Autoepitaf testamentar
Ultima dorință sacră:
Nu vreau nume pe cavou!
De-o să fiu iar lângă soacră,
Scrieți doar atât: Erou!
epitaf epigramatic de Eugen Pop din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ultima dorință, prietenilor
Să simtă trupul veșnica odihnă
Eu am lăsat groparului cuvânt,
Dar fiindcă vreau și spiritului tihnă,
Nu-mi scrieți versuri proaste pe mormânt!
epigramă de Jean Passerat, traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Azi viața mea e foarte acră,
Mi-e dor de-o clipă de tăcere,
Sper că va fi când "scumpa-mi" soacră
Va fi întocmai ca... o bere.
epigramă de Mariana Dobrin din Cu și despre femei
Adăugat de Mariana Dobrin

Comentează! | Votează! | Copiază!

Avertisment
Deschideți ușa la cavou!
Eu vreau să mor ca un erou...
La slujba de înmormântare,
Primiți-mă... cu o urare!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță nespusă sau... Daniel
Te vreau în poza de hublou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ți fiu etern, în zbor, erou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ți dau planajul de condor
Te vreau mereu, te vreau cu dor
Picaj de ai, în loc să-ți mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...
Să-ți fiu cuvântul numai eu
Te vreau cu dor, te vreau mereu
Să-ți fiu culoare-n curcubeu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Veșnic iubitul de liceu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Să te iubesc și-apoi să mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...
Du-mă la ochi să-ți fiu o geană
Edith, Simona, Love, Ioană
Sau scrum din sufletu-ți rimel
De-amor... Scris, nume; "Daniel"...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeile
Le respect eu, întrucât
Eva este sacră
Și îmi stă în gât
Doar iubita-mi soacră.
epigramă de Ionel Andrașoni din Epigrame cu și despre femei
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe noptieră-o carte
Pe noptieră, lângă geam,
Își dă ultima suflare
O carte, unde găseam
Negrul în splendoare.
Și privind spre geamul rece,
Își pune ultima dorință,
Înainte ca să plece
Pe-o zi să fie o ființă.
Să poată păși pe stele,
Cum pe rândurile-i scris,
Să simtă cât sunt de grele
Visele de neatins.
Să vadă cu ochii ei,
Răsărit și-apus de soare,
Fiindcă-n ea, sunt doar idei,
Întorci foaia și dispare...
Vrea să simtă adierea
Vântului de primăvară,
Vrea să simtă ce-i iubirea,
Dacă-i dulce, sau amară.
Vrea să vadă universul viu,
Dincolo de ultima copertă,
Și să-și umple geniul pustiu,
De-o iubire imperfectă.
poezie de Mihaela Rusu (12 martie 2016)
Adăugat de Jannete

