
* * *
Sunt reci și întunecoase
amintirile,
flacăra timpului nostru
s-a stins undeva, departe...
Au trecut de-atunci
câteva milenii,
poate n-am fost noi...
E posibil să fi auzit
această poveste
într-una din acele seri
de neuitat ale copilăriei...
Care copilărie?
Nici de ea nu-mi amintesc,
și nici de ziua de ieri
când ți-am vorbit
pentru ultima dată...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
De ce ?
N-am vorbit cu insectele, nici pe ele nu le-am auzit să-mi fi vorbit.
N-am vorbit cu nici o divinitate, nici pe ele nu le-am auzit să-mi fi vorbit.
Sunt oare o insectă pentru toți zeii
Sau sunt un zeu pentru toate insectele?
poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de dor
Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo și sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile și apele care ți-au cutreierat
nopțile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Mă jucam cu palmele în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
și tu nu mă mai băgai de seamă.
Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar așa, de tristețea amurgurilor.
Ori poate de drag
și de blândețe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Mă culcasem lângă glasul tău și te iubeam.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de dor
Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo și sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile și apele care ți-au cutreierat
nopțile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
și tu nu mă mai băgai de seamă.
Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar așa, de tristețea amurgurilor.
Ori poate de drag
și de blândețe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Mă culcasem lângă glasul tău și te iubeam.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă mă mai gândesc!
Stau și mă gîndesc,
Mă gîndesc ca pentru prima dată,
Prima dată și ultima oară
Ce mi-au rămas în minte și nu le pot scoate.
Un singur mesaj, mă făcuse să mă topesc,
Ca gheața în căldura focului.
Îmi lăsase arsuri pe întregul corp,
Arsuri care nici pînă în ziua de azi nu le pot lăsa,
Lăsa să plece cît mai departe,
Oriunde, oriunde pentru a le uita.
Să uit pentru totdeauna,
De tot ce a fost și ce am făcut,
De fluturii din stomac
Cît și de amintirile pe care le avut.
De ce scriu? Scriu pentru ca să scap
De ceea ce mă doare și mă ține strâns
Nu mă lasă, și nici nu-mi zice Adio!
Pentru totdeauna e plîns.
poezie de Rață Carolina din A autorului (11 mai 2020)
Adăugat de Rață Carolina

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cenușa din viitor
Îmi amintesc, din nou, de ce va fi,
În viitorul dintr-un vis ce-a fost,
Dar l-am trecut în cele fără rost
De care n-am mai vrut, nicicând, a ști.
Și iarăși văd în visul ireal
Un viitor ce poartă amintiri.
Nici azi nu-mi sunt, nici ieri n-au fost trăiri,
Dar sunt acolo-n vis ceva real.
Apar, plutesc un timp în jur, dispar,
Scântei din focul încă neaprins,
Ori fulgi pe care iarna nu i-a nins
Și-așteaptă viitorul când apar.
Sunt amintiri ce nu s-au petrecut
Și așteptări pe care nu le am
Din vremea-n care-n viitor aveam
Un foc rămas cenușă, în trecut.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dată...
n-am nici tată nici mamă n-am nici soră nici frate
am doar vreme de-o seamă cu nimic și cu toate
n-am nici mamă nici tată n-am nici frate nici soră
doar o notă uitată-n suita de horă
n-am nici soră nici frate n-am nici tată nici mamă
nici noroc nici dreptate nici curaj și nici teamă
n-am nici frate nici soră n-am nici mamă nici tată
dar mai am înc-o oră pentr-o ultimă dată...
poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și...
Și poate
ți-am greșit cumva
și poate
nici măcar n-am vrut
și-acuma umbra mea
și-a ta
se strâng necruțător de gât
Și poate
ne-am dorit și
da
n-am fost în stare n-am putut
a ne opri
a ne avea
a ne privi măcar
și-atât
Și poate-aștept
pe undeva
pe unde gândul n-a trecut
să dai un semn
că vei uita
să dai un semn că m-ai urât
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat fericit
Ești un bărbat fericit.
Uite, dintr-o dată te iubesc mai multe femei.
Dar mă întreb,
Ce ai face, dacă-ntr-o zi vom veni la tine
Și te vom întreba:
"Pe care-o alegi?"
Pe una, ai iubit-o-n copilărie,
Pe cealaltă, ai făcut-o femeie,
Cu una, vei avea un copil,
Iar cu mine împarți dragostea adevărată.
Să nu-ți treacă prin cap vreo fantezie
Cu haremuri și dansuri deochiate, că nu este posibil
Suntem prea inteligente ca să ne păcălești.
Eu n-am să-ți legăn copilul
Și nici n-am s-o privesc în ochi
Pe cea care-a țipat
Pentru prima dată-n brațele tale.
Cât despre obsesiile din copilărie,
Nici nu poate fi vorba.
Dacă vrei să știi, eu m-am gândit,
Să nu te împart cu nimeni.
Tu ce-ai zice,
Dacă ar trebui, să mă-mparți
Cu-o mie și-unu de bărbați?!
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste amară
m-am întors înnapoi, m-am întors, încă viu
din infernul -șuvoi așternut în sicriu
ziua albă cu rece lovește în zări
și se trece se trece pe cărări pe cărări
parcă nu se mai stinge nici o stea în amiezi
și nici nu te mai ninge și nici nu e ce crezi
parcă nu mai aprinde nici un soare fundal
și nici nu mai cuprinde umbra lunii pe deal
numai codrul se zbate undeva în zenit
intuind că mai poate frăsui liniștit
o poveste amară cu final neștiut
nici de ultima oară nici de primul sărut...
poezie de Iurie Osoianu (8 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de iubire
În ziua când ne-am cunoscut
La un local anume,
Eram timizi, nici n-am băut
Și nu ne-am spus pe nume.
Dar tot mai des ne-am revăzut
Pe șotii puși și glume
În ziua când ne-am cunoscut
La un local anume.
De-atunci iubirea a cescut
Prin hopuri să ne-ndrume
Și-mi amintesc de-acel trecut
Tot răsfoind albume
De ziua când ne-am cunoscut.
rondel de Elena Mândru
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!

