Copilul Meu poet
Copilul Meu poet, vreau să cânți cu Mine:
Am terminat cu timpul și cu faptele.
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
Cel Unic, Transcendental am fost.
Cei Mulți, Universal acum sunt.
Eu sunt Sufletul-Floare al Eternității Mele.
Eu sunt Inima-Parfum a Infinității Mele.
poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sunt conștient de toate înălțimile,
În miezul Soarelui stau mut.
Am terminat cu timpul și cu faptele,
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
catren de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Absolutul
Nici minte, nici formă eu doar exist;
Voința și gândul acum au încetat.
Sfârșitul dansului Naturii,
Sunt Ceea ce am căutat.
Pe un tărâm de Fericire pură, absolută,
Departe de cunoscător și cunoscut,
Simt un imens repaus până la urmă
Și la Acela doar mă uit.
Cărările secrete ale vieții le-am trecut
Și Țelul meu am devenit chiar eu.
Adevărul Imuabil mi s-a revelat:
Sunt Calea, Sufletul și Dumnezeu.
Sunt conștient de toate înălțimile,
În miezul Soarelui stau mut.
Am terminat cu timpul și cu faptele,
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt moștenitorul faptelor mele ( extras )
Sunt sigur că-ntr-o zi voi fi un moș; nu pot evita îmbătrânirea.
Sunt sigur că mă voi îmbolnăvi; nu pot evita boala.
Sunt sigur că voi muri; nu pot evita moartea.
Voi fi separat și îndepărtat de tot ce îmi place și iubesc.
Eu sunt proprietarul faptelor mele, moștenitorul lor;
faptele sunt pântecul din care-am izvorât,
faptele sunt relațiile mele, faptele sunt protectorii mei.
Sunt moștenitorul tuturor faptelor pe care le săvârșesc,
bune sau rele.
poezie de Upajjhatthana Sutta, text budist, cca 500 î.e.n., traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditație
cine sunt eu?
apa pe care o beau
sunt eu?
carnea ce o mănânc
cartea citită
școala terminată
celulele mele sunt
materie originară
tot universul
o picătură în ocean
deci sunt oceanul
un câine, un tigru
o frunză, o floare
sunt eu în tine
ești tu în mine
în femeie
e femeia în mine
copilul sunt eu
eu sunt copilul meu
în tatăl meu
în moșii și strămoșii mei
ei sunt în mine
sunt
în voi
sunteți
în mine
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu sunt gândurile, emoțiile, percepțiile senzoriale și experiențele mele. Eu nu sunt conținutul vieții mele. Eu sunt viața. Eu sunt spațiul în care se întâmplă totul. Eu sunt conștiința. Eu sunt clipa Acum. Eu sunt.
Echart Tolle în Linistea vorbește, traducere de Ovidiu George Vitan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi s-a dat un trup ...
Mi s-a dat un trup ce să fac cu el acum?
Un trup unic și, cumva, numai al meu. Cum
Și cui aș putea mulțumi pentru-această
Bucurie tăcută, această întâmplare fastă?
Eu sunt grădinarul, tot eu sunt și floarea,
Nu-s singurel pe lumea asta care ne e-închisoarea.
Am lăsat un semn propriu pe sticla eternității
Un semn al respirației mele, al sensibilității.
Pe suprafața ei a fost trasat un tipar,
Insesizabil în aceste zile, neclar.
După ce norii vor traversa acestă scurtă durată...
Înscrisul nu se va mai estompa niciodată.
poezie clasică de Osip Mandelștam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbele mele sunt ușor de-nțeles și ușor de urmat însă în Subceresc nimeni nu poate să le-nțeleagă și nimeni nu poate să le urmeze. Vorbele mele au un strămoș, faptele mele au un stăpân, însă oamenii nu știu acest lucru și deci nu mă cunosc nici pe mine: cei care mă cunosc sunt puțini și tocmai de aceea sunt vrednic de prețuire. Prin urmare Înțeleptul haine grosolane îmbracă dar în sân ține jadul.
