Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Punct

E în mijlocul cărților
Pe care le-a iubit -
Pentru ultima oară.
Dar nu le mai privește
Deși nu s-a săturat de ele.

Fruntea frumoasă a femeii iubite
Un ecran...
Și romanul unei vieți
Se deapănă din frânturi amestecate.
Pentru ultima oară e alături
Dar el nu știe.

Vladimir e și mai tras prin inel,
Poartă cravată neagră
Pe care tatăl i-a dat-o din timp.
Atunci nu știa,
Acum știe...
Vin câțiva prieteni,
Îi studiază profilul atent:
"El e
Totuși nu mai e el"
Pentru că nu le mai zâmbește ca de-obicei.

Se retrag cu pas de baletistă.
Alții îl așteaptă dincolo.
El nu i-a uitat nici o clipă.
Și dacă se va întâlni cu ei,
Nu se va plictisi toată moartea...

poezie de din Culoarea timpului (5 iunie 1962)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Să faci totul ca pentru ultima oară. Și cerul, și pământul, și ochii celor dragi, și zâmbetele, și tristețile lor să le privești ca pentru ultima oară. La sfârșitul zilei să privești apusul soarelui ca pentru ultima oară și, adormind, să crezi că o faci pentru totdeauna. Iar dimineața, dacă te mai trezești, s-o iei de la început, făcându-le pe toate ca pentru ultima oară, dar cu o înnoită disperare.

citat din
Adăugat de Oana CameliaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: N-ai adormit, Luci?
Lucian: Nu, mamă. Nu pot.
Diana: Te înțeleg, dar va trebui să te odihnești.
Lucian: Probabil voi reuși mai târziu, iar dacă nu, am să recuperez orele de nesomn după lansarea navei. Voi avea destul timp...
Diana: Poate vei avea, poate nu... Ar fi mai indicat să dormi și-n noaptea asta, pentru ultima oară acasă.
Lucian: Pentru ultima oară... Ce ciudat sună! De ce pentru ultima oară, mamă? Crezi că nu mă voi întoarce peste 13 ani?
Diana: Te rog, nu spune așa ceva nici măcar în glumă! Te vei întoarce, bineînțeles, dar pentru ultima oară, acum.
Lucian: Mda, acum...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Condorul

trupul cel mai fumos mai
frumos pe care l-am văzut pe fb
a fost al unei incașe care nu
de fapt nu
s-a dezbrăcat decât pentru ochii mei languroși
a și fost
neagră sau arămie sau roșie sau
cine mai știe
și a fost... și
de atunci nu
am mai auzit de talentele ei minunate
până acum
și
așa cred: nu
voi ști niciodată de ce
spune bine i-ar prinde
câteva milioane de euro pe ne
răsuflate
la culesul porumbului - pe înalte
platouri din anzi
la pieptul meu
de condor căzător, su
râzător, totuși
pană cu pană
din
capcană
în frumoasă
capcană

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bătrânul marinar

Am trecut pentru ultima oară de far, prieteni,
Voiajul meu cel lung s-a terminat;
Acum mă odihnesc aici și, liniștit,
Privesc lumina soarelui la scăpătat,

Un fel de surâs vesel deasupra
Imensității reflectând azurul, liberă și-adâncă.
Voiajul meu cel lung s-a terminat, prieteni,
Dar, o, această inimă a mea e încă

Acolo unde orizontul întâlnește marea!
Voiajul meu cel lung s-a terminat...
Dar cât mai pot rămâne liniștit aici, prieteni,
Privind lumina soarelui la scăpătat?

Ce-înseamnă-o viață trăită-n liniște, prieteni,
Când fiecare briză zburdă-n libertate,
Când fiecare furtună care se abate
Îmi aduce mesaje de departe?

Cum poate cerul fi oare luminos,
Pentru că totul de soare-i luminat,
Pentru cel care iubește marea, prieteni,
Și știe că voiajul lui s-a terminat?

Cum s-ar putea compara, prieteni,
Un an pe pământ cu o zi – pe mare?
Ah, cântecul fiecărei adieri de vânt
Răscolește câte- o amintire care doare!

Am trecut pentru ultima oară de far, prieteni,
Voiajul meu cel lung a devenit trecut –
Și trebuie să privesc soarele la scăpătat,
Tot mai galben și mai palid cu fiece minut.

