Dimineaţa-i de mătase

Eu cred că acum gândesc mai mult,
În astă dimineaţă de mătase,
Lumina soarelui eu o sărut,
Pe faţa ta când s-arătase.

Eu cred că mă răsfăţ prea mult,
Să fiu mereu în feerie,
Să te trezesc cu un sărut,
Pe faţa ta din lenjerie.

Tu eşti un vis de dimineaţă
Ş-aşa vreau să mă trezesc,
Trecând uşor noi doi prin viaţă,
Frumos aşa vreau să trăiesc.

Eu cred că singură pot să fac,
Tot ce doresc şi să iubesc,
Că fiinţa ta e al meu leac,
Pe altcineva ca tine nu găsesc.

Eu cred că ziua trece-n asfinţit,
Urmând uşor drumul paşilor
Ş-aşa cu tine eu m-am trezit
Şi azi şi mâine, până mor.

poezie de Eugenia Calancea (10 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să cred...

Vreau să cred în primul rând în tine,
să fii aşa cum te-am cunoscut prima dată.
Vreau să cred din nou în prieteni,
în faţa lor zâmbitoare sinceră şi nu falsă.
Vreau să cred în vise, în speranţe,
într-o lume mai bună, nepătată.
Vreau să pot depăşi acele momente dureroase
pline de negura vieţii zbuciumate.
Vreau să cred că ce-a fost până acum întunecat,
a fost doar un coşmar ce-a trecut treptat.
Vreau să cred în zile mai bune,
care vor fi altfel de-acum înainte.
Vreau să cred în noapte,
care să-mi ia tristeţea inimii
şi luna ce îmi va lumina sufletul.
Vreau să-nvăţ să zbor spre noi orizonturi,
dar să fiu alături de tine, chiar de vom ajunge
în universul necunoscut şi plin de întuneric.

poezie de Eugenia Calancea (14 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă în pace

Azi iar te-ai trezit
Cu faţa la cearceaf şi-ai zis
Nu te sărut

Atât îmi doresc
Să pot zâmbi când mă trezesc
Vreau să te uit

Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Şi îţi spun
Da, da

Dacă nu îţi place
Lasă-mă în pace
Ieşi din viaţa mea

Dacă nu îţi place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva

Azi nu-mi mai doresc
Parfumul tău să îl găsesc
Pe perna mea

Nu te mai iubesc
Şi nu mai vreau să mă-nvelesc
Cu haina ta

Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Şi îţi spun
Da, da

Dacă nu îţi place
Lasă-mă în pace
Ieşi din viaţa mea

Dacă nu îţi place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva

Dacă nu îţi place
Lasă-mă în pace
Ieşi din viaţa mea

Inima nu vrea
Să te-apropii iar de ea

Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Şi îţi spun
Da, da

Dacă nu îţi place
Lasă-mă în pace
Ieşi din viaţa mea

Dacă nu îţi place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva

Dacă nu îţi place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva

cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să vii în gândul meu

Mă gândesc acum la tine
şi vreau ca noi să ne simţim bine,
vreau să vii în gândul meu
să ne împăcăm mereu.
De multe ori mă priveşti
şi ţi se pare că spun poveşti,
iar dacă vezi din ochii mei o lacrimă,
să ştii că vreau să-ţi spun iartă-mă.
Vreau să-mi dai şi tu dragostea,
că eu îţi voi aduce cea mai frumoasă stea,
chiar de va fi greu sau uşor,
eu cu tine aş vrea să zbor.
Tu eşti perechea sufletului meu
şi am nevoie de tine mereu,
să ştii că viaţa e plină de suferinţă,
la cei ce au bună credinţă
şi aş vrea să trecem peste toate uşor,
să ne ia timpul cu el în zbor.

poezie de Eugenia Calancea (30 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O nouă zi de vise

Îngerii de dimineaţă
Ies şi te trezesc la viaţă
Calea să se lumineze
Durerile să le calmeze.
Totul pare mai uşor
După asta am să zbor
Liniştea să îmi găsesc
Acasă mă liniştesc.
Sper că azi să reuşesc
Gândurile să-nplinesc.
Aş vrea mult să fie acum
Cu mine omul cel bun,
Să-mi aline durerile
Să-mi spună părerile.
Ca lumina sufletească
Să vină la noi acasă.

poezie de Eugenia Calancea (10 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poftă de viaţă

