Femeia păcătoasă

Iubirea este ca un vis!
Te poartă n-zbor de nedescris.
Te-nalţă până n-paradis
Ca să te-arunce în abis.

Femeia, e şi ea.... femeie. (sic)
Cea mai perfidă dintre fiinţe.
Te crezi puternic şi voinic
Şi-n faţa ei eşti un nimic.

Mă gândesc şi-i dau dreptate
Celui care a zis odată
Că femeia-i dintre toate
Fiinţele, o vietate mai şireată.

femeia-n viaţă te inalţă.
Cănd vrea femeia, te coboară.
Doar ea femeia îţi dă viaţă
Şi tot ea te omoară.

Când vrea femeia ceva de la tine,
Ţi-ntinde mreja. Deşi nu vrei,
Oricât de mult te vei abţine,
Tot cazi răpus în plasa ei.

Cameleon ce-şi schimbă iute faţa,
Femeia-i draga şi frumoasa
Care-ţi marchează bine viaţa.
Întâi tiptil apoi făţiş, loveşte păcătoasa.

poezie de Ion Rotaru (2005)
Adăugat de Ion Rotaru
Votează! | Copiază!