Este fatal când piatra aruncată de mâna Timpului atinge cupa vieții.
Bakî în Elegie la moartea lui Soliman Magnificul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Piatra aruncată în sus nu simte niciun rău când cade din nou spre pământ, după cum niciun bine când este înălțat atât de sus.
Marc Aureliu în Către sine însuși
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabulă mitologică
Apollo, zeul plin de farmec, cu fața blândă și candidă,
S-a-ndrăgostit, ireversibil, fatal, de o cariatidă,
Ce templul îl ținea pe umeri, dar suportând senin povara,
Doar venele-i trădau efortul, ascunse-n piatra de Carrara.
Din flaut el cânta într-una, de dimineața până-n noapte
Și-i mângîia cu mâna trupul cu rotunjimi de mere coapte,
Iar piatra brusc înfiorată de-a sa dovadă de amor,
Chiar rece și nesimțitoare, se revolta-n interior.
Doar noapțile, pe întuneric când luna-i rătăcea pe chip,
Plângea sublima cariatidă cu lacrimi pure de nisip,
Curgând ca o clepsidră vie, pe piatra rece de granit,
Tânjind la o îmbrățișare, la un sărut neprețuit.
Trecură ani și ani de zile, Apollo nu a renunțat,
Îmbrățișând statuia care, îndrăgostită, a cedat
Și a făcut un pas spre dânsul, uitând de toate și de sine,
Spărgându-se fatal în cioburi, iar templul falnic, în ruine.
Morala 1
Chiar dacă pare calmă, rece și cu picioarele pe vatră,
De-o mângâi și îi dai cadouri, nici o femeie nu-i de piatră!
Morala 2
Când dragostea o copleșește, femeia cade în greșeală,
Chiar dacă toată lumea crede, că-i ușă de la catedrală.
Morala 3
Femeia este stâlpul casei, din zori și până-n asfințit,
Dar totu-n jur se prăbușește, de face doar... un pas greșit!
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa aduce
Apa aduce piatra
Piatra aduce focul,
calăul depune jurământ
întinde mâna focului.
Apa a adus piatra,
piatra a lăsat în urmă focul,
focul cuprinde palma
unuia dintre noi.
poezie clasică de Tadeusz Nowak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aruncată în pomul cu roade, piatra sigur o să cadă.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ganduri vechi si noi. Maxime si aforisme" de Nicolae Mareș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Doamnă, te voi atinge cu mintea ( XVII )
doamnă, te voi atinge cu mintea.
te voi atinge și te voi atinge și te voi atinge
până când pe neașteptate
îmi vei oferi un zâmbet, rușinos și obscen
(doamnă, te voi
atinge cu mintea.) te voi atinge,
asta-i tot,
ușurel și tu vei deveni pe deplin
cu infinită grijă
poemul pe care eu nu l-am scris.
poezie celebră de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rațiunea este mâna stângă a sufletului nostru, credința este mâna sa dreaptă și cu acestea două împreună putem atinge divinitatea.
citat clasic din John Donne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Donne: Poems Hardcover" de John Donne este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.
Nu-i ușor să oprești piatra aruncată din mână și vorba din gură.
citat din Menandru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piatra aruncată, mai greu poate fi recuperată: mai ales din baltă.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Piatra aruncată, greu mai poate fi recuperată: mai ales din baltă.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O cupă de iubire
Din cupa timpului
dăruită de Tine
mâinile mele vremelnice
au risipit clipele
pe zâmbetele copiilor,
prin leagăne și parcuri,
prin bucătării și școli.
La judecată
vin doar cu mulțumirea sufletească
și cupa plină
de amintirile iubirii noastre, Doamne!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
O cupă de iubire
Din cupa timpului dăruită de Tine
mâinile mele vremelnice au risipit clipele
pe zâmbetele copiilor, prin leagăne și parcuri,
prin bucatării și școli.
La judecată vin doar cu mulțumirea sufletească
și cupa plină de amintirile iubirii noastre, Doamne!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt mortul viu
M-afund în spaima zilelor ucise,
La ceas tăcut, sunt amăgit vremelnic.
Sunt mortul viu, înscris deja-n pomelnic,
Ce-abia-mi urnesc picioarele prin clise.
Doar lacrimi stinse curs-au șovăielnic
Pe chipu-mi palid, înșirând suspine,
Ce-n firul neștiutelor destine,
La pânza timpului țeseau temeinic.
Când umbra-i tot, iar cupa mi-este plină,
Privesc spre orizontu-nsângerat,
Lacom sorbind licoarea anodină,
La carul timpului stau înhămat,
Și-adulmec lung răstimpul de lumină,
Ce setea vieții mi-a astâmpărat.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet tânăr
M-am visat plutind
în afara timpului meu...
sub cerul înnourat,
cugetând limpede.
M-am gândit tremurând
la timpul strâns în cupa mea
și am zâmbit dând o sentință:
Sentimentul ce aleargă în sufletul meu
este mai tânăr decât voi ceilalți!