Lao Tse în Cartea despre Dao și Putere
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o ființă
unică de când am început
să scriu poezii
despre teme diferite
în stiluri variate
am devenit poet
sunt un exemplar unic
culcat pe o cunună de lauri
cel mai mult îmi place
când sunt alergat
de admiratoarele îndrăgostite
de condeierul ce le toarnă
miere în sufletul lor
muncit de patimă și seducție
versurile mele sunt bilete
pentru un zbor către nicăieri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimele mele nu sunt boabele de rouă ce strălucesc pe florile întredeschise; nu sunt mărgăritarele ce atârnă de genele lungi ale amanților; nu sunt mărgele de opal scânteind în soare. Pentru mine nu sunt flori, nu e amantă, nu e bucurie; lacrimile mele sunt picăturile topite ale plumbului nenorocirei.
citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de D.H

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se pare că îmi duc viața
pasămite, trăiesc.
mă uit pe geamul de la bucătărie.
vrăbiile strălucesc și soarele ciripește.
mașina mea, la 25 de metri dedesubt,
e crem.
I'm not in love with my car
deși e dreptunghiulară și lucioasă.
nu mi-am luat nici carnet.
Doamne, verde e gardul viu!
ruginite sunt tomberoanele!
trece o școlăriță.
trăiesc și eu, M. C., fost poet, și ascult
muzica turcească de la vecini.
sub calorifer, un mare gândac negru
mișcă o labă și o antenă,
cum zace pe spate, semistrivit.
pentru el, lumea se va sfârși.
nu și pentru covorul de iută de pe balconul de vizavi,
nu și pentru copilul tâmpit care dă cu cartofi.
a lovit capota mașinii mele
dar nu strig la el.
pentru mine lumea va lua sfârșit
foarte repede, poate acum.
nu acum.
poezie de Mircea Cărtărescu din Nimic (2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune
ochiul văzduhului vede
plângerile mele aride
lacrimi ce ne desparte
tot ce ne-a ținut aproape
timpul încă prea devreme
prin moara lui mi-a luat din zile
prin fragmente prea mărunte
m-a stins încet prin grele clipe
gheara mă strânge cu durere
inima-mi tresaltă bătând cu putere
sunt ființa plăpândă ce alergă prin viață
nu cred că mai am și-o altă șansă
balustrada vieții mele
strigă la mine cu putere
toboganul îmi aduce aminte
că am fost de multe ori fără minte
vreau să-n-torc timpul spre început
să mut acele timpului cu cei sfânt
nu mai vreau clipele ce-au fost în urnă
vreau mintea mea cea de pe urmă
poezie de Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Numele meu, anii mei, casa mea
În sfârșit am aflat numele meu
Jocul etern al lui Dumnezeu.
În sfârșit am aflat numele meu.
În sfârșit am aflat anii mei.
Anii mei pagina Infinitului.
În sfârșit am aflat anii mei.
În sfârșit am aflat casa mea
Acolo unde ajung lumile mele ca flacăra.
În sfârșit am aflat casa mea.
poezie de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Transfigurare
strâng lacrimi în mine parcă-s o fântână
nu sunt vedetă nu sunt celebra divă
cred în Dumnezeu n-am fost nicicând păgână
vreau că speranța să nu fie tardivă.
vreau plângerile mele să le ridic în faimă
suspinele să le transform în cântec
cu moartea în suflet să nu am spaimă
cu veselia versurilor să o spintec.
vreau lacrimile mele să oglindească stele
care pier pe cerul stingher și neajutorat
din cuvinte ferme am făcut proptele
când lumini solare m-au transfigurat.
pe Calea Lactee apar ca o părere
melancolie violet pictată pe sfere.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine-am fost, cine sunt, cine voi fi
Am fost copilul care vede... lumina întâia dată.
Am fost copilul care crede... toate câte i se-arată.
Am fost un copil zburdalnic,... toată ziua alergam,
Dar am fost și copil harnic,... pe mama o ajutam.
Am fost tânăr ca o floare,... rumen și frumos la față,
Un tânăr plin de candoare... și mă bucuram de viață.
Am fost tată de copii,... bărbat cu multă putere,
Ca să le fac bucurii,... munceam ca să fac avere.
Mai apoi am fost bunic,... cu nepoții mă jucam.
Acum, contez mai nimic,... nici putere nu mai am.
Din floarea care am fost,... îs trandafir veștejit.
Viața nu mai are rost,... sunt aproape de sfârșit.
Lumea a-început să spună... că sunt moșneag amărât,
Că am ajuns o legumă,... că, mai suflu, doar atât.
Acum, că știți cine-am fost,... să vă spun cine voi fi...
Nu cred că mai are rost... Nu cred că mai prind o zi.
