Crăciunul copiilor

Dragi copii din ţara asta,
Vă miraţi voi cum se poate,
Moş Crăciun, din cer de-acolo,
Să le ştie toate, toate.

Uite cum: Vă spune Badea...
Iarna'n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger
La fereastra ca sa vadă...

Ingerii se uită-n casă
Văd şi spun, iar Moşul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Si de-acolo ştie Moşul,
Că-i şiret el, lucru mare.

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciunul copiilor

Dragi copii din ţara asta,
Vă miraţi voi cum se poate,
Moş Crăciun, din cer de-acolo,
Să le ştie toate, toate.

Uite cum: Vă spune Badea...
Iarna-n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger

La fereastră ca să vadă...
Îngerii se uită-n casă
Văd şi spun, iar moşul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Şi de-acolo ştie Moşul,
Că-i siret el, lucru mare.

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cr[ciunul copiilor

Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.

Uite cum: Va spune Badea...
Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite cate-un inger
La fereastra ca sa vada...

Ingerii se uita'n casa
Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul,
Că-i siret el, lucru mare.

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului "99"

Azi, că tot veni din piaţă
Cu o lubeniţă mare,
Mă plânsăi că greutatea
Nu ar fi pentru cocoane.
Cum că-i greu, că sunt nervoasă,
Că mă doare tare capul...
De atâta tavertură
Ajunsăi să dau de dracu.
Zice domnul "99",
Doct, rasat, printre măsele:
- Ce năpastă este viaţa
Cu o mână de femeie!
Păi, te plângi de o nimică?!
Zău că-ţi spun adevărat:
Poţi să cari cât timp poţi duce
Peste tine un bărbat.
- Doar că insu, -i zic eu tristă
Se mai sprijină în coate,
În genunchi sau... cine ştie...
Spune moşul:
- Nu se poate!
- Şi mai e ceva, fireşte,
Mai sensibil, mai subtil...
Piaţa n-o faci din plăcere...
Moşul zice:
- Hai, sictir!

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăboveşte Moş Crăciun?

Moş Crăciun nu zăboveşte
Chiar zăpadă dacă nu-i,
Sania îşi pregăteşte
Sus, în vârful muntelui!

Şi când se coboară-n vale,
Zboară, zboară, sănioară!
Nimeni nu îi stă în cale,
Este iute, iute zboară!

Aşa Moşul reuşeşte
Pe la toţi, la toţi, să treacă.
Stă puţin - şi iar porneşte,
Înhamă renii - şi pleacă!

Dacă eşti puţin atent,
Moş Crăciun este văzut.
Dacă nu, eşti repetent,
Pe Moşul - nu l-ai crezut!

A crede în Moş Crăciun
Înseamnă să fii atent
Şi copil cu suflet bun,
La şcoală nerepetent!

Şcoala te învaţă carte,
Să citeşti şi să poţi scrie.
Şi să creşti pe mai departe
Recitând o poezie.

poezie pentru copii de Radu Bunei (24 decembrie 2013)
Adăugat de Radu Bunei
Comentează! | Votează! | Copiază!

In seara de Crăciun

Moşul fiind grabit
La vecină s-a oprit.
Ce cadouri i-o fi dat
Ca de-acolo n-a plecat!?

epigramă de Adrian Timofte (decembrie 2020)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun

(Dedic această poezie nepoţeilor mei: Ştefan şi Maria
şi tuturor copilaşilor)