Ființa mea este cu mult mai tânără
decât mulți dintre voi
tineri născuți bătrâni...
Apoi, în lumea aceea albastră
de vis,
am văzut paharul vieții noastre
plutind,
haotic,
(Un fel de îngânare a vieții în noapte),
Tremuram cuprins ca de ger:
Doamne, câtă goliciune!
Doamne e plin,
Doamne...
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu putem recupera
Piatra aruncată-n baltă
n-o putem recupera.
Odată ce-i aruncată,
piatra n-o putem salva.
Cuvântul rostit în grabă
înapoi nu-i readus.
Situația e gravă.
El efectul și-a produs.
Nici ocazia pierdută
n-o mai poți recupera.
Din viața ta este ruptă
și greu te va afecta.
După timpul ce-a trecut
în zadar alergi băiete.
Din el nu poți face scut
și nici puști cu baionete.
Nici măcar încrederea
n-o mai poți recâștiga.
A ta este pierderea.
Nu te mai poți redresa.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Fiecare din noi este o poveste sculptată în piatra timpului.
Marius Torok
Adăugat de Marius Torok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
Ca o mușcătură de viperă
mi-ai subjugat buzele.
În undele-ntrupării
a humei cu piatra
iubirea n-a putut fugii
A încălzit mai departe piatra
cu torța lăuntricului far
și-n veșnicia timpului
nimeni n-a putut s-o urnească.
poezie de Melania Manta din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn de poveste
Din clima fierbinte
a basmului, sfinte
irog inorog
c-un semn te invoc.
Din verde molatic
s-aude copita,
adânc, păduratic,
apari ca ispita.
Târcoale nu-mi da
și nu adăsta!
Ci ia-o-nainte
când ceasul va bate,
solie cuminte
spre vechea cetate.
Când intri, ia seama
la podul cu vama,
la numărul casei,
la curtea Frumoasei.
Cu sunet de soartă
lovește în poartă!
Atinge cu cornul
de trei ori zăvorul
ca-n rituri de leac
rămase din veac.
Atinge și piatra
și pragul și vatra.
Și dacă Frumoasa
îngăduie - vezi-i
aleanul amiezii.
Atinge-i coroana,
obrazul și geana,
năframa cu lacrimi
și perna cu patimi.
Tu las-o în schimb
privirea să-și treacă
și mâna oleacă
prin albul tău nimb.
C-un muget dă-mi veste
- apoi părăsește
cetatea si murii
spre pacea pădurii.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Îndemn de poveste
Din clima fierbinte
a basmului, sfinte
irog inorog
c-un semn te invoc.
Din verde molatic
s-aude copita,
adânc, păduratic,
apari ca ispita.
Târcoale nu-mi da
și nu adăsta!
Ci ia-o-nainte
când ceasul va bate,
solie cuminte
spre vechea cetate.
Când intri, ia seama
la podul cu vama,
la numărul casei,
la curtea Frumoasei.
Cu sunet de soartă
lovește în poartă!
Atinge cu cornul
de trei ori zăvorul
ca-n rituri de leac
rămase din veac.
Atinge și piatra
și pragul și vatra.
Și dacă Frumoasa
îngăduie - vezi-i
aleanul amiezii.
Atinge-i coroana,
obrazul și geana,
năframa cu lacrimi
și perna cu patimi.
Tu las-o în schimb
privirea să-și treacă
și mâna oleacă
prin albul tău nimb.
C-un muget dă-mi veste
- apoi părăsește
cetatea si murii
spre pacea pădurii.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rondelul veșniciei
În grabă anii trec și fără veste
Se-nghesuie cu sârg în cupa vieții;
Din firul lor se țese o poveste
Plăpândă, cum e roua dimineții.
De le simți zboru-nalt pe culmi celeste,
Ori de te-mbracă-n haina bătrâneții,
În grabă anii trec și fără veste
Se-nghesuie cu sârg în cupa vieții.
Secretul veșniciei înscris este
În cartea inimii și-a tinereții!
Urmeaz-o, așadar, apostolește,
Alungă orice urmă a tristeții,
Căci anii-n grabă trec și fără veste.
rondel de Valeria Merca (19 iulie 2014)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Pamant al timpului
Cand nu te pot atinge
Eu sunt lacrima indurerata,
Vei fi acolo sa-mi culegi
Lacrimile si sa le presari
Amintirile deasupra oceanului?
Vei gasi vreodata cheia
Ce imi poate descatusa sufletul
Ce sta inchis intr-o bucla a timpului?
Vei gasi cerul de lacrimi ce au zambit?
Vei calatori pe vantul timpului
Pentru a ma gasi?
Lumina e pamantul ce traieste pentru noi,
De-ar fi sa traim si noi pentru el,
Pamant al timpului.
poezie de Nica Dorin Alexandru
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!