"Plânge pentru că nu o cred când minte" (Saint-Exupery)

minciuna ce-ţi frământă coapse rodii
îmi face pleoapa stângă să se zbată
aşa cum lacom izbucnesc
din zodii
dorinţele în fiecare fată

eu
nu te cred că-mi netezeşti lumina
şi vei sădi din cruda ei mireasmă
ofrandele care trezesc grădina
şi duhul merilor în rod

fantasmă

cobori în vlaga viselor carnale
ademenind odihna
şi adună
suav ţinutul farmecelor pale
ce le primesc din floarea ta cea brună

în ea
aştept nectarul
lui socrate
zadarnicul răgaz cerşit pe trepte
şi unde sper c-am să găsesc granate
cu gustul drept al spaţiilor drepte

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul heraclid

turnam peste nisipuri rouă
ca să-mi topesc dorinţa de ciclade
şi tuberoze împleteam
în două
în două sute de monade

priveam
apoi
sedus
cum se schimba lumina
pe tijele cu frică de răcoare
şi-o clipă m-am crezut pe soare
un grădinar ce-şi mângâie grădina

iar vara asta
dacă ar fi iarbă
sub răsuflarea coaptă
ca un mac
ar face să-mi lucească-n pleoapa oarbă
minuni
din limpezimea unui lac

ce gust de fier au vorbele-mi scăpate
pe-ncrucişate drumuri ce mă-nchid...
din istovirea trupului-cetate
mă voi întoarce ca ultim heraclid

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred şi sper...

Cred şi sper, şi sper, şi cred,
Că sunt liricul aed
Ce-a pus sufletul în rime
Cu iubirea-i să te-anime,
Să te bage în ispită,
Să te facă fericită,
Fără să fie păcat
Fac din vers şi stele pat!

Fac din flori, şi stele, vise
Din adâncuri necuprinse,
Din nălţimi fac şi inele
Ca să te cuprind cu ele,
Să te-ncing la cheutoare
Unde eşti mai arzătoare,
Că sunt liricul aed
Cred şi sper, şi sper, şi cred...

Ard în firbinte cuvinte,
Literele îmi sunt ţinte
Şi ochesc sub lună plină
Patul de crudă sulfină
Unde noi vom veşnici
Clipa-n care ne-om iubi -
Că-n iubire sunt aed
Cred şi sper, şi sper, şi cred!...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu ucidem

Pluteşte-n noi mireasmă de iubire,
Eu cred că-i floarea care s-a deschis,
Deşi o vreme a rămas doar vis,
Acum, ajunsă este la-mplinire.

Cuvinte am trimis să-ţi dea de ştire
Şi-n schimb cuvinte bune mi-ai trimis,
Pluteşte-n noi mireasmă de iubire,
Eu cred că-i floarea care s-a deschis.

Frumoasă şi curată izbăvire
A fost momentu-n care am decis
Acestei flori s-aducem preţuire,
Să n-o ucidem, cum am mai ucis...

Pluteşte-n noi mireasmă de iubire.

rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1

Cred c-am murit pe sânii de strugur
ce m-au vrut
în schimbul păsărilor derutate,
cred c-am să trec în arbori
şi celălalt ţinut
mă va conţine doar pe jumătate;
cred că sunt arcul ploii –
o splendidă agat
zbătându-ţi-se domolit în coc...

Şi poate-s doar lumina prin parc,
neruşinată,
sfinţită evadare din Van Gogh...

poezie clasică de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţele nesatisfăcute sunt izvoarele din care se alimentează fantasmele, iar fiecare fantasmă reprezintă împlinirea unei dorinţe, o corectare a realităţii nesatisfăcătoare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adună încă Istru-n line unde...

Adună încă Istru-n line unde,
Nemuritoare râuri dintr-un timp,
Cioplit în stânca marilor secunde,
Rotite-n ceasul ăstui anotimp,

În care ne-am născut cu-o amintire,
Din soarele rămas pe veci în stei,
C-am fi avut cândva şi nemurire,
Când după viaţă ajungeam la zei...

Adună încă fluviul, cu alt nume,
Aceleaşi râuri, dar din ceasuri noi,
Ce ne aduc aminte că, în lume,
Am fost cândva ai Daciei eroi...

