
Joia verde
Mi-am pus azi rochiță verde
cu volane de maci roșii,
vesel pasul meu purcede
către holde din memorii
să cinstească-n Joia Verde
grânele și stirpea florii.
Ferită să-mi fie casa
de tot ce-i rău și ghinion,
bogată să-mi fie masa,
lumină din Hyperion,
să-mi fiu pururea mireasa
ce strălucește-n Orion.
Patruzeci găleți cu apă
în ritualul morților,
sufletele azi adapă
cu albă floare-a Paștilor,
amintirea-mi stă pe-o pleoapă
în Săptămâna Negrilor.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Aștept să-mi scrii
Să-mi scrii, să-mi spui că in grădină
La noi acasă caisele s-au copt
Că seara la fereastră e lumină
Si toate sunt așa cum știu c-au fost
Aștept să-mi spui dacă la crucea veche
In iarbă-s maci sau fire de mohor
Dacă e gardul rupt si prin el vede
Ochiul tăcut al unui trecător
Aștept să-mi scrii dacă a fost aseară
O ploaie in torent nestăvilit
Si dacă tigla a rămas pe casă
Aș vrea să-mi spui că incă n-am murit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul cu frunze de lumină
I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire,
Serenitatea să o am mereu la îndemână,
Ochii să privească-n sus, spre a vieții preamărire.
Mi-e casa impregnată cu parfumul de sulfină,
Clipe turcoaz dansează pe note de fericire,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină
I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire.
Din bradul verde eu am luat doar bobul de rășină
Tămâie să ard, candelă s-aprind în cimitire.
Fragilități, dureri, nevoi să trec în carantină,
Priviri de mulțumire să ofer cu bucurie,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În munte
Să stăm în munte și să fie seară,
să ne străbată aer ca de templu,
pe-un peisaj de verde să contemplu
întunecimea ta elementară,
să-mi fie foame și să-mi fie sete,
să-ți fie cald, să-ți fie sănătate,
să stăm în munte, să vorbim de toate,
pe relieful tragicei planete
și să plecăm aproape-n somn din viață
pe-un drum fără lumină, peste munte,
să-mi coși cu tine aripile frânte,
sângele tău să-mi fie fir și ață.
Și eu să cad când stelele-ncep să cânte
urlând de dor în umbra ta măreață.
sonet de Adrian Păunescu
Adăugat de Monica Mirea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijloc de locomoție
Foaie verde foaie lată
ce-aș începe înc-o dată
Să-mi iau viața în răspăr
poate dau de adevăr
Și să fac un compromis
doar cu mine-așa în vis
Să n-o iau către frumos
decât dragoste pe jos
Către iarba de acasă
eu și doina cea duioasă
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (2013)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ți amintești, în ziua de Florii!
Oh, am purtat a numelui tău, trenă,
Tu, înger rătăcit printre poeți...
Ți-a nins în puerilele secunde,
Cu flori de caiși și meri, pe epoleți...
Sub ochiul tău de verde și speranță,
Am răsărit mai verde, mai curat...
Și-n verde-am îmbrăcat eternitatea,
Așa cum numai tu mi-ai arătat.
Mireasă de smarald, la malul mării,
Ți-am împletit cu alge răsăritul
Și am lăsat colosu-nsingurării,
Zidind în mine iarăși, infinitul...
Sub val brodat sunt sâni de suferință,
Dar tu-i ascunzi sub tălpi însângerate
De inima flămândă de iubire,
Ce două inimi, încă, mai desparte.
Când voi păși către apusul lumii,
Să vi să-mi dai FLORIILE-napoi,
Căci ochiul meu ce s-a născut furtuna
Nu va mai fremăta sub pași de doi!
Când pleoapa mea în noape se va-nchide,
Când ochiul meu va lăcrima smerit,
Tu, de FLORII, să-ți mai aduci aminte,
Oriunde-ai fi, ce tare te-am iubit!
Să-ți amintești în ziua de Florii,
Că n-am să-mi vând iubirea pe nimic!
Și până la sfârșit te voi iubi,
Sub flori și sub săruturi sângerii!
Sau poate voi dormi nelimitat,
Fiindcă iubirea mea s-a spulberat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-mi spui
Să-mi spui în fiecare zi că ești,
Să-mi murmuri cald că sunt și că ți-e dor.
Să-mi dărui pacea și să mă iubești,
Să mă înalți, să mă cobori ușor.
Să-ți iei tainul de frumos din flori,
Să strângi în brațe gându-mi fremătând,
Să-ți umpli inima cu mine-n zori,
Să-ți fie, ziua, sufletul flămând.
Să-mi faci, din seri, senine dimineți,
Să-mi fii lumină, dragoste să-mi fii!
Să fii tu sensul-ntregii mele vieți,
Să nu mai pleci nicicând, să vii, să vii...!
poezie de Georgeta Minodora Resteman
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

Din puterea Ta, dă-mi Doamne o lingură!
