

când voi veni
stropii de sevă vor desparte pământul
sub lichenii de gânduri
aruncaţi pe pereţi

aici am învăţat glasul umbrelor
în ţipătul sufletului şi nemărginirea privirii
trebuia să plec, trebuia să vin
să ajung din nou acasă

să ascult, să înţeleg
lacrima pură a gândului
biciuit de cuvinte murdare
aici, între voi, în noroi

respiram prin tăceri
odată cu timpul rămas
rătăcind amintiri, pas cu pas
sub gene striga ultimul gând, nicăieri

când voi pleca
voi purta pe buzele arse, surâsul final
al unui nebun ce încă visa
răstignit pe o cruce, un tărâm ireal

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!