Mijloc de locomoţie

Foaie verde foaie lată
ce-aş începe înc-o dată

Să-mi iau viaţa în răspăr
poate dau de adevăr

Şi să fac un compromis
doar cu mine-aşa în vis

Să n-o iau către frumos
decât dragoste pe jos

Către iarba de acasă
eu şi doina cea duioasă

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoara Moarte?

Foaie verde foaie lată
doamna zice că e fată
dar ea nu fu niciodată

tristih de Costel Zăgan din Triunghiul tăcerii (1 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiducul lui Peşte

Foaie verde sălcioară
m-am născut colea la ţară
într-o joi de primăvară

Şi-am zis verde de năut
de ce naiba m-am născut
plânge-un clopot surdomut

Dau să mă ridic din pat
facebooku-însă-i blocat
cum dracu să fiu bărbat

Foaie verde foaie lată
mândra mea însă-i bărbată
cum Doamne să fie fată

Şi-am pus mâna pe topor
îmi spuneam aşa de zor
că sunt copil din popor

Restu-i dragă cum se ştie
pretutindeni bucurie
dar-ar boala-n ea de vie

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foi de foi

Foaie verde, libelule
Sar în hoarde cu surate
Să te roadă şi pătule
Să rămână goale toate,
Fără grâu pentru covrigi
Şi porumb de floricele...
Ciocălăi pe foc să frigi
Şi pănuş pentru pingele.

Foaie veştedă, înţeleaptă
Dăte-n colţi la furci
Ce-adună strâmba dreaptă
Să te încurci,
Să nu-ţi mai găseşti odihnă.
Pământ să fii, un gunoi,
Să-i îngraşi pe-alţii în tihnă;
Ruminante vaci şi boi!

Foaie albă, răbdătoare
De atâtea inepţii
Mâzgălite cu ardoare
De creări, de recenzii,
Scrisături şi criticaţii,
Mână-n mână la prostie,
Odăite-n laudaţii...
Igienică fi, meserie!

Foaie lungă, foaie lată
Cum te dai tot foaie eşti,
Mai stătută sau umblată,
De te-ncânţi sau plictiseşti,
Nu e vina ta de foaie
Din folclor, sau din natură...
E acelei ce se îndoaie
Ori de ban, ori spurcă gură...

Că de-i ban, e de hoţie!...
Sau mânjită... e nerozie!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foaie verde foi de nuc

Foaie verde foi de nuc
Timpule, unde mă duc?
Că multe m-au părăsit,
De când am îmbătrânit
Şi m-am lăsat de iubit,
Obrajii mi sau lăsat,
Mă privesc doar cu oftat.

Că dragostea-i floare sfântă,
Când o ai nu-i preţuită,
Iar când ea te părăseşte
Vezi cum viaţa se ofileşte
Şi urâtul te-nveleşte,
Dragostea nepreţuită
Este o viaţă pierdută.

Dă Doamne, la om mult bine,
Suferinţe mai puţine,
Dă-i minte şi sănătate,
Dragoste şi bunătate,
Averea cei bună în toate,
Că viaţa este prea scurtă
Fă, să nu-i fie urâtă.

Foaie verde foi de nuc,
Toate vin şi-aşa se duc,
Dar omul ce are minte
Preţuieşte dinainte
Şi nu lasă la întâmplare
Dragostea cei lucru mare,
Căci viaţa fără ea
Îi urâtă ca moartea.

poezie de Valeria Mahok (11 februarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mai bard eram odată!

Foaie verde-n lung şi lată,
Vine weekendul pe dată
Să îmi spună că-i în stare
Să îmi fie sărbătoare
Şi, de vreau, pot sta în pat,
Nu hai-hui în lung şi-n lat.

Frunză verde-n doru' lelii,
Cum să stau când sâcâielii
Ce m-aşteaptă două zile
N-am ce-i face, nici cu pile,
Nici c-o vreme de năpastă,
Când e vorba de nevastă?

Foaie verde de-a de doping,
N-am ce face: merg la shoping,
Cum să dau cu oiştea-n gard?
O să uşurez din card,
Că-s doar bani şi, de-am noroc,
Mai trăiesc şi-i pun la loc.

