În ceea ce privește propria-mi viață, zău că nu are nimic frumos în ea. Știi, când umbli în noapte printr-o pădure, și vezi o lumină licărind în depărtare, nu mai știi nici de oboseală, nici de întuneric, nici de crengile ce-ți biciuiesc fața. Știi bine că eu muncesc ca nimeni altul în ținutul acesta. Soarta nu-mi dă răgaz. Sufăr uneori peste puteri și nu văd de nicăieri nicio lumină înaintea mea. Pentru mine însumi nu mai aștept nimic...
citat celebru din Anton Cehov
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.