Sunt tristă şi viaţa mă respinge
Şi toţi acum îmi râd în nas,
Dar nu mă las eu voi învinge,
Atâta timp cât mi-a rămas.
Credeam că totul e la fel,
Credeam că eu sunt cel învins,
Acum nu pot să cred că cel
Cărui eu mâna am întins,
Este cu mine bun şi deschis.
Iubirea ta nu la fel o simt,
Simt doar o inimă împietrită,
Eu te iubesc de ce să mint,
Vreau din nou să fiu fericită.
Mie dor să mai fii cum eu te ştiu
Şi seara să te-aştept în prag,
Crear dacă un pic bolnavă o să fiu,
Să mă ajuţi din nou cu drag.
Tu faci lumină când e noapte,
Din întuneric faci dimineaţă,
Ca tine nimeni nu mai poate,
Să-mi dea mereu pofta de viaţă.

poezie de Eugenia Calancea (28 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciuleandra

Foaie verde siminoc,
Ţineţi Ciuleandra pe loc,
Şi-nc-odată mai băieţi,
Hop ş-aşa ş-aşa

Ţineţi-o flăcăi aşa,
Până n-ajunge puica,
Şi-nc-o-dată, mai băieţi,
Hop ş-aşa ş-aşa.

Întăriţi-o niţeluş
C-ajunge acuş-acuş,
Şi-nc-o-dată, mai băieţi
Hop ş-aşa ş-aşa.

Mai întăriţi-o de-un pas
C-ajuns şi n-a rămas
Şi-nc-o-dată, mai baieţi
Hop ş-aşa ş-aşa.

Două fire, două paie,
Luaţi Ciuleandra la bătaie
Şi-nc-o-dată, măi băieţi
Hop ş-aşa ş-aşa.

Tot aşa că nu mă las,
Că sunt cu puica pe-un pas,
Şi-nc-o-dată, măi băieţi
Hop ş-aşa ş-aşa.

Două fire, două paie,
Ia Ciuleandra la bătaie
Şi-nc-o-dată, mai băieţi
Hop ş-aşa ş-aşa.

folclor românesc
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa mea de acum e viaţa mea.. Fără dragostea mea petru tine, nu mă mai închipui în viaţă decât în stare de demenţă, poate... Să trăiesc fără să te iubesc ar fi pentru mine ca şi când nu aş mai simţi căldura soarelui, umezeala apei, şi totuşi aş trăi... Vreau să te iubesc pentru totdeauna, nu vreau să mă despart de sentimenul meu. Cred că ăsta-i motivul pentru care nu vreau să mor.

citat clasic din Cella Serghi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O viaţă

Când m-am născut, nimeni nu m-a-ntrebat dacă doresc
Pe un pământ să stau o viaţă, sau dacă vreau ca să trăiesc
Ci pur şi simplu m-am născut, într-un pătuţ micuţ
Fără să pot să mă gândesc, de ce chiar eu azi m-am născut?...

Când am crescut, nu mă gândeam la "ce va fi şi mâine"...
Ci, mai inocent, în tot ce încercam să fac, să încropesc
Mă avântam în viaţă, neştiutor şi fără nicio frică
Crezând că totu-mi aparţine, şi-n tot mă regăsesc!

Visând spre veşnicie, gonind sălbatic printre lumi
Scăldat în graţia divină a celei mai frumoase pe pământ
Mă înălţam până la ceruri, ca să revin apoi tot frânt
Şi să renasc în tine, din dragostea-ţi curată!

Nu pot să cred că nu mai eşti, şi strig în inima-mi străpunsă
De dorul tău din nou mă prăbuşesc, în agonia-mi cruntă
Încerc din aripi să mă-nalţ, din răsputeri, nu vreau să cad
Dar tot mai jos mă laşi purtat, te uiţi la min' şi nu îţi pasă.

Şi am căzut. Trezit în amorţeală, crezând că-s mort,
Vroiam să aud a tale şoapte, să cred iubirea ce ţi-o port.
Abia acum am realizat, un amănunt ce clar că mi-a scăpat
Degeaba încercam să zbor, căci aripile... tu le-ai furat!