Pe-un tărâm, tare departe,
Aurora, zeiţa zorilor străbate,
Într-o caleaşcă aurită,
Cu cai buieştri dăruită,
Cerul, nordul îngheţat,
Focuri colorate-a deşirat.
Din înălţimi, tainic coboară,
Moş Crăciun pe-o sănioară.
E trasă de reni nărăvaşi,
Rudolf, curajos înaintaş.
Are moşul o căsuţă,
De turtă dulce, foarte drăguţă,
Grijită de spiriduşi,
Ce mistere după uşi!
Acolo, fac jucării,
Dulciuri coc pentru copii,
Cât este ziua de mare,
Aranjează, dau culoare.
Pregătesc un tractoraş,
Un căluţ, un iepuraş,
Trenuleţ cu şine gri,
Păpuşi, rochii fistichii.
Avioane milioane,
Pixuri roşii şi creioane.
Curg valuri de ciocolată,
Acadele, îngheţată.
Bombonele colorate,
Caramele aromate,
Globurile poleiesc,
Betelele strălucesc.
Brazi înalţi şi multe stele,
Luminiţe printre ele.
Sania aşteapt-afară,
Saci încarcă, leagă sfoară.
Rudolf, sprinten, fericit,
Sănioara a pornit.
Merge moşul într-o noapte,
Toată zarea o străbate.
Copiii din lumea-ntreagă,
Seara asta se întreabă,
Dacă vine Moş Crăciun?
Rugăciunile îşi spun.
Fug la geamuri şi la uşi,
Iscodesc pe la mătuşi,
Dacă l-au văzut pe moşul,
Urmăresc şi soba, coşul.
Şi deodată: -Ho! -Ho! -Ho!
Se aude de-acolo.
O fi moşul? Cine-o fi?
Aţi fost cuminţei copii?
Casa toată-i luminată,
Un brad mare se arată,
Sclipesc globuri şi betele,
Luminiţe şi mărgele.
Moşul este prietenos,
Barbă albă, glas duios.
Haina roşie, cu nea.
Ţine-n mân-o mică stea.
O agaţă-n vârf la brad,
Artificii multe ard.
Se aud colindători,
Clopoţei şi urători.
Ştiţi copii o poezie?
Daruri, moşul are-o mie.
Deschide sacul uşor,
Uite sare-un puişor!
O papuşă, un tractor,
Doamne! Un calculator!
Trenuleţ cu baterii,
Rochiţe, bijuterii.
Bomboane şi ciocolată,
Prăjitură vanilată,
Nuci şi mere aurii,
Haideţi iute, măi copii!
Câte daruri ne-a adus!
Moşule, unde te-ai dus?
De ce n-ai mai stat un pic
O colindă să-ţi mai zic?
Are moşul drumuri multe,
Dorinţele vrea s-asculte.
Să împartă bucurie,
"De-acum până în vecie".

poezie pentru copii de Adriana Tomoni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uite, vine Moş Crăciun

Prin nămeţi, în fapt de seară,
A plecat către oraş
Moş Crăciun c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creşte...
Cu urechile ciulite
Iepuraşul se grăbeşte.

Uite-o casă colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Moşul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate:

- Bună seara, bună seara!
Iaca, vin cu sănioara
Şi cu daruri proaspete.
Bucuroşi de oaspete?

- Bucuroşi, bucuroşi,
Strigă glasuri de copii.
Moşule, de unde vii?
- Iaca, vin din moşi-strămoşi,
Încărcat cu jucării!

Noapte rece şi albastră.
Ies copiii la fereastră,
Să se uite cum coboară,
Prin troianul uriaş,
Moş Crăciun c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.

poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sărbătorim?

- Ce sărbătorim acum? o întreb pe Eva-n grabă.
- Cum, nu ştii? Pe Moş Crăciun!
bunicuţa mea cea dragă.
- O, mă mir că, din colind, tu n-ai priceput, copilă,
Naşterea Pruncului Sfânt ce ne-a mântuit din milă,
asta noi sărbătorim!
Cât priveşte Moş Crăciun, el e doar poveste poate,
ce se spune în Ajun la nepoţi şi la nepoate...
- Dar sub brad, cine îmi pune daruri minunate?
- Tot Iisus, slăvitul nostru, le trimite şi le-mparte
tuturor, cu bunătate!
şi doar Lui să-i mulţumim, că avem de toate!
- Şi cu Moşul cum rămâne? nu-l primim la noi?
- Îl primim, copil cuminte, are-un rol şi el.
Vine să aducă-n case urarea de bucurie,
belşug, pace şi lumină
şi cadouri fel de fel!