Adună astăzi Dunărea-ntre maluri,
Aceleaşi râuri cu ai vieţii zori,
În care lupul alb strigă din valuri,
C-am fost aici şi-om fi nemuritori!

poezie de Pavel Lică din Chemarea lupului alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleiadele

când taie dimineaţa subţiri felii din noapte
şi cioburi de lumină ne sângerează pleoapa
fereastra oblonită cu tufele de laur
devine loc în care ne ameţeşte apa

când dorul ne scufundă în metagalaxie
şi radiantul estic peste obraz ne trece
cad valuri meteorii în mii de dioceze
în luna cea mai caldă din anul cel mai rece

când se aprinde gheaţa în inima cometei
şi arde-ntreaga brumă a anilor trecuţi
rămâne inocenţa şi ea ne va pătrunde
multiplicând fiorul atunci când mă săruţi

când plânge simetria cu sevă colinară
şi picură pe trepte cu zgomote de bronz
atunci când totul curge şi totul se disipă
pleiadele respiră în galben alb şi roz

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mângâieri de alean

mă trezesc în zori fericită, dorind
fiecare vis să se împlinească
în noaptea grea o stea să aprind
lumina ei să mă călăuzească.

aştept primăvara când iubiri înfloresc
şi muguri de speranţe ating zarea
pe aripi de dor să mai călătoresc
pe ţărmul unde mă întâmpină marea.

până atunci sorcovesc noul an
pluguşorul de poveste ca un ecou răsună
simte şi inima mângâieri de alean
când la masa cu delicii cei dragi se adună.

izvoare de cântec, murmure de mărgean
trec prin mine pe sub clar de lună.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să dau tribut iubirii

Vreau să beau nectarul şi amarul,
Să mă- mbăt în universul necuprins,
Şi din lumina unui spaţiu de neînvins,
Să dau tribut iubirii,
Să iau din pocalul sfinţit cuvântul nedosptit,
Să aştept ca zorii zilei,
Să reverse frumuseţi de negrăit.
Ce-ai vrea să ceri iubitule, când nopţile s-au risipit?
Copacul vieţii care a înfrunzit,
În seva unor anotimpuri ce au revărsat,
Energii necreate prin puterea inimii.
Să alimentezi prin clipe, clipe fără de sfârşit,
Să urci iar trepte după trepte,
Şi dacă ai obosit,
Să iei o pauză, apoi să ne-ntâlnim,
Într-o gară pe un peron părăsit aşteptând ultimul tren,
Unde călătoria niciodată nu se va sfârşi.
O, dragul meu, vreau peticul nostru de cer!
Ce ieri în dar mi l-ai dăruit,
E nepătat căci sufletul e infinit.

poezie de Claudia Bota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi răgaz

Dă-mi răgaz a înţelege,
Tot ce-mi pare curios,
Noua literă de lege
Şi trecutul... dubios.

Dă-mi răgaz a tot cuprinde
Ce aş vrea şi îmi doresc,
Până unde pot întinde,
Taina unui... te iubesc.

Dă-mi răgaz a îţi atinge
Vise, doruri şi plăceri,
Când lumina se va stinge,
Peste clipele de ieri.

Dă-mi ragaz a şti nimicul
Şi trecutul şi păcatul
Când să pot opri ibricul,
Să n-ajung şi eu, ca altul.

Dă-mi răgaz a fi iubire,
Nesfârşită şi nebună,
Ca o frunză-n rătăcire
Pe-aripă de vânt, stăpână.

Dă-mi răgaz... măcar o clipă,
Să mă-nchin şi să descânt,
Neputinţa care ţipă,
În al buzelor cuvânt.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin de Harlem

Ceea ce străluceşte-aici nu-i apă,
Aceste dense şuvoaie furtunoase
Care-împing sângele, alungând spaima din oase,
Dincolo de teamă, pe-aleea viselor frumoase;

Acesta este-un vin care trebuie să curgă,
Nu contează unde, nu contează cum;
El are propriile lui daruri de-a se prelinge
Acolo unde aerul e plin de cântece şi de parfum.

El poate vrăji cu multă artă orice flaut
Şi-umple buzele c-un fior proaspăt, treaz,
Iar măsurile melodiilor pe care le provoacă
Trezesc în coapse dorinţe, freamăt şi extaz.

poezie de Countee Cullen,1903-1946, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă caut...

Mă caut şi nu mă găsesc,
m-am uitat în trecut.
dar nu mai eram,
tocmai plecasem...
mă uit în prezent
dar nu mă găsesc...

unde sunt?

cred că m-am ascuns
în mine...

sper, însă, să mă regăsesc...
voi încerca şi... mâine...