Așadar:
Am fost om, sunt muribund... și-n curând voi fi pământ.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Deși poeziile mele sunt mult mai frumoase ca mine, pozele cu mine sunt mai apreciate decât poeziile mele.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Sărutul de nisip
Era bunăoară-ntr-o seară de vară
Te-ntorceai acasă, poate neiubită, dar sigur frumoasă
Și mereu grăbită, din viața trăită spre viața rămasă.
Copilul din tine se-abate spre mine și vine
La copilul meu ce zidește castele pe buzele mele
Să tac, să mă uit la picioarele tale-n sandale
Pentru nisip sunt goale și le sărută ca și când
Doar el ți-ar fi bărbat, iubit, mereu flămând.
Se făcea că e seară și sunt însoțit către casă
Pe stradă de-o femeie cuminte și frumoasă
Ce poartă-n sandale nisip din castele făcute
De copilul meu pe buzele mele uscate și mute.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (27 iulie 2009)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul
nu am fost foarte fericit
când te-am iubit
nu am fost foarte fericit
când te-am părăsit
o glugă
port acum pe la școala
unde toți elevii-mi sunt frați sau surori
nu
sunt foarte fericit
cu iubitele mele din clasa a noua
cu flori
am fost la mormântul
mamei mele cu ierburi sur
ori m-am luptat uneori
cu unele fete
ne
începute
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Petru
Isus, Cuvântul întrupat,
În lume la noi a venit.
Era divin, adevărat,
Dar pentru mine S-a smerit.
Pe mulți din lume i-a chemat,
Le-a zis să vină și să vadă
Cum viață nouă le va da
La cei ce-n El vor vrea să creadă.
Și Simon L-a urmat pe El,
Crezând că El este Hristos.
Și-a fost schimbat de Dumnezeu
Și din păcat a fost el scos.
De-atunci el nu mai este Simon,
Ci Petru este el acum,
Iar viața lui este lumină
Trecutul lui deja e scrum.
Vreau să-ți spun: și eu sunt Petru!
Și viața mea El a schimbat!
Nu mai sunt Simon! Da, sunt Petru,
Căci Simonul a decedat!
Nu mai sunt rău, ci bun eu sunt!
Nu sunt curvar! Ci sunt fidel!
Nu sunt bețiv! Veghez crezând!
Nu-s păcătos! Iertat de El!
Nu mă răzbun, vreau să fac bine.
Nu-s mânios, ci sunt om blând.
Și vreau să-ți spun astăzi și ție:
Simon să fii cât ai de gând?!
Nu ezita să fii schimbat.
Urmează-L astăzi pe Mesia!
Vino la El să fii salvat.
Primește astăzi veșnicia!
poezie de Adrian Blajinschi
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată nu am avut răbdare să mă ascult
întotdeauna am fugit de mine, de acuzele pe care puteam să mi le aduc
și ori de câte ori mă certam, un ocean de furie se isca în mine
de aceea nu puteam să mă aud eram prea multă gălăgie
până când, ceva în mine s-a rupt. nu mai vedeam și nu mai auzeam
eram tot mai departe de acel eu gălăgios și în sfârșit
puteam să mă aud. puteam să mă tac. puteam să mă ascult
gălăgia din mine încerca să se cațere, să mă ajungă
mă ridicam, așa țintuit cum eram, mă ridicam pe marginea tăcerii
și în sfârșit simțeam că sunt liber. mă simțeam curat
m-am aplecat și mi-am sărutat ghizdurile sufletului
și buzele mele au simțit gustul lacrimilor
cât de însetat eram. cât de îndepărtat am fost. cât de ostenit sunt
acum pot să-mi trag sufletul. să-l ajut să urce la lumină. Hai suflete!
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea mea e ascensiune; oriunde. Infernul e sus, așa să știți. Raiul e și mai sus, dar el nu mă interesează. Orice cale aș bate, mușchii mei se zgârcesc și oasele ajung pietre îndată ce simt valea. Nu sunt aristocrat, pentru că nu vreau să știu de strămoșii mei... Și nu sunt parvenit, pentru că nu doresc fructele trudei mele; nu vânez ca să mă hrănesc, ci ca să mă joc. Sunt Eu însumi, în toate formele și gândurile mele. Nu învăț regulile jocului. Cred că nu l-aș mai putea juca. Să-mi amintesc de ceilalți ani? Iată: dacă am cunoscut psihologia unui viciu, nu l-am putut practica. De acum sunt înfometat de neprevăzut.
Mircea Eliade în Isabel și apele diavolului
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!