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului

Ce-şi freacă mâinile-a biştar
la florăria Bellu
o doamnă ce în calendar
pe mâine-a pus rimelul
Şi ştie ea de-atâţia ani
că-i zi cu rezonanţă
vor trece mii de şobolani
de mare importanţă...
Din unul trei vor cumpăra
buchete degerate
chiar unii vor negocia
şi le vor lua pe toate.
Iar florăreasa ştie ea
cum naiba să nu ştie?
că tot la ea ajung apoi
întoarse de-o stafie.
Şi uite an de an la fel
cu tricolor pe coadă
trec rozătoarele spre el
cu flori ca să se vadă.
Apoi întind sub un canal
chiolhan la ronţăit
încing un dans de mare bal
şi-l plâng cum a murit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E sărbătoarea noastră, dragi copii

Ne apropiem cu repezi paşi de sărbători
Mămicile pun cozonacii la cuptor,
Ninge pe străzi cu fulgi atât de mari şi jucăuşi
Câte-o pisică miaună afară pe la uşi;
Iar oamenii ce-i întâlnesc pe drum zâmbesc
Iar alţii mulţi prin case brăduleţul pregătesc
Cu globuleţe şi cu luminiţe ce se văd din drum
Ce ne vesteşte sărbătoarea de Crăciun;
Albastre, roşii, galbene şi chiar portocalii
Se-aprind, se sting şi iar se-aprind pentru copii.
Încă puţin, iar noi, copiii, vom pleca să colindăm
Şi-n casele cu porţile deschise să intrăm
Cu vestea bună că Mesia S-a născut
Unicul Fiu al Tatălui etern făr-de-nceput.
Ce poate fi mai minunat decât să fii copil
Cu obrajii-mbujoraţi, cu suflet fără pată, chip senin?
Aceasta este sărbătoarea noastră, dragi copii
Răsune dar colindul nostru, plin de bucurii
Şi după cum al îngerilor cor în noapte a cântat
Cântăm şi noi Pruncului sfânt în iesle înfăşat
Şi tot la fel cum daruri de la magi El a primit
Chiar şi pe noi daruri frumoase ne aşteaptă negreşit.
Căci pentru noi această sărbătoare de Crăciun
Nu-i moşul după cum adesea mulţi ne spun
Ci-i bucuria de a şti că un micuţ Copil
Născut în iesle ne va duce-n ţara cu lumini!

poezie pentru copii de Emanuel Hasan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine este Moş Crăciun

Bate cineva la uşa noastră
Zice mama că e Moş Crăciun
Stau emoţionat lângă fereastră
Şi-am uitat ce trebuie să-i spun.

Moşul intră cu-ale lui veşminte
Roşii ca văpaia unui foc,
Mă întreabă dac-am fost cuminte,
Însă eu nu pot vorbi deloc.

Pune pe covor o trăistuţă
Şi mă cheamă să mă duc la el
Scoate apoi din ea o maşinuţă
Şi-un pistol cu capse mititel.

Simt o bucurie atât de mare,
Încât nu îi las niciun răgaz,
Ci îi sar de gât cu nerăbdare
Şi îi cade barba de pe-obraz.

Râde mama de se prăpădeşte
Când m-aude că uimit îi spun
Cu un glas ce parcă se făleşte,
- Uite, mamă, tata-i Moş Craciun!

poezie de Octavian Cocoş (24 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-acolo vin

De-acolo vin şi am amintiri.
Născut, ca toţi muritorii, am o mamă
Şi o casă cu multe ferestre,
Am fraţi, prieteni
Şi o celulă cu fereastra rece.
Al meu este valul, smuls de pescăruşi,
Am propria perspectivă
Şi-o brazdă de pământ în plus.
A mea este luna de la marginea de departe a cuvintelor,
Precum şi ofranda de păsări,
Şi măslinul cel nemuritor.
Am călcat pe acest pământ înainte ca săbiile
Să-i fi transformat trupul viu într-o masă-încărcată.
De-acolo vin. Îi redau cerul mamei,
Când cerul plânge după mama lui.
Şi plâng ca să mă fac cunoscut
Acelui nor care, iată,-se întoarce.
Am învăţat toate cuvintele necesare-n tribunalul sângelui,
Astfel încât să pot încălca legile.
Am învăţat toate cuvintele şi le-am sfărâmat
Pentru a crea un singur cuvânt: Patrie.

poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit iarna în sat

De-alaltăieri tot ninge,
Viscoleşte peste sat.
Nu se văd copii să strige.
Gălăgia a-încetat.
Frigul iernii îi adună
În casă, pe laviţă.
Vremea nu mai este bună
S-alerge pe uliţă.
În casă e cald şi bine,
Mâţa doarme după sobă,
Bunica poveşti ne spune,
Nepotul bate la tobă.
Sub streaşina de la casă
Vrăbiile zgribulite,
Fug de iarna viscoloasă
Că şurile-s troienite.
Doar Grivei se-ascunde-n şură
De năprasnica zăpadă,
Să latre, nu are gură.
Nu se mai joacă-n ogradă.
Vântul îndoaie copacii,
Crengile în geam lovesc.
Colo-n grajd, la burta vacii,
Doi viţei se încălzesc.
Aşa sfidează gerul iernii
Şi oameni, şi animale,
Până va da colţul ierbii
Sus pe deal şi colo-n vale.
Vremea bună va veni.
Iar vor fi copii afară.
Gălăgie iar va fi
Pe mica lor ulicioară.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul şi însurătoarea