Râdeai, crezând că voi rămâne jos, zdrobit şi fără de putere
Te îndoiai de-ele mele încercări, gândeai că-s fără vlagă...
Şi totuşi, e crunt când cineva te-nşeală, dar mult mai cruntă pare
Propria-ţi înşelare, căci m-ai văzut puternic, cu mult mai sus, în zare...

poezie de Daniel Murariu
Adăugat de Daniel Murariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nick: Maria, iubirea mea... Îmi pare rău! Sincer, îmi pare rău că m-am îndoit de tine, de dragostea ta! Te rog, iartă-mă! Poţi oare să mă ierţi?!
Maria: Nick, iubitule... Nicky... Bineînţeles că pot, prostuţule... Te iert. Atâta timp cât nu o să mai crezi vreodată despre mine că aş putea să...
Nick: Ssst... Te rog, nu-mi reaminti că am fost în stare să cred un asemenea lucru despre tine. Ce tâmpenie! Îmi pare rău! Nu se va mai întâmpla! Niciodată! Iar dacă s-a întâmplat acum, a fost doar din cauză că te iubesc. Te iubesc mult, mult de tot! Poate prea mult, prea mult... Nu aş putea trăi fără tine! Nu-mi pot imagina cum ar fi viaţa mea fără tine; probabil foarte tristă. Nu vreau să te pierd! Nici pentru el, nici pentru altcineva. Nu, nu vreau...
Maria: Nici n-o să mă pierzi, prostuţule!
Nick: Şi mă vei iubi mereu la fel de mult ca şi până acum?
Maria: Desigur, dragul meu. Ca şi cum nu s-ar fi întâmplat niciodată nimic. Poate chiar şi mai mult, dacă se va putea.
Nick: Mulţumesc, iubito.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna toate visele reînvie

Toamnă aură aurie, eşti azi şi mâine
Să mă-nconjori cu toată lumina ta,
Nu vreau să pleci de lângă mine,
Pentru că copacii iau forma şi mireasma ta.

Mă cuprinde nostalgia de mesteceni,
Când mă plimb cu tine pe lângă strugurii de vin.
Pe splendoarea de frunze roşii, în dans tu ai vrea să te legeni,
Ş-atunci tu te aprinzi cu un zâmbet sublim.

Dansezi apoi peste strugurii de soi,
Ca o zână a curcubeului din asfinţit,
Se văd uşor săltând a dragoste sânii tăi
Şi eu te privesc aşa la infinit.

Te-aud cântând frumos cu pletele sub soare,
O melodie ce iese acum din gura ta,
Tu eşti frumoasă din cap până-n picioare
Şi vreau să fiu cu tine, asta nu pot rata.

poezie de Eugenia Calancea (20 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chip de înger

O clipă mă opresc din drumul meu întunecat,
mă uit în zare şi văd un chip de înger,
ce se uită la mine cu gingăşie
ş-îl întreb "Ce vrei de la mine"?
Vrei să fii tu raza mea de speranţă,
ce poposeşte o clipă-n viaţa mea?
Şi poate tu mă poţi ajuta,
în toată durerea asta grea.
Eşti ca o stea ce-o vezi aproape,
dar ea străluceşte de departe
şi eu aş vrea să-l pot îmbrăţişa,
dar nu pot, m-amăgesc,
eşti speranţa mea de viaţă,
vreau să vii în visul meu,
să mă porţi-n drumul tău,
dar acum se-ntâmplă ceva cu mine
şi chiar aş vrea să-ţi mulţumesc,
că te-ai purtat frumos cu mine
şi chiar tu de eşti destinul meu,
tu eşti îngerul meu ceresc,
lângă tine vreau să mă trezesc,
dar păcat că frumos visam
ş-acum mă trezesc la realitate
şi durerea dispare în totalitate.

poezie de Eugenia Calancea (29 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marion: Te iubesc! Nu vreau să plec cu Carl.
Dr. Bill Harford: Marion, cred că nu-ţi dai seama...
Marion: Ba da, chiar dacă nu o să te mai văd niciodată, vreau măcar să trăiesc în preajma ta.
Dr. Bill Harford: Marion, ascultă-mă! Acum eşti foarte supărată şi nu cred că realizezi ce spui.
Marion: Te iubesc.
Dr. Bill Harford: De-abia ne cunoaştem. Nu cred că am mai discutat despre altceva în afară de tatăl tău.
Marion: Te iubesc.

replici din filmul artistic Cu ochii larg închişi
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

O amintire

Aş vrea să cred că-ntineresc,
Şi amintirile în gând cresc,
Ajung să cred că sunt la mare,
Dar totul imediat dispare.
Mă plimb pe plajă strălucind în mare
Şi-i văd pe alţii cum se ard la soare.
Gândesc cum dragostea e totul,
Ca şi când îţi mângâie briza focul.
Tot ce-i frumos eu închid în carte,
Că valul de tristeţe mă cuprinde-n noapte,
Inima mea curată tresare mai târziu
Şi mă trezesc în versul pe care-l scriu.

poezie de Eugenia Calancea (27 iulie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred în Tine, Doamne

Eu cred în Tine Doamne! Cred
că totdeauna Tu îmi dai
puterea-n care mă încred
că la sfârşit mă duce- n Rai!