Frunză verde (ioc) pe ram,
Doamne, ce nevastă am!
Când îi vine vreo idee,
Eu sunt pui de erbacee
Cu o frunză (ciuciu) lată
Şi, de ea, amorezată.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căntec

foaie verde trei lămâi,
de ce, mândro, nu rămâi,
să-ţi pun zarea căpătâi,
cu iubirea cea dintâi,
să te sărut, să te mângâi.
să-ţi sorb din ochi culoarea lor
si merele obrajilor
şi vraja dulce-a buzelor
şi rodiile ţâţelor,
să fur pe veci savoarea lor...
să joc norocul tău pe cer
şi-apoi frumos în iad să pier.
şi foaie verde măr rotat,
de ce, mândro, m-ai blestemat
să tot te caut în zadar
ca să te joc din nou la zar?
să fii ispită şi noroc
într-un şăgalnic tragic joc.
şi foaie verde de-un dudău,
nu mă vorbi, mândro, de rău,
că ţi-am fost dor când tu plângeai
şi-ţi voi fi pavăză în rai
şi ţi-am mai fost si altceva
când nimeni nu te mai iubea.
şi foaie verde de stejar,
te caut, mândro, în zadar,
tu te-ai ascuns pe veci în flori,
ca să-mi dai mie iar fiori
şi te-ai ascuns, mândro, -ntr-o stea
să fii pe veci averea mea.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (5 august 2007)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie!

Foaie verde mătrăgună
Prazul meu e marfă bună!
Foaie verde leuştean,
Că am stofă de oltean...

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foaie verde

Foaie verde de mărar,
Fă-mă, Doamne, măcelar,
Pune-mi un cuţit în mâini
Ca să tai... frunză la câini!

epigramă de Iulian Dămăcuş din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Foaie verde siminoc,
Cântă omule cu foc,
Dacă vrei să ai noroc.
Foaie verde de trifoi,
Folclor sfânt ca pe la noi
Nu găseşti unde-ai umbla,
Omule, pui de străbuni,
Fii român, în Ţara ta!

poezie de Valeria Mahok (20 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Facilo-epigramă

Frunză verde şi-o lalea,
Iarbă lată, foaie verde,
Bine e în ţara mea,
Fur şi nimenea nu vede.

epigramă de Alexandru Truţă
Adăugat de Alexandru Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foaie verde de Sulfină,
Cu duşmanii sunt vecină,
Ce-mi pândesc viaţa frumos...
Că-i modernism neplicticos.

catren de Valeria Mahok (3 aprilie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet

Pe câmpul cu florile,
Merg să îmi cânt doinele,
Bocitoarele-s cu mine,
Să plângă pe oricine.
Că ţara-i îndurerată,
De morţii ce îi îngroapă.
Foaie verde foaie lată
Opreşte-te moarte-o dată,
Nu te-ai săturat, măi fată?
Ţara e înlăcrimată,
De covid e măcinată
Şi nimănui nu îi pasă...

Guvernanţi se ceartă-n plenuri,
Au ambiţi fără scopuri
Scaunele să nu le piardă,
De popor nici că le pasă.
Foaie verde mătrăgună
Poporul e ros de boală,
Plânge Ana prin spitale
Că tăicuţul Gheorghe moare,
Până când Doamne ne laşi
Pradă lupilor hulpavi?
Nu sunt bani, medicamente
Ţărişoară, toţi te pierde,
De te urci pe munţi de trepte
Frumuseţea ţi se vede,
Ca o floare veştejită
Crescută într-o grădină
Fără apă şi lumină.
Ai rămas fără avere
Nimeni nu ştie pe unde
Dar mă rog să-ţi fie bine
Să-ţi ajute Dumnezeu
Zilele tot mai senine
Să le dai şi-acelor minte,
Care te-au vândut prin lume
Că tu eşti şi vei rămâne
Ţara cu miros de grâne!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foaie verde, foaie rară

Foaie verde, foaie rară,
Am plecat străin prin ţară,
De pe malul Jiului,
Să-mi cânt jalea dorului...
Doamne, Doamne, ce destin!

Cânt cu slovele de foc,
C-am muncit şi n-am un strop,
Dar am prunci înalţi ca bradul,
Mândru sunt cum nu e altul.
Doamne, Doamne, dă-mi cuvânt!

Am muncit Doamne, din greu,
Vai de sufleţelul meu!
Traiul nu mi-a fost uşor
Şi am suferit de dor,
De părinţii mei, de sat...

Doamne, nu mi-a fost uşor!
Lacrimi, valea satelor,
Leagăn lin, de vânt, legănat.
Prin ţărână alergam
Şi în sat ne întorceam... iar, în sat.