Pașii mei nu mai sunt ușori, prieteni,
Cum erau odinioară, nici trupul drept;
Și uneori, răpus de oboseală,
Capul îmi cade greu pe piept –

Dar, deși-s bătrân și uzat de vreme,
Valurile dansând libere pe-întinsa mare
Nu contenesc să-mi bată-n suflețel, prieteni,
Să cânte și inima să-mi înfioare!

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Poezia rămâne ultima speranță (Motto. Poetul este ultima speranță. Mircea Eliade)

Poezia este ultima speranță.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Și nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.

Căci cînd a ieșit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.

Și cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Și din muzică un tezaur.

Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranță,
Pentru acel care iubește viața mult
Și nu are inima de faianță.

poezie de (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Moartea e cel mai solemn moment al vieții noastre, moment în care Diavolul ne atacă pentru ultima oară. E ca și cum ar fi jucat șah cu omul toată viața și, văzând că se apropie moartea, îl face șah-mat. Cel care câștigă în aceasta clipă decisivă, câștigă bătălia pentru viață.

citat clasic din
Adăugat de Mihai RusuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ultimul țipăt al pescărușului

atunci ne-am iubit pentru ultima oară
știu făcusem bagajele
am privit încă o dată în cameră
să văd dacă nu cumva am uitat ceva
după care m-am băgat sub duș -
și țipătul pescărușului s-a auzit
pentru prima oară

tu erai mai tăcut decât de obicei
nu știu ce dracu ți se întâmplase
toată seara ai stat retras pe balcon
ascultând cum se repetă marea,

la un moment dat am venit lângă tine
și te-am întrebat de ce ești așa trist
ai bâiguit ceva despre niște amintiri -
la început n-am înțeles, vocea ta era acoperită
de zbuciumul valurilor

înainte să plecăm te-am dorit
aproape -mi venea să te devorez ca o fiară sălbatică
atunci când simte sângele zvâcnind,

și nu știu cum naiba s-a făcut
țipătul pescărușului s-a auzit pentru a doua oară
ca și cum ar fi venit de undeva
din lăuntrul tău

suna atât de real încât
mi-am pus capul la tine pe piept
ca să-l ascult încă o dată
dar nu s-a auzit decât ceva
aidoma unei mări agitate,

atunci când te-am văzut intrând în valuri
aproape am știut,

aproape am știut
țipătul pescărușului
se va auzi pentru a treia oară
și l-am văzut cum ieșea din tine
înălțându-se spre zenit,

și-apoi deodată s-a făcut liniște
de parcă inclusiv marea ar fi
amuțit,

cât să aud cu o precizie înspăimântătoare
ceea ce valurile au acoperit
în seara de dinainte de a fi făcut dragoste
pentru ultima oară,

și-am înțeles în sfârșit de ce îmi spuneai

te umpli de amintiri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

După această "introducere", Lucian o cuprinse în brațe și dansul începu. Inexplicabil pentru el, avu strania senzație că nu dansa pentru prima oară alături de Lia, deși știa bine n-o mai invitase altădată; n-ar fi avut când! Totuși, trupul ei, mișcările ei, i se păreau tare cunoscute... Să-l fi înșelat oare simțurile, pentru întâia oară? Greu de crezut!

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Nu mai am timp

Nu mai am timp, iubite,
mai plâng pe umărul tău,
Căci a secat de mult
Lacrima din ochiul meu.
Nu mai am timp, iubite,
mai alerg după iluzii bizare
Și după o dragoste care încet dispare,
Nu mai am timp, iubite,
Să-ți mai spun te iubesc,
Căci eu în altă lume trăiesc,
Te-am așteptat și adorat
Ca pe un zeu!
Dar de acum nu mai am timp
Pentru tine, iubitul meu.

poezie de (2 august 2013)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Pasăre moartă

Acest ghem
de pene colorate
a fost cândva un cântec.

Zborul ei s-a frânt
la fereastra mea.

A lovit din plin geamul,
derutată de zidul străveziu
de sticlă.

Nu știa nici ea
transparența
poate să ucidă.

Am ridicat-o,
încercând să o ajut.

Am încălzit-o
la pieptul meu.

Un tremur tot mai slab
i-a cuprins trupul plăpând.

Sub un cer parcă mai sărac
și-a strâns aripile
pentru ultima oară.