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce priveşte propria-mi viaţă, zău că nu are nimic frumos în ea. Ştii, când umbli în noapte printr-o pădure, şi vezi o lumină licărind în depărtare, nu mai ştii nici de oboseală, nici de întuneric, nici de crengile ce-ţi biciuiesc faţa. Ştii bine că eu muncesc ca nimeni altul în ţinutul acesta. Soarta nu-mi dă răgaz. Sufăr uneori peste puteri şi nu văd de nicăieri nicio lumină înaintea mea. Pentru mine însumi nu mai aştept nimic...

citat celebru din Anton Cehov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cruda mea

cruda mea cruda mea
iubire tu
îmi iei tot aeru tu
îl faci bulgăre de zăpadă
mă baţi
cu bule ciudate de aluminiu (?!) c
ruda mea
îţi aminteşti cum la slatina
umblam prin subsolul
casei tineretului în 8
9 cruda mea
la slatina, crudo - a
iubire în care am pus
pisoiu în pragul
de gheaţă de sus
iar tinerii ospătari ne ţineau
furculiţa cum alţii
lumânarea,-n direct
cruda mea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul heraclid

la temelia vechilor cascade
zădărnicia o frângeam în două
cănd nu aveam în pribegie rouă
ca să topesc albastrul din ciclade

şi mă schimbam cum se schimba lumina
pe florile cu frică de răcoare
iar pentr-o clipă m-am crezut pe soare
un grădinar ce-şi mângâie grădina

ce gust de fier au vorbele-mi scăpate
pe-ncrucişate drumuri ce mă- nchid
în istovirea trupului-cetate

pe povârnişul muntelui lichid
şi dăruit dorinţelor deşarte
am să mă-ntorc ca ultim heraclid

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa-i de mătase

Eu cred că acum gândesc mai mult,
În astă dimineaţă de mătase,
Lumina soarelui eu o sărut,
Pe faţa ta când s-arătase.

Eu cred că mă răsfăţ prea mult,
Să fiu mereu în feerie,
Să te trezesc cu un sărut,
Pe faţa ta din lenjerie.

Tu eşti un vis de dimineaţă
Ş-aşa vreau să mă trezesc,
Trecând uşor noi doi prin viaţă,
Frumos aşa vreau să trăiesc.

Eu cred că singură pot să fac,
Tot ce doresc şi să iubesc,
Că fiinţa ta e al meu leac,
Pe altcineva ca tine nu găsesc.

Eu cred că ziua trece-n asfinţit,
Urmând uşor drumul paşilor
Ş-aşa cu tine eu m-am trezit
Şi azi şi mâine, până mor.

poezie de Eugenia Calancea (10 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

pe pământ
am desenat inima
ca o minge de foc
soarele sare dintr-un ventricul într-altul.

am desenat floarea de salcâm
a cărei mireasmă trece
din plămân în plămân
ca o fantasmă.

am desenat ochiul verde
în care se fac nevăzute broaştele
şi ochiul albastru
în care plutesc zepeline.

arbori am desenat
pe pământ -
adăpost pentru mâine.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi să privească drept înainte şi genele tale drept înainte să caute. Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale şi toate cărările tale să fie bine chibzuite. Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga, ţine piciorul tău departe de rău. Căci cărările drepte le păzeşte Domnul, iar cele strâmbe sunt căi rele. El va face drepte căile tale şi mergerea ta o va face să fie în pace.

Solomon în Pildele lui Solomon, Înlăturarea prilejului spre păcat - 4:25-29
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobeat...

Deci astăzi este dragobete,
Pe răsărite voi pleca,
Să caut anumite fete
Sau poate mă voi îmbăta...
De voi găsi o fată bună
Să mă alinte zi de zi,
Că e roşcată, blondă, brună,
Eu cred că tot mă voi pili...

Dar ce-ar fi ca de dragobete
Să mă combin cu amândouă,
O fată care să mă-mbete
De-amorul ei şi pe-ndelete
Să merg la braţ cu-o ţuică... nouă!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (23 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să ajung la 70 de ani ca să-mi permit să mă relaxez şi să mă distrez. Cred că în fiecare zi mă distrez, în fiecare zi simt fericirea, iar peste 20 de ani dacă voi face afaceri, le voi face doar pentru mine şi sper ca românii să fie cât mai fericiţi, iar eu să fiu una dintre persoanele care au participat la fericirea acestor oameni.

Mohammad Murad în Business Magazin (2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!