Sub cerul meu strălucitor din miez de zi,
Pășesc râzând în poiana cu narcise,
În depărtare zburdă veseli albii iezi,
Gândurile-mi fluturi se opresc în vise.
Pătrund agale în liniștea-mi plăpândă,
De mână mă ține El, Dumnezeul meu,
Din raze de soare îmi face ghirlandă
Și-mi țese din spice adorat macrameu.
Smerită-ngenunghez, de bucurie plâng,
Părinte Ceresc, în mine te regăsesc,
Plăpând dar verde viu lăstar mă simt în crâng
Și parcă-aș fi chemat de clopot strămoșesc.
Atâta pace și lumină Tu îmi dai
Și mă înveți să-mi duc crucea cea promisă,
Smerit eu te urmez Doamne, aici să-mi stai,
În inima-mi, punte a Cerului abscisă.
Și-n nopți de smoală fără stele eu aștept
Liniștea plăpândă iar să mă cuprindă,
Mereu al învățăturii tale adept,
În biserica ta sunt o simplă grindă.
Căci doar Tu poți aduce stelele pe cer,
Să-mi mângâi sufletul pierdut în negură.
Ești tot ce am, Ești cel mai viu și alb mister,
Din puterea Ta, dă-mi Doamne o lingură!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
când m-am născut
Dumnezeu a uitat
să-mi pună culoare
în obrajii ce simțeau
foamea de verde
și m-a lăsat albă
ca o zi de duminică
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la Acrostihul marca Dumitru Bădiță - Doina Maria Constantin către Dumitru Bădiță
În labirint de gânduri m-am pierdut
Unde e poarta către absolut?
Prinde-mi mâna cu tine mă poartă
Atingerea-i sămânță de artă...
În cerc noi doi să intrăm involut.
Să rămânem aici în spirală
să zidim o albă catedrală
Îngenuncheati si-mbrățișați de dor
Să te alint cu ochii-mi de cocor...
Clipa sa ne fie-agoniseala.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doina de zbor
Foaie verde, frunză arsă,
Bunii mei povești îmi lasă
Peste viață, peste moarte,
Îngerul vrea să mă poarte,
să-mi arate...
Lume albă, lut în sânge,
Timpul inima-mi străpunge
Cu lungimea-i mărunțită
Șade-n poarta scârțâită;
dă prin sită...
Vorbă dulce, pui de munte,
Trec haiducii iar pe punte
Și se uită-adânc în apă,
Frâiele din ochi își scapă;
caii-adapă...
Cântec vechi, taină de rugă,
Nu îmi pare viața lungă,
Ci îmi pare-adâncă tare,
N-o pot trece în picioare,
nici călare...
poezie de Anca Maria Morcovescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria
Aș vrea să-ți dăruiesc
Maria
Brățări adânci de chihlimbar
Mătăsuri galbene din China
Statui din lemnul cel mai rar
Aș vrea să-ți dărui calcedonii
În galioane de argint
Iar din Sudan să-ți dau granate
Și smirnă albă din Corint
Aș vrea să-ți dăruiesc
Maria
Toți trandafirii din Shiraz
În așternut să-ți pun lalele
Și mari mușcate în pervaz
Aș vrea să-ți dărui cantilene
Cu rubaiate de Kayyam
Apusul verde și ploi calde
Cu mirodenii din Assam
Aș vrea să te iubesc
Maria
Cum încă nimeni n-a iubit
Să-mi umplu ochii cu surâsul
Tău
tandru
cald și răscolit
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat

Comentează! | Votează! | Copiază!
Troc vital
M-am gândit să-mi fac viața sul,
S-o strâng când simt că prea s-ar pierde,
Sau ca s-o curăț, de-i murdară...
Depozit s-o pun la scop nul,
S-o rotunjesc în pururi verde...
Roșu covor s-o întind, pe-o scară.
Așa, mă întreb cum s-o fac lucru,
Că de-i a mea, la propriu s-o am.
Nu să dispună ea de mine,
Să-mi stoarcă-n lacrimi, dulce-sucu',
Să mi-o transform din timp, în ban...
Să-mi cumpăr nouă... de nu ține.
Îmi caut membri pentru club;
Să ne plătim toți cotizații
Pentru un fond, la reciproc...
Nu să plătim dobânzi la cub,
Cu zilele s-avem tranzacții!...
Poate Divin ne-acceptă troc...
Eu, m-am în... "scris"! Poate am noroc!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Verde
verde
pământul e brun
verde
pământul e scump
verde
pământul e moale
verde
pământul e greu
verde
pământul e ieftin
verde
pământul e gol
verde
pământul e praf
pământu-i noroi
verde
pământul
verde
pământul
poezie de Alexandru Vlad
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul meu
Timpul meu mustește înc-a primăvară,
gândurile toate-mi sunt lalele roșii,
pun o amintire în album, deseară
s-o trezească mâine, de cu zori, cocoșii.