Neplânsă și neștiută
a încremenit
pe albul imaculat
al zăpezii.

poezie de din Versuri noi (2018)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nimeni nu a crezut în el, nimeni nu l-a încurajat, din contră, i-au spus că nu se poate. Însă el știa că nu mai poate să trăiască la fel. Simțea că se sufocă dacă mai continuă chiar și o clipăse mintă, să se prefacă, să își ignore vocea interioară care îi șoptea... "îndrăznește, fă pasul acum". Cu un picior în trecut și cu unul în viitorul necunoscut, s-a uitat pentru ultima data în spate. Erau câteva lucruri la care regretă renunță, dar nu destule pentru a-l ține în loc. Știa ce îi poate oferi trecutul și nu era suficient. Visurile lui sunt toate în viitor, în schimbarea pe care intuiția îl îndeamnă să o facă. Hotărârea a fost luata. Fie ce-o fi. Face pasul în necunoscut, cu încredere în viață, curiozitate și deschidere față de tot ce va urma. Trece printr-un moment de cădere în gol, de prăbușire în abis, dar în ultima clipă, tocmai când era pe punctul sa renunțe la speranță, simte ca îi cresc aripi. Printr-un act de curaj, a învățat să zboare.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angelica Ioanovici

Ultima oară

Probabil e ultima oară
Când brațele tale mă strâng
Și-un soi de iubire primară
Mai zboară, dar aripa-i frâng.

Probabil e ultima dată
Când ochii tăi calzi mă privesc
Și clipa complet nefardată
Ghicește ce mult te iubesc.

Va trece o noapte ploioasă
Și știu că va fi să mă doară
Iubire atât de duioasă,
Probabil e ultima oară.

poezie de din Așa cum ești
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atunci când iubești pentru întâia oară, Olimpul, natura și întreaga lume par a-ți oferi beatitudinea și descoperi chintesența vieții, Babilonul pe care l-ai căutat îndelung și pentru care ai sacrificat cel mai de preț lucru – propriul sine – în drumul primirii fericirii postulate de propria-ți rațiune. A iubi pentru întâia oară este cel mai minunat lucru de pe pământ, însă dacă mi s-ar cere să iubesc pentru a doua oară, aș prefera în schimb tortura cea mai însângerată, supliciul cel mai cumplit, chinul cel mai sălbatic, stârpirea sentimentului și nonexistența. Căci între a iubi pentru a doua oară, și moarte, hotărât aș alege moartea.

citat din (26 iulie 2011)
Adăugat de Marius GolgojanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jucăria

Dușman grozav e timpul, mi se pare
acuma ca și când te-aș fi visat,
cum poate mai visează câte-o floare
pământul, iarna, după ce-a-nghețat.
Iubirea noastră astfel a trecut,
ca dâra luminoasă-a unei stele,
și bezna-n urma ei s-a refăcut,
de-mi pare steaua fericirii mele,
niciodată n-ar fi strălucit.
Și nu mai știu acuma dac-am stat
cu tine, dacă-n pieptul tău iubit
eu inima-ntr-o zi ți-am ascultat.
Cuvintele pe care le rosteai,
din depărtări de basm răsună parcă,
pentru mierea tot acelui grai,
lângă urechea alteia le-ncearcă.
Din ce în ce mai șubred e sub pas
pământul amintirilor și-mi pare
dintr-un vis frumos mi-au mai rămas
frânturi ciudate și strălucitoare.
Zadarnic între elele leg
încerc acuma, fiindcă nu se poate
din cioburi vasul să-l mai faci întreg,
și tristă surâzând mă joc cu toate
aducerile-aminte la un loc,
ca un copil cu jucăria care,
i s-a stricat, dar n-a dat-o pe foc,
pentru alta mai frumoasă n-are.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi amintesc acea poveste cu băștinașii dintr-un trib care s-au privit pe ecran. Prima oară au fost curioși să se vadă, dar a doua oară n-a mai fost interesant, pentru înțeleseseră că nu au jucat altfel și li s-a părut plictisitor.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Femeia care știe să iubească

Am fost la început nepăsător,
Probabil neatent pentru o clipă,
În brațe de femeie și ușor,
N-am mai putut să mă retrag în pripă

Ea aștepta tăcută să apar,
Cu trup parfum, privire răpitoare,
Un gust amestecat dulce-amar,
Pe buzele-i etern seducătoare

Și le-am gustat naiv, fără să știu,
Că n-am să pot a le uita vreodată,
Căci fără ele nu mai pot să fiu
Decât acel ce le mai vrea o dată

S-a întâmplat cândva să-i fiu bărbat,
Femeii care știe să iubească
Și de atunci mi-e sufletul curat,
Iar inima continuă s-o dorească