Eu cred în Tine Doamne! Ştiu
că-mpreună vom fi mereu
căci sufletul meu este viu
chiar de e noapte-n jurul meu!

Eu cred în Tine Doamne! Când
nouri negri se vor ivi,
eu nu m-oi clătina nicicând
căci ochii Tăi mă vor privi...

Eu cred în Tine Doamne-oricând
când vânturi vor bate-n Vale,
că-n suflet mi-e-al Tău Duh arzând
cu focul Dragostei Tale!

Eu cred în Tine Doamne sfânt!
Tu comoara vieţii mele
ce am găsit-o prin Cuvânt
sus în Cerul plin de stele....

Eu cred în Tine Doamne-acum
câştigat de-a Ta Iubire,
căci o viaţă-i orişicum,
dar cu Tine-i fericire!

poezie de Ştefan Onofrei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri în noapte

Tu ai buzele înmiresmate
Cu gust bun ca de muşcată
Îmi place că ai multă varietate
Şi ai pielea catifelată.

Tu te uiţi râzând la mine
Şi aş vrea chiar să-nţeleg
Cum am putut să te las pe tine
Şi alta hâdă să aleg.

Tu eşti cea ce poartă lumina
Şi Domnul pe tine te-a înzestrat
Copiilor mei să le fii tulpina,
Iar eu să fiu un figurant.

Câteodată am fost prea rece
Nu m-am gândit că ţi-i greu
Şi că sănătatea ta trece
Pentru copii ai muncit mereu.

Vreau să-ţi spun acum de toate,
Ca fost neagră a mea gândire,
Dar pe alta am în spate,
Nu mai cred în nemurire.

Uneori mă gândesc în noapte,
Am vrut alta cu avere,
Visez şi uneori aud şoapte,
Glasul tău, ce apoi piere.

poezie de Eugenia Calancea (7 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dorinţă...

O singură dorinţă aş avea
să treacă uşor iarna adâncă şi grea,
să văd din nou amurgul verii,
şi ochii să-i închid uşor în umbra tăcerii.
Că aşa sunt eu nu mai am răbdarea,
vreau să văd cum e asfinţită zarea.
Voi sta întinsă sub ram nemişcată,
ca o sculptură cu o figură unicată.
O singură dorinţă aş mai vrea,
dorul de tine să-mi ia durerea,
să tremur sub frunze că nu te găsesc,
şi cu putere o piatră s-arunc, e tot ce-mi doresc.

poezie de Eugenia Calancea (13 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de dimineaţă...

Te-am îndrăgit atât de mult
Te-am întâlnit şi mi-ai plăcut
Din suflet să te scot nu pot
Pentru iubirea ta aş da tot.

E un sentiment de nedescris
Iubirea ce ţi-o port în suflet,
Numai eu ştiu cât am plâns
Când mă gândeam la tine.

Îmi place viaţa lângă tine
Tu ma iubeşti şi asta-i bine
Eu te iubesc de nu mai pot
Eşti mai dulce ca un tort.

Tu într-una îmi răspunzi.
Ca pe mine mă iubeşti.
Însă eu nu te înţeleg
Şi te fac mereu să gândeşti.

Numai cu tine aş vrea eu să trăiesc
Cu tine aş vrea să înfloresc,
Cu tine să îmbătrînesc
Şi tot cu tine-n Rai să mă găsesc!

poezie de Eugenia Calancea (8 iulie 2017)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul meu sunt eu

Mi-e dor de tine, mi-e dor de un cuvânt
E dorul care vine, se scurge în pământ.
Şi dorul meu e foc, e foc nestăvilit
Şi mă opresc în loc, am lacrimi în privit.