Timpul meu aleargă iute ca și vântul
- să-mi aducă vești despre viitor -
vesel înconjoară - zi de zi- pământul
adunând polenul și visul din flori.
Uneori - la masă - el mai poposește,
să lase o urmă verde pe hârtie,
Domnului să-i spună ce mult IL iubește
Preamărindu-I fapta într-o poezie.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

Invoc ploaia de flori
Când sufletu-mi incandescent de dubii
zboară printre misterele de foc
și lamele roșii rănesc orice surâs în dodii,
purced în voiajul sinelui prin Țara de Foc,
în timp făr'de timp, pierdute corăbii.
De pe fețe înfricoșate,
apa divină îndepărtează
perverse noroaie atoate,
și de-ndat' mă transform în verde sfârlează.
Ca un copil ce privește viitorul plângând,
sting timpul, invoc ploaia de flori,
în nefericire să nu ne lase murind,
ci viața să schimbăm în calde culori.
Ajung apoi acolo, apostolește,
unde în cânturi îndulcite de speranțe,
fiecare destin se întâlnește.
Simt încă parfumul petalelor salvate,
ființa-mi radiază din nou de dorințe uitate.
Cu piciorul ating capătul de drum,
cu brațe verzi, spice de lumină culeg,
grijulie le ascund în pumn,
pâini pentru suflete voi face ca un bun strateg...
*
La masa bogată cu drag vă invit,
când sufletu-i sătul, putem zbura spre infinit!
poezie de Doina-Maria Constantin din Continuum
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghinion
Astăzi mi-a ieșit în cale,
Cu găleți de apă goale,
Draga fată de vecin
Ce mă-ntâmpina cu plin.
Și cum parcă-s blestemat,
M-am mai și împiedicat.
Când să o salut gentil,
Am căzut ca un copil.
Toate îmi merg azi pe dos...
Mă ridic de jos sfios
Și mă-ntreb cum aș putea
Să repar purtarea mea.
Dau s-o ajut la fântână,
Dar scap cumpăna din mână
Și cad de văd doar sticleți,
Cât ea umple la găleți.
Pân' de jos să mă ridic,
Mă uit lung și mă oftic...
Vai de traiul meu amar!
Nu mi-am pus nici sacii-n car...
Dac-o ajutam să care
Apa proaspătă-n căldare,
Poate-mi da o sărutare...
Neghiob, am făcut-o lată!
Rămân cu buza umflată...
Atât ghinion să-ncapă
În două găleți de apă?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În vacanță.la munte
De când mă știu, eu îmi doresc
să-mi duc sufletu-n vacanță.
inima să-mi răcoresc,
să-mi pun cugetu-n balanță.
Să văd dacă am nevoie
de liniște și sănătate.
Sau, așa cum zice Stroe,
să scap de multe păcate.
În aerul curat de munte,
culcat la umbră de brad,
Să-mi liniștesc gânduri multe,
răul din mine să-l ard.
În șipotul izvoarelor-
muzică de suflet,
Îmi scald mădularele
după prea mult umblet.
Pitorescul îmi adapă
ochii obosiți.
Cu energie mă-încarcă,
munții înverziți.
poezie de Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Laudă părului tău
Din părul tău
o cămașă să-mi țeși,
uscând-o la soare
să-mi fie suavă;
cu rouă s-o speli,
cu maci aleși,
cu petale de trandafir
și de cireși.
S-o îmbrac,
când cu mine ieși
în bucuria înserării
prin dumbravă;
din părul tău,
o cămașă să-mi țeși,
adeverind
iubirea ta grozavă.
poezie de George Pena (2008)
Adăugat de George Pena

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cal, imaș
Precum șarpele săltând
În coadă,
Să șed în fân,
De rai să-mi amintesc!
Să-mi fie carnea
Mai liberă ca umbra,
Pe cer să mai alerg
Precum condorul!
Incantație:
Foaie verde cal, imaș,
Fost-am eu flăcău
Cinaș,
Nărăvaș,
Ochii scântei
Și de femei
Geambaș!
Ehei, fire-aș!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, vino...
Hai, vino, iubite, în lanul cu grâu
Să-ți pun cingătoare, din spice, la brâu!
Hai, vino, iubite, e macul în floare
Hai, vino să-mi pui, la brâu, cingătoare!...
Să punem pe buze, cu roșu din maci,
Pecetea iubirii.... Din floare să-mi faci
Inelul de aur... din păpădie,
Ți-oi da un sărut pe sub pălărie...
E holda bogată, se leagănă-n vânt,
Hai, vino s-auzi al păsării cânt
Ce triluri măiestre înalță din glie!...
Hai, vino s-asculți... E o ciocârlie.
Hai, vino să-mi faci, din grâu, o cunună
Tu, rază de soare,... să fim împreună,
Să mângâie vântul sărutul pe frunte
Sub cerul albastru... Hai, vino, iubite!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!