Mamă, când m-am ridicat
Şi-am ajuns şi eu bărbat,
Am venit din nou, acasă,
Mamă şi m-ai pus la masă
Şi copil, ţi-am lăcrimat.

Tată, tu ai fost mereu
Paza sufletului meu...
mi-ai spus: taică, eşti bărbat,
viaţa azi ţi-a demonstrat.
Fii mereu!

Poţi cu greul a lupta...
De căsuţă nu uita! De pământ...
Nu uita nici de pridvor,
Căci de tine-i locul gol
Şi flămând...

Azi, în amintirea voastră,
Tată, am plecat de-acasă,-n cimitir.
Vin să pun o lumânare,
Căci acel ce părinţi n-are,
Nu-i copil!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

Doar de iarba verde de acasă
Doamne amintirii mele-i pasă

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (26 aprilie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Mihai Danielescu care a publicat volumul "Apă distilată"

Am citit, de astă dată,
Cartea ta, foaie cu foaie.
Nu e apă distilată,
Am găsit... apă de ploaie.

epigramă de Ion Bratu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recurs la folclor

Recurg iar la foaie verde
poate lumea aşa mă crede

Că femeia paparudă
n-are urechi să m-audă

Şi nici ochi ca să mă vadă
cum mă chinui prin ogradă

Of of of ucat ca schinul
mi-a amanetat destinul

Ziua-ntreagă noaptea-ntreagă
ca o pasăre beteagă

Ce-a uitat că nu e înger
vai din poezie sânger

poezie de Costel Zăgan din Doine de-odinioară (25 octombrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia deşteptării amânate

Dimineaţa în locul Imnului Naţional ascult

cum creşte iarba verde de acasă Nu sunt nici

antitotul Nu sunt nici antinimic Sunt poate

antieu copilul din flori al zăpezii Şi da nu-mi

mai place una-două să mă sinucid E prea

plictisitor mai ales pentru unii Revin cât

se mai poate Nu-mi place acest sport cu

a fi sau a nu fi

Iau şi viaţa şi moarte aşa cum

răsare soarele şi creşte iarba

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec

Foaie albă ciutură,
Setea rău mă scutură,
Şi mă roade gând nebun
Că-s o bulă de săpun
Sub a-soarelui pârjol
Dată vântului obol...

Foaie aspră scândură,
Lutul mi-l îngândură,
Şi mă vinde focului
În giulgiul trădatului
Pe arginţi, treizeci bătuţi,
De nimenea neştiuţi...

Foaie trasă-n seceră,
Slovele mă sângeră,
Şi m-aprind - stele târzii -
Versuind în poezii
Vânturându-mă în şoapte
Peste ochi adânci de noapte.

Foaie de hârtie scrisă,
Viu cuvântului promisă,
În cerneală înecată
Ca-ntr-o boală luminată
Ard în rând şi mă topesc
- Scrie-mă! să mă trezesc...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet în stil popular

Foaie verde salbă moale,
freamătă Piteştiu-n vale,
plângând după-o fată mare,
cum e luna când răsare.
Zorii zilei când priveşte,
lacrimi varsă şi-o topeşte
şi-ncet moartea o răpeşte.
Foaie verde iarbă mare,
lumânare, lumânare...
a-nchis ochii fata mare.
E frumoasă, logodită,
nunta fetii pregătită
şi-a închis ochii negătită.
Toată lumea lăcrimează,
plânge mirele şi-oftează,
că mireasa nu e trează.
O, pământ, pământ mănos,
te blestem, făceate-ai os,
că răpeşti un chip frumos.
De-l primeşti, opreşte-ţi apa,
nu-mi uda rogu-te fata,
că te mărunţesc cu sapa.
Drag flăcău cu ochii pară,
trage dricul mai la scară,
să scoatem mireasa afară,
ca s-o ducem cu alai,
dincolo de acest plai
ce-anghiţit mult of şi vai.
Foaie verde măr mustos,
s-a stins chipul luminos
şi-a căzut cu steaua jos.
Verde foaie de cătină,
mult ascunzi în tine tină,
lume tânără, bătrână
şi copii de-un an şi-o lună!

poezie de Constantin Păun din Rime primare (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarba verde de acasă

În iarbă draga mea, mereu,
Ţinea morţiş să mă dezmierde;
Era şi iarba mult mai verde…
Şi eu!

epigramă de Eugen Deutsch din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!