Demult am tot vrut să-ți scriu, într-una din acele seri după o ieșire cu prietenii când simți că lumea e a ta. Am vrut să-ți aștern la picioare fericirea pe care o simte cuceritorul, așa cum se întâmpla pe vremea Regelui Soare. Numai că de fiecare dată eram prea obosit de atâtea țipete și mă duceam să mă culc. Astăzi însă vreau s-o fac pentru a simți acea plăcere încă străină ție, acea plăcere de a trece de la prietenie la iubire, de la putere la tandrețe. În seara aceasta, te iubesc într-un fel pe care tu nu-l cunoști la mine: nu sunt nici slăbit de atâtea călătorii, nici copleșit de dorința de a te avea lângă mine. Îmi stăpânesc dragostea pentru tine și o transform într-unul din acele elemente care mă clădește.
Jean-Paul Sartre în scrisoare către Simone de Beauvoir (1929)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn iubirii mele cea dintâi aleasă
Furat am fost de-a cerului mistere
Când taine noi din carne dezgropam,
Curând s-au stins în legănări aptere
Și n-am sfârșit nici azi ce căutam.
Te-am limitat în seri teologale
Șoptindu-Ți tot mai sincer: "Nu pleca"!
Cu ochi dogmatici ți-am ieșit în cale
Crezând că-așa Te voi îndupleca.
Prezenței Tale nu cred ca vreodată
Să-i înțeleg misterul voi putea
Mă-nvăluie când pare-ndepărtată
Dar pleaca iar când mă avant spre ea.
Te-am întâlnit în versuri prima oară
Un dor aprins din piept de Dumnezeu,
De-atunci mi-ai curs în vine de fecioară
Și M-ai durut când Te-am durut și eu.
Deși presimt că mâine va să vie
Să-mi dea târcoale nimfa vinovată,
Mă sprijin azi în poezie
Mai mult ca ieri mai mult ca niciodată.
poezie de Cătălin Varga (noiembrie 2013)
Adăugat de Cătălin Varga

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieri, mâine, azi ...
Ieri, mâine, azi, sunt pașii tăi și urme
Lăsate pentru alții mărturie,
În care pot urmașii tăi să scurme,
Din care pot trecutu-ți să-l învie.
Uită de ieri, nu mai râvni la mâine!
Gândește-te că azi îți bate-n poartă.
Croiește-i drum iubirii tale, soartă,
Stâmpără-ți foamea hulpavă, de câine!
Un ieri ce a fost dat pradă uitării,
Încremenit în a uimirii spaimă,
Din care ți-ai clădit, cu grijă, faimă,
Pe stei de munți, pe-altarul așteptării.
Un azi ce va fi ieri până la ziuă,
În care ai bătut doar apa-n piuă
Ce a trecut, în zbor, ca o părere
Purtat de timp, pe clipele aptere.
Un mâine ce la orizont se zbate,
Din drumul tău fiind a mia parte.
Ori, cine poate ști, doar o clipită,
Din viața ce ți-a fost demult ursită?!
Trăiește-o pân' la ultima suflare!
Arză ca flacăra de lumânare!
Căci roata timpului, urât, ca hidra,
Întoarce pentru veci, perfid, clepsidra.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Agricultură
Popușoii, deși au crescut, neprășiți, sunt galbeni,
buruianul pare a-i năpădi.
n-ar fi târziu nici de prășit (dar cine?, când?),
nici de dat cu ierbicid (riscând să pierd fasolele și bostanii).
Ieri am cules și am preparat primele păstăi,
copiilor le-au plăcut.
Ar mai fi păstăi și-n altă parte?
Prima cloșcă a dispărut, ieri am văzut-o ultima oară, intrând la Savasta.
O găină stă cloșcă pe niște ouă stricate de vreo două- trei săptămâni,
n-am văzut-o deloc pe-afară.
Cea neagră stă și ea cloșcă, dar nu tot timpul.
Am vorbit aseară cu mama ta despre cloști, despre ouă.
Dar astăzi telefonul nu mi-a permis nicio convorbire,
și nici n-am mai fost la oraș (e prea cald).
poezie de Marius Irimia
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva mi-a răpit moartea
nu vă grăbiți să mi-o aduceți înapoi
sunt un trecător anonim
cu tălpile tăbăcite de vreme
umbra mi-e ca o pânză
pusă la uscat
cum aș putea să-i plătesc răscumpărarea
când răpitorii
nici nu își spun pe nume și
mereu sosesc mult prea devreme
azi am privirea unui condamnat
nici nu-mi amintesc că sunt viu
carnea îmi trosnește pe os
par o pasăre decapitată de aripi
și mă târăsc printre oameni
dar nu-i bai
știu că sunt un început de poveste
ce rescrie ceea ce am fost
și cum aș putea să-i plătesc răscumpărarea
când nici nu-mi amintesc că sunt viu
de fapt
nu-i moartea mea
și nici
nu o cunosc prea bine
curând îmi voi schimba domiciliul
și voi fi singurul trecător anonim
fără moarte
și totuși
cineva mă aleargă...
poezie de Teodor Dume din Exil în durerile altora
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