M-am săturat de dor, de el nu scap nicicum
M-am săturat să mor, să lăcrimez pe drum.
Voi coborî la vale, mergând îngândurat
Voi coborî agale, de dor să fiu scăpat.

Văd peisaj frumos, ajuns-am la izvor
Sunt foarte secetos, de apă mi-este dor.
Izvorul s-a oprit, probabil nici n-a fost
Dar, dorul n-a pierit – mă simt un mare prost!

Mi-e dor de tine, apă, de ce ai dispărut?
Setea în mine crapă, mai vreau al tău sărut.
Mi-e dor, şi ţi-am greşit, mă iartă, nu am vrut
Am lacrimă-n privit, spune-mi, ce ţi-am făcut?

Mi-e dor... mi-e dor-mi-e dor, şi simt un pic de vânt
Vreau apă de izvor, ţâşnească din pământ.
Şi iată ce minune, izvorul izvoreşte
Apa să se adune, un semn... că mă iubeşte.

Beau apă de izvor, e limpede şi rece
Şi mi-a trecut de dor, acum... poate să sece!
Mi-e dor acum de ducă, aş vrea să mă opresc
Şi dorul mă usucă, chiar simt... că-nebunesc.

Of, dorule... doruţule, de tine n-am scăpare
Of... dorule, drăguţule, doresc o alinare.
Mi-e dor acum de... mine, aş vrea să mai trăiesc
Să mă-ntâlnesc cu tine, şi mult să te iubesc.

Mi-e dor de-al tău cuvânt, sunt foarte întristat
Trăiesc pe-acest pământ, de doruri sărutat.
M-ai vreau al tău sărut, mai vreau înc-o dorinţă
Spune-mi, ce ţi-am făcut, de nu mai ai putinţă?

Şi dorul îmi arată, mi-arată un izvor
Fiinţă însetată, şi lângă ea un dor.
Şi dorul, sunt chiar eu, cel care dă să plece
Fiinţa,-i Dumnezeu, izvorul să nu sece.

Fiinţa, se preface, în chipul tău frumos
Iar dorul, plânge, zace, cu sufletul milos.
De ce i-am spus să sece... o, Domne, am greşit!
Simt o durere rece, şi dorul a pierit.

M-avânt către izvor, nimic nu mai contează
De mine mi-este dor, şi dorul meu visează.
Viseaz'-a ta fiinţă, fiinţă însetată
Având a mea dorinţă, să fie sărutată.

Şi te sărut cu dor, căci mă sărut pe mine:
Fiinţă la izvor, când mă gândesc la tine.
Cu dor mi te sărut, te mai doresc precis
Şi dorul, mi-a trecut, a fost, numai, un vis.

poezie de Paul Preda Păvălache (16 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să cred...

Nu cred că voi putea vreodată
Să-ţi spun ce simt şi cât aş vrea,
S-aştern pe fila albă, goală,
Tot dorul meu şi inima...

Nu cred că voi putea vreodată
Să pot picta ceea ce eşti,
Ar trebui să pun în ramă
O lume-ntreagă de poveşti...

Nu cred că voi avea putere
Să te privesc în ochi mereu,
Fără să vină să se scalde
În lacrimi, universul meu...

Nu cred că voi afla lumina
De nu va fi din ochii tăi,
Şi orb... voi şti să văd doar luna
De-mi vei trimite veşti în ploi...

Şi nu voi mai putea vreodată
S-ascult în pace liniştea,
Acum când gândurile toate
Se pleacă doar în faţa ta...

Nu cred, nu ştiu ce-nseamnă viaţă
Nici existenţă, nici destin,
De mă lipseşti de-a ta fiinţă,
În nefiinţă... mă închin...

poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă aştepţi

simt mare suferinţă, tu, iubita mea viaţă
cred că mă simt atârnat, ca de un fir de aţă

simt cum inima sufletul şi gândul mă doar
cred că nu ştii, eu nu mai am mult timp şi zbor

simt aşa mai demult de un timp încoace
că iubesc şi inima nu-mi mai stă cu pace

simt că tu eşti acolo, în tramvai, în parc sau pe-o bancă
cred că stai cu o carte-n mână şi gându-ţi citeşte-n viaţă

simt că mă astepţi, aşa senină, că voi veni la tine
cred că timpul a fost deajuns şi va face o minune

simt că voi veni şi mă voi aşeza, liniştit şi cuminte lângă tine
şi cred că împreună cartea vieţii vom citi-o fără cuvinte

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!