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din ultima dorință
Prin
păsărele
călătoare,
în zborul trist
de dincolo de clipe,
ne vom gândi la
ce-a rămas...
din ultima
dorință?
poezie de Ioan Rațiu din Tributul clipei (22 martie 1993)
Adăugat de Ioan Rațiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima dorință
Când o fi ca să-mi iau zborul
Către lumi imaginare
Săpați cu excavatorul,
Nu cu sape ordinare.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dorință a unui petrecăreț
Și-a dat ultima suflare
Cu-o dorință nefirească:
"Când o fi la-nmormântare,
Să-mi cântați... Mulți ani trăiască!"
epigramă de Ion Negreanu din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dorință
Pe-o piatră-n slove mari, citețe,
Aș vrea să scrie-un om cinstit:
"El a murit de bătrânețe,
Dar nicidecum îmbătrânit..."
epigramă de Dimitrie Jega din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima dorință
Când o fi să se termine...
(Va veni și vremea ceea),
Tare-aș vrea să iau cu mine
Șahul, stupii și... femeia!
epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să fiu din nou copil
Vreau să fiu din nou copil,
Să alerg peste dealuri, câmpii, ogoare.
Și să mă mângâie mama
Cu mâna ei caldă și moale.
Vreau să fiu din nou copil,
Să visez că sunt într-o poveste
Un făt-frumos cu sabie la brâu,
Un erou care a fost și nu mai este.
Vreau să fiu din nou copil,
Să mă pot juca cu ai mei de-o seamă,
Viața să-mi pară un paradis
Și frumoasa copilărie un dulce vis.
poezie de Vladimir Potlog (1 iunie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrieți, numai scrieți, căci va veni o vreme când nu doar voi veți îmbătrâni, ci și cuvintele își vor pierde din vivacitate și savoare, când frazele se vor înșira tot mai încâlcite, când totul va deveni confuz și grotesc. Va veni o vreme a rătăcirii și alienării, iar la final va veni și doamna cu coasa să vă întrebe dacă ați scris frumos și să vă ceară un autograf pe ultima voastră carte. Iar pe ea nu aveți cum să o refuzați.
Mihail Mataringa (11 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dorință
Nu vreau pământuri ca Ion,
Nu vreau nici glorie, nici bani,
Aș vrea să mor ca Philemon,
De râs la nouășopt de ani.
epigramă de Geo Olteanu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu și Te laud
Știu și Te laud, tremură vântul
Știu și Te caut, străbat pământul
Știu că Tu, Doamne, ești lângă mine
Știu doar atât că mi-e bine.
Mă prinzi de mână, mă ții aproape
Ochi de lumină mi-aprinzi sub pleoape
Nu vreau nimica, ești lângă mine,
Știu doar atât: că mi-e bine.
Știu și Te laud, tremură marea
Nu este vântul, doar depărtarea
Vino Tu, Doamne, stai lângă mine
Vreau doar să știi că mi-e bine.
La umbra Ta stau Dumnezeu
La umbra Ta mă odihnesc
Și veacuri de-acuma mereu
Ți-oi spune ce mult Te iubesc...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Omagiile mele Omule (Mentorului meu ..)
Doar vocea Ta pierdută a delirat în noapte
Când ai plecat pe drumul ce-i fără căpătâi,
Cu plecăciunea sacră eu ți-am rostit în șoapte:
- Mi-ai fost stindardul vieții și-așa o să-mi rămâi.
Mi-ai fost viața-ntreagă, o stea strălucitoare,
Un idol printre oameni, un nume, un ecou,
Indemnul la iubire, petale dintr-o floare,
Exemplul dăruirii, în toate, un erou.
Bagheta Ta ce-i vie și astăzi mai străluce,
De-apururi va rămâne și pentru cei ce vin,
Cât vor trăi pe terra, apoi când se vor duce
O vor cinsti urmașii, sunt sigur, pe deplin.
Învățătura-ți sacră, ce-i sevă roditoare,
Recunoscută-aievea, ca tot ce este sfânt,
Să ne cinstească neamul, să fim între popoare
Un nume de legendă. Eroi au fort și sunt.
Omagiu-i o șuviță din meritele tale.
Un chip sau o statuie? Și aste-as prea puțin.
Ce pot? Să-ți scriu ca amintire, acest poem de jale,
Iar la mormântu-ți sacru, mereu o să mă închin.
Corneliu 27.07.2008
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (27 iulie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantezie cu soacră
Cum mă întind în așternut,
De-o vreme am un vis plăcut:
O văd pe mama-soacră goală
Cum face băi fierbinți... cu smoală.
epigramă de Florin Rotaru (2009)
Adăugat de Florin Rotaru

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-o fi să plec
De-o fi să plec și crezi că-i prea curând
Să nu mă cerți și să nu-mi porți ranchiună,
De lumea asta nu mă rup râzând,
Cu siguranță nu de voie bună!
De-o fi să plec te rog doar să mă ierți.
Am inima de-atâtea lacrimi plină...
Și nici cu cerul nu vreau să te cerți
Și nici nu vreau să cauți lumii vină.
Atât mi-a fost de lungă-a vieții ață,
Prea scurt popasul pe acest pământ.
Cum să trăiești în lipsa mea învață
Și poartă-mă în suflet și-n cuvânt.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mormântul unuia
În acest sărac cavou
Odihnește un erou.
Fapta lui e uimitoare:
A 'ndrăznit să se însoare...
epitaf epigramatic de Ion Pena din Scrieri (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Renunțare și dorință
Nu mai vreau ca să trăiesc în fum,
Vreau în viață să-mi aleg alt drum.
Nu mai vreau să rătăcesc în ceață,
Vreau să-mi construiesc o nouă viață.
Nu vreau să trăiesc doar în minciună,
Vreau adevărul să poarte o cunună.
Nu vreau ca întunericul să mă sperie,
Vreau să primesc lumină, puzderie.
Nu vreau să mă stăpânească plânsetul,
Vreau să-mi lumineze fața, zâmbetul.
Nu vreau privirea să-mi fie-ntunecată,
O vreau senină, de grijile lumii scăpată.
Ajunge! De prea mult rău mi s-a scârbit.
Vreau binele să fie de toți oamenii primit.
Vreau de-acuma un soare nou să răsară
Și-n viața mea să fie veșnic primăvară!
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!