E ziua voastră... nu mă bag
Mă pregătesc de ziua lor,
Și nici nu știu ce se mai face;
Să le vorbesc despre amor,
Nici nu mai cred, nici nu le place.
Să le mințim că sunt frumoase,
Nu prinde, că s-au săturat;
Majoritatea sunt prea grase,
De-atât amar de așteptat.
Să le mai cumpărăm o haină
Sau câteva bijuterii?
Să le șoptim, precum o taină:
Vă mulțumim pentru copii?
Nimic se pare că nu ține
Decât o zi, deci nu mă bag
În a bărbaților mulțime;
De ziua voastră, mă retrag.
Și-aștept acele zile care
Sunt parcă toate pentru noi,
La fel de singur cum se pare
Că sunteți toată viața voi.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (7 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dr. McElwaine: Nick, când îți rememorezi copilăria, ești mulțumit de amintirile pe care le ai?
Nick: Unu, nu-mi amintesc cât de des mă masturbam, dar s-a întâmplat de multe ori. Doi, n-am fost supărat pe tatăl meu nici când am fost suficient de mare ca să-mi dau seama ce făceau el și mama în dormitor. Trei, nu mă uit la toaletă decât după ce trag apa. Patru, nu mi-am mai udat patul de mult timp. Cinci, de ce nu vă duceți voi doi să vi-o trageți; eu am plecat de aici.
replici din filmul artistic Instinct primar, scenariu de Joe Eszterhas
Adăugat de Raluca Daniela Costea

Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am vorbit nimic despre dragoste; n-am întrebat-o nici pe ea și nici mie însumi nu-mi puneam întrebarea dacă mă iubește. Mi-era de ajuns că o iubeam eu. Și mă temeam să nu-mi sfarme ceva fericirea.
Lev Tolstoi în După bal
Adăugat de Emilia Nedelcoff

Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai iubire?
Motto-
Cum poți iubi o fantomă?
Poate nu este o fantomă, este un om,
o femeie este un om, o fantă-om.
Sunt paznic la castelul
Măriei Tale, Doamnă,
Împart bilete celor
Care doresc să doarmă
În brațele divine ale Măriei Tale,
Nu Ți-am vorbit vreodată
și nu Ți-am stat în cale.
Sunt duhul Tău ce toarce
În Tine visuri roșii,
Să se desfete-n patul
Tău moale, ticăloșii.
N-am fost gelos, nici rece,
Doar paznic eu Ți-am fost,
Cum să ridic privirea
La Tine, eu, un prost?
Ți-am fost iubit odată,
În secolul trecut,
Acum fumez o pipă
și mint că nu Te-am vrut.
---------------------------------
Aici e locul meu, i-am spus câinelui credincios,
Aici voi fi îngropat, nu-mi trebuie fanfare,
Nici zgardă de aur și nici marmură,
Să pot auzi clinchetul tramvaielor,
Urletul sălbatic al motocicletelor,
Vocile rândunicilor, voi gusta quiche cu somon afumat,
O felie de lună, voi transporta dulapuri vechi,
Cu costume de gală din vremea lui Napoleon III,
Voi râde de listele laureaților, medaliaților,
De istoriile literare voi râde în hohote,
Trece în goană un pâlc de călăreți,
Sunt oamenii lui Alaric, caii lor fumurii
Cântă imnuri imperiale, guillaume iar face glume,
Iar noi mai avem puterea să râdem,
Trăiască, strigă sufletele slabe,
Pe ritm de samba, apoi adio.
Vom naviga fără dureri, departe de noi înșine,
Precum un Sindbad, Don Quijote, Magellan
Sau Olandezul Zburător fără de moarte.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!

Două vorbe
Ți-am spus, de dimineață, "Te iubesc!"?
Nu-mi amintesc, dar nu-i nimic, tu știi,
Așa cum știi că pomii înfloresc
Sub mângâieri de raze aurii.
Dar n-am uitat să-ți spun, ți-am spus și ieri
Și îți voi spune încă multă vreme,
Privindu-te sau, poate, prin tăceri
În care ochii mei vor fi poeme.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!