* * *
Sunt reci și întunecoase
amintirile,
flacăra timpului nostru
s-a stins undeva, departe...
Au trecut de-atunci
câteva milenii,
poate n-am fost noi...
E posibil să fi auzit
această poveste
într-una din acele seri
de neuitat ale copilăriei...
Care copilărie?
Nici de ea nu-mi amintesc,
și nici de ziua de ieri
când ți-am vorbit
pentru ultima dată...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trecut
- poezii despre copilărie
- poezii despre întuneric
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre posibilitate
- poezii despre foc
- poezii despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.