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Caragea

Constelații

ar trebui să-ți vorbesc
despre oamenii din ziua de azi
cu ură și brutalitate
astfel încât la despărțirea ta
de acest pământ
nu regreți nimic
să stai cu ochii ațintiți
spre constelațiile în care
ai visat mereu să ajungi
nu mai privești
niciodată înapoi

în spatele tău nici măcar mormintele
celor dragi n-au rezistat
nici măcar mormintele
ultimilor înțelepți
nu te mire ce s-a întâmplat
cu noi în această vreme
întreaga planetă a fost profanată
clipă de clipă
de noii zei ai distrugerii
iar din cenușa cărților
niciun imn închinat vieții
nu s-a mai ridicat

privește așadar constelațiile
fărâme de amintiri
din lumea unui Dumnezeu
care a coborât pe pământ
și a devenit om
pentru a cunoaște
sentimentul sfârșitului

oh, suflet al meu
zburdalnic printre atâtea făgăduințe
te-am rostogolit prin cuvânt
peste văile timpului
doar pentru a cunoaște sfârșitul?

pentru cine mai curge
ultima lacrimă?

poezie de din Mesaj către ultimul om de pe Pământ (2017)
Adăugat de Ionuț CarageaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -67.43- 39.99 lei.

Amintirile din viețile trăite

Poate , în urmă cu
milenii, făcusem parte
din rasa legendară a centaurilor.
Poale , în cine știe ce parte a pământului,
fusesem luntraș ori corăbier.

Nu știam.
Nimic nu știam, dar mi se părea că mai trăisem
și altădată.
Mi se părea mai născusem de nenumărate ori
că mai trăisem de nenumărate ori,
că de nenumărate ori mai murisem.
Când?
Unde?
Amintirile din viețile trăite și pierdute erau tulburi
și niciodată nu izbutisem să le deslușesc.
Ori poate că nu trăisem altădată.
Poate acum trăiam întâia oară.
Întâia oară și ultima oară.
Poate imaginile de altădată,
care mă întristau, mă nelinișteau și-mi furau somnul,
erau amintiri din viețile, cu totul necunoscute mie,
ale miilor și miilor de înaintași din care mă trăgeam.
Poate...
Poate...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.

Ceas gemând

Solitar, ca-ntr-un pustiu de râuri
Își soarbe necontenit durerea
Culegând din al meu dor, frânturi.

Îl vedeți, tăcut și rece fiind
Și-atunci, nepăsător, îl credeți
Că trece peste voi, murind.

Dar, apropiați a voastre inimi
Și simțiți cum geme-n sine,
Străbătut întruna de lumini.

De ani întregi fidel tot bate,
La locul sau cel prăfuit
Omul viața și-o socoate.

Știți voi oare fiece ticăit
De voi l-ați și pierdut,
Pentru el e-un prunc iubit?

El nicicând nu a uitat
Deși, de mult a fost,
Prima clipă ce-a creat

Cu amar, de-atunci, așteaptă
Ca o clipă, doar,
o vadă vie, coaptă.

Gemând, copiii-și duce
Zi de zi, doar în mormânt,
Și niciunul nu se-ntoarce.

Dar, iubind, mereu el știe
Că toți cândva vor fi-nviind
Și-atunci nici moartea n-o să fie,

Nici clipe reci și muritoare
Nici alb mormânt cu iz de floare
Nici negre văi, pustiitoare.

Ceasul ticăie gemând,
Printre lacrimi, el privește
Și măsoară timp, sperând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Femeia - muza tuturor timpurilor...

Când Dumnezeu a creat femeia,
I-a dat tot ce se putea da....
Armonia trupului, asemenea unei zeițe
și frumusețea din suflet.

I-a mai dat Dumnezeu o inimă mare,
Să cuprindă toate iubirile lumii:
Iubire de soț, de frate, de părinți,
Dar mai ales, iubirea de mamă pentru copilul ei.

I-a dat gingășia unei flori
Și tăria unei stânci care nu se lasă doborâtă ușor
La greu.
I- a mai dăruit feminitate,
Sa fie artiștilor muză.
Pictorilor, să-i poata picta în culori
Obrajii imbujorați când iși zărește iubitul;
Fericirea sau tristețea din ochi
Și zâmbetul fermecător.
Iar muzicii, i-a lăsat nobletea din suflet
Să fie in cântecele trubadurilor lumii.

Toate acestea le-a lăsat Dumnezeu - femeii.

poezie de (24 iunie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook