.. femeia-i plămadă din apă şi lut
creată de cei mai parşivi dintre zei,
îngerii toţi mai apoi i-a născut,
supusă la chin, osândită de ei!...

catren de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia, bucată din lună

Femeia-i plămadă din apă şi lut
creată de cei mai parşivi dintre zei,
îngerii toţi mai apoi i-a născut,
supusă la chin, osândită de ei!

Femeia culege raze din soare,
copiii îi naşte din pântec divin,
panzele ţes şi trimite pe mare
ţoţi fiii puternici crescuţi în suspin.

Femeia-i visul blând de copilă,
mirosul suav şi chip de zeiţă,
flori din răsaduri plantate cu milă,
sfântă în vorbe şi vârf de peniţă.

Femeia-femeie se-nchină la cer,
la cerul cu stele în noaptea senină
şi nu înţelege de totu-i mister,
femeia este bucată din lună.

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştia sufletul meu

Nu ştia sufletul meu, cănd umbla prin sanctuare
Şi-n cetăţi de gheaţă verde, culegea flori de lumină!
Nu ştia că focul arde, nu numai în felinare,
Dar şi în talpa în umblet prin pădurile de-arină

Şi în mâna, care-n munţi, pe stâncile-ncremenite,
Sculpta ca să prindă viaţă precum Phoenix din cenuşă,
Versuri de amor şi fluturi de muşchi verzi acoperite-n
Tămăduitoare linişti, străjeri păzind a lor uşă!

Nu ştia sufletul meu, negustor de evantaie,
De ce iubesc eu pământul! Culegând flori de lumină
Semănam sămânţa vieţii, cerul şi stropii de ploaie
Botezând apoi lăstarii, în cânt lin, de violină!

Nu ştia sufletul meu, că zborul spre nemurire
Este-al,, animei" plămadă, aluat de fericire...
Nu ştia sufletul meu!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În universul cu Adami, femeia

E răsăritul celor patru vânturi,
Pe-al lumii soclu este şi a fost sculptată,
Îngână-n plâns al păsărilor cânturi
Şi-i roata cu noroc şi pâinea frământată!

E mărturiea tainei şi-i putere
Şi este labirint ţesut la miazănoapte,
Femeia-i frunză, fruct şi e durere
Şi sacru-i pântecul şi sânul plin cu lapte!

În Universul cu Adami, femeia
Cu veşmânt sau nudă, e cea care domină
Şi vieţii pe pământ îi este cheia,
Războiul poate-ncepe şi tot ea... termină!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce zi...

.. Şi câtă legănare este-n ramuri,
Şi câtă graţie în frunze!
Perdele verzi mi-au croşetat la geamuri
Şi dor mi-e de sărut pe buze!

Ce zi! Şi câtă linişte mă scaldă,
Pe flori mai dorm boabe de rouă,
Doi fluturi au ieşit la promenadă,
E vis şi azi nu o să plouă!

Din când în când, se aude arcuşul
Viorii vântului ce cântă,
Şi păsările-au părăsit culcuşul...
În strană, îngerii cuvântă!.. "

Ce zi şi câtă legănare este,
Miraj şi încântare, e poveste!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În jurul meu, se sparg oglinzi de ape
Şi bucurii se spânzură de maluri,
Un pescăruş, alb, mă renasc din valuri,
Să zbor, să-mi fie cerul mai aproape.

catren de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Eşti mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica celor oropsiţi
Şi pe pământ pedepsiţi
Tu ne faci viaţa uşoară
Atunci când ne rugăm.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer şi pe pământ
Zorii toţi ar fi apus
Fără de Iisus.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Toţi îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
Că tu eşti mărirea noastră
Maica tuturor.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

cântec, versuri de Valeria Mahok (25 august 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ascultaţi basme în nopţi de iarnă
când gerul Bobotezei crapă, piatră,
eu fi-voi vreascul ce arde în vatră
sau fulgul ce s-aşterne pe lucarnă!

catren de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubite!

În ziua-ncoronării ca regină,
Pe când hameiul se-ntindea pe garduri
Să peticească plasa de rugină,
A venit iarna spulberând cu farduri...

Fântâna cu nectar s-a astupat
Cu fulgii ce ne-au tâlhărit aseară,
Au jecmănit verdele-nfiripat
Şi toţi bobocii vii de sălcioară.

Au fugit şi codanele din crâng,
Abia-mbrăcase trenciul primăverii!
E ger! Au murit mugurii pe rând...
Acum? Aşteptăm ziua re-nvierii?

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am hoinărit lăsând seminţe-n urme,
Botez printre lumini ce s-or aprinde
Atunci când eu pământului m-oi vinde,
Simţind strâmtori ce pasul o să-mi curme.

catren de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Crăciun

Noi doi sub câteva lumini din brad
În astă noapte ne vom face scut
Cu lacrima de dor ce s-a născut
Şi-mi licăreşte-n irisul de jad!

Luminile din candeli parcă scad
Şi totul împrejur e-atâta de tăcut...
Noi doi sub cateva lumini din brad
În astă noapte ne vom face scut!

Doar ceasul vechi ne va fi camarad
În ticăitul răguşit, pierdut...
Dacă ar ninge, ar fi mai plăcut,
Ne-am colinda bând din licori de-orjad,

Noi doi, sub câteva lumini din brad!

rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie de toamnă

Moare-ncet regina nopţii,
Mor fluturii de mătase,
Mor iubirile-n decepţii,
Mor că toamna strai le coase.
Mor sălciile plângătoare,
Mor frunzele de sulfină,
Mor stele de sunătoare,
Mor rozele în gradină.
Mor pe creste, flori alpine,
Mor greierii în concerte,
Mor şi mor, mor în suspine,
Mor în rugă, toţi să-i ierte.
Mor muşcate pe pervazuri,
Mor toţi nuferii din lacuri,
Mor trestiile din iazuri,
Mor toamna, de mult, de veacuri...

Renăscând iar nostalgia,
Vântu-mprăştiindu-i boarea,
Lăsând umbre, elegia
Şi poeţi ce cântă marea
Şi păduri ce vor fi nude,
Apele bătând în maluri,
Raze vii dansând în unde,
Lotci ce se vor pierde-n valuri,
Viaţa, moartea, ritualuri...

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au spart iar amforele-n cer

S-au spart iar amforele-n cer,
Văzduhul invadând cu fluturi,
Căzând pe chipuri şi-n săruturi
Se-ndrăgostesc şi apoi pier!

Şi mii de aripi din eter
Plătesc pământului tributuri!
S-au spart iar amforele-n cer
Văzduhul invadând cu fluturi!

Iar îngeri cânta leru-i ler
Pe nori purtaţi în absoluturi...
Eu mă ascund sub aşternuturi,
De vifor şi de cruntul ger...

S-au spart iar amforele-n cer!

rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu auzi, îngerii cântă

Slavă-n locuri preaînalte
Pace pe întreg pământ
A cântat oastea cerească
Într-un glas frumosul cânt
Marea noastră bucurie
Îngerul a răspândit
S-a născut Mântuitorul
Glorie, fie mărit.
Oameni buni, lăsaţi averea
Astăzi S-a născut Isus
S-a împlinit şi profeţia
Ce profetul el a spus.
Pacea lumii e în lume
Mergeţi fraţi la răspândii
S-a născut speranţa vieţi
Mesia ce va veni.
Vezi natura e preasfântă
Azi şi tu o poţi privi
S-a născut Ocrotitorul
Ce creştini-i va iubi.
Nu auzi în a ta minte
Fredonând un cor frumos
Îngerii pe Domnu-L cântă
- Astăzi s-a născut Hristos -

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia păcătoasă

Iubirea este ca un vis!
Te poartă n-zbor de nedescris.
Te-nalţă până n-paradis
Ca să te-arunce în abis.

Femeia, e şi ea.... femeie. (sic)
Cea mai perfidă dintre fiinţe.
Te crezi puternic şi voinic
Şi-n faţa ei eşti un nimic.

Mă gândesc şi-i dau dreptate
Celui care a zis odată
Că femeia-i dintre toate
Fiinţele, o vietate mai şireată.

femeia-n viaţă te inalţă.
Cănd vrea femeia, te coboară.
Doar ea femeia îţi dă viaţă
Şi tot ea te omoară.

Când vrea femeia ceva de la tine,
Ţi-ntinde mreja. Deşi nu vrei,
Oricât de mult te vei abţine,
Tot cazi răpus în plasa ei.

Cameleon ce-şi schimbă iute faţa,
Femeia-i draga şi frumoasa
Care-ţi marchează bine viaţa.
Întâi tiptil apoi făţiş, loveşte păcătoasa.

poezie de Ion Rotaru (2005)
Adăugat de Ion Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egalitatea dintre oameni nu duce la uniformitate ci la ierarhie; problema este nu a elimina ierarhia valorilor, ci a stabili un criteriu sănătos de ierarhizare. Lumea însăşi e creată ierarhic. Şi îngerii sunt aşezaţi ierarhic. Deci şi oamenii, în măsura vredniciei şi a darurilor lor, ocupă trepte ierarhice.

citat din Valeriu Gafencu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om

Cu mersul înspre stânga aplecat
De umbra bătrâneţii însoţit,
Bolborosea-ndreptându-se spre sat
Spunând: cu ce oare-am păcătuit?

Târând piciorul drept în şchiopătat
Toţi câinii după gard i-a asmuţit
Cu mersul înspre stânga aplecat
De umbra bătrâneţii însoţit.

-Cine o fi cu chipu-aşa secat
Sub borul pălăriei, vechi, boţit...?
Nu-i tatăl meu, demult el a murit,
Şi n-avea pasu-atât de apăsat

Cu mersul înspre stânga aplecat!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria e creată de faptele rele ale unor bărbaţi şi femei extraordinare. Toţi marii distrugători ai speciei noastre, toţi marii fondatori de guverne arbitrare şi false religii, toţi au fost oameni extraordinari. Şi nouă zecimi din toate calamităţile care s-au abătut asupra rasei umane nu au avut altă origine decât combinaţia dintre inteligenţa superioară şi dorinţele josnice.

citat din Thomas Babington Macaulay
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprind pământului o lumânare

Aprind pământului o lumânare
Cu floarea toporaşului deschisă
Şi ramului de măr leg mărţişoare
De bunghişori şi boboci de narcisă.

Dar celui om ce sufletul îl doare,
Până ce soarele pe cer va murge
Chema-voi păsări să îi ducă-n gheare
Din ceara parfumată ce se scurge.

Să-i ducă şi bătrânei mele mamă
O lacrimă s-aşeze la icoană
Şi una tatălui, pe-a crucii coamă
Şi-or şti că e de la a lor Ioană

Ce a aprins din flori o lumânare
Şi mărţişoare-a pus la toţi copacii
Să-i treacă dorul şi ca alinare
Chemat-a să îi cânte pitpalacii.

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La noapte am s-aştept iarăşi să ningă...

La noapte am s-aştept iarăşi să ningă
şi multe lumânări o să aprind,
copilul ce-i in mine să nu plângă
când steaua răsări-va în curând...

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De s-ar preface lacrima în aburi

Îmi privesc lacrima cum uşor moare
Cutremurând pământul când l-atinge!
Îmi spală întâi chipul, de ce oare?
De ce doar când tristeţea mă învinge?

Sau când durerea trupu' mi-l străpunge
Deschide pleoapelor lada cu zestre,
Tot ce-i de preţ încearcă să-mi alunge
Pe ale irişilor, largi, ferestre!

De s-ar preface-n aburi, apoi picuri
Şi-n al pământului ochi să se-adune,
Când voi fi lutul pentru mozaicuri,
Prin el privi-voi luna când apune,

Şi lumea ce va deveni, nimicuri!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!