Voit-a moşul să se-nsoare,
Şi musai cu o fată mare,
Dar când a fost la vorba aia,
Pe moş l-a omorât văpaia...

epigramă de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul şi însurătoarea

Voit-a moşul să se-nsoare,
Şi musai cu o fată mare,
Dar când a fost la... vorba aia,
Îşi dete duhul biet tataia.

epigramă de George Budoi din Dicţionarul căsătoriei (5 septembrie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun

Moşul mi-a bătut la poartă,
Dar lovit de... ţuica fiartă
Şi cumva cam într-o toartă.
Asta zic şi eu că-i artă!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna de Crăciun

Iarna s-a prăbuşit peste aşteptările oamenilor
cu nişte amplitudini care se mişcă mereu,
eu te întreb cum poţi rămâne constant
când totul pare să se îmbrace anormal
după un scenariu necunoscut din timp.

Oricum şi sufletul meu se joacă cu anotimpul
face un om de zăpadă în curtea casei,
împodobeşte bradul de crăciun şi-i cântă,
iar tu eşti aşa de înduioşată şi visezi privindu-l,
într-o copilărie întârziată în care se joacă nepoţii.

Îl aşteapă pe Moş Crăciun şi bătrânul vine,
dar are şi el pretenţiile lui exagerate ca şi copiii,
se cântă, se spun poezii scurte şi chiar poveşti,
dar soseşte noaptea, copiii-s somnoroşi, moşul la fel
şi uite aşa trece minune de frumos şi dragoste.

Doamne ce de jucării, dulciuri, hăinuţe etc...
dimineaţa e mai săracă, nu mai vine niciun moş,
a fost pe la bunici şi mai ştiu eu pe unde
şi a lăsat şi acolo multe cadouri,
oricum până la anul e destul de mult.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiilor le cer iertare că am închinat această carte unui om mare. Am un motiv serios: acest om mare e cel mai bun prieten, din câţi am eu pe lume. Mai am un motiv: acest om mare poate să priceapă totul, chiar şi cărţile pentru copii. Am şi al treilea motiv: acest om mare trăieşte în Franţa, unde suferă de foame şi de frig. Are multă nevoie de mângâiere. Dacă toate motivele înfăţişate nu sunt de ajuns, ţin ca această carte s-o închin atunci copilului de odinioară, pentru că şi acest om mare a fost cândva copil. Toţi oamenii mari au fost cândva copii. (Dar puţini îşi mai aduc aminte.)

Antoine de Saint-Exupery în Micul Prinţ, Dedicaţie (1943)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Nicolae e bugetar?!

Moşul nostru legendar
Nu mai are sacul plin.
Unii spun că-i bugetar
Şi nu ştie codul PIN.

epigramă de V. Ilin-Mihoveanu
Adăugat de Vasile Ilin-Mihoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama, darul de Crăciun

Te-ştept cu dor, măicuţa mea, să vii,
De-acolo de departe unde eşti.
Doi ani nu te-am văzut, însă par mii,
Şi nu ştiu dacă tu mă mai cunoşti.

Dai câte-un telefon ca să mai ştii
De buna-i sănătoasă şi e bine
Să-mi spui c-ai vrea în braţe să mă ţii
Şi că îţi este tare dor de mine.

Atâta îi cer eu lui Moş Crăciun
Să te aducă, mamă, lângă mine.
Niciun cadou sub brad pus în Ajun
Nu îmi doresc. Te vreau pe tine!

Eu chipul tău din poze îl privesc.
Tot mai străină-mi pari şi mai departe.
Bunica-mi spune că ţi-e greu şi socotesc
Că vii şi laşi acolo tot şi toate.

poezie de Luca Violeta (decembrie 2014)
Adăugat de Luca Violeta
Comentează! | Votează! | Copiază!