Moş Crăciun

(Dedic această poezie nepoţeilor mei: Ştefan şi Maria
şi tuturor copilaşilor)

Pe-un tărâm, tare departe,
Aurora, zeiţa zorilor străbate,
Într-o caleaşcă aurită,
Cu cai buieştri dăruită,
Cerul, nordul îngheţat,
Focuri colorate-a deşirat.
Din înălţimi, tainic coboară,
Moş Crăciun pe-o sănioară.
E trasă de reni nărăvaşi,
Rudolf, curajos înaintaş.
Are moşul o căsuţă,
De turtă dulce, foarte drăguţă,
Grijită de spiriduşi,
Ce mistere după uşi!
Acolo, fac jucării,
Dulciuri coc pentru copii,
Cât este ziua de mare,
Aranjează, dau culoare.
Pregătesc un tractoraş,
Un căluţ, un iepuraş,
Trenuleţ cu şine gri,
Păpuşi, rochii fistichii.
Avioane milioane,
Pixuri roşii şi creioane.
Curg valuri de ciocolată,
Acadele, îngheţată.
Bombonele colorate,
Caramele aromate,
Globurile poleiesc,
Betelele strălucesc.
Brazi înalţi şi multe stele,
Luminiţe printre ele.
Sania aşteapt-afară,
Saci încarcă, leagă sfoară.
Rudolf, sprinten, fericit,
Sănioara a pornit.
Merge moşul într-o noapte,
Toată zarea o străbate.
Copiii din lumea-ntreagă,
Seara asta se întreabă,
Dacă vine Moş Crăciun?
Rugăciunile îşi spun.
Fug la geamuri şi la uşi,
Iscodesc pe la mătuşi,
Dacă l-au văzut pe moşul,
Urmăresc şi soba, coşul.
Şi deodată: -Ho! -Ho! -Ho!
Se aude de-acolo.
O fi moşul? Cine-o fi?
Aţi fost cuminţei copii?
Casa toată-i luminată,
Un brad mare se arată,
Sclipesc globuri şi betele,
Luminiţe şi mărgele.
Moşul este prietenos,
Barbă albă, glas duios.
Haina roşie, cu nea.
Ţine-n mân-o mică stea.
O agaţă-n vârf la brad,
Artificii multe ard.
Se aud colindători,
Clopoţei şi urători.
Ştiţi copii o poezie?
Daruri, moşul are-o mie.
Deschide sacul uşor,
Uite sare-un puişor!
O papuşă, un tractor,
Doamne! Un calculator!
Trenuleţ cu baterii,
Rochiţe, bijuterii.
Bomboane şi ciocolată,
Prăjitură vanilată,
Nuci şi mere aurii,
Haideţi iute, măi copii!
Câte daruri ne-a adus!
Moşule, unde te-ai dus?
De ce n-ai mai stat un pic
O colindă să-ţi mai zic?
Are moşul drumuri multe,
Dorinţele vrea s-asculte.
Să împartă bucurie,
"De-acum până în vecie".

poezie pentru copii de Adriana Tomoni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uite, vine Moş Crăciun

Prin nămeţi, în fapt de seară,
A plecat către oraş
Moş Crăciun c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creşte...
Cu urechile ciulite
Iepuraşul se grăbeşte.

Uite-o casă colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Moşul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate:

- Bună seara, bună seara!
Iaca, vin cu sănioara
Şi cu daruri proaspete.
Bucuroşi de oaspete?

- Bucuroşi, bucuroşi,
Strigă glasuri de copii.
Moşule, de unde vii?
- Iaca, vin din moşi-strămoşi,
Încărcat cu jucării!

Noapte rece şi albastră.
Ies copiii la fereastră,
Să se uite cum coboară,
Prin troianul uriaş,
Moş Crăciun c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.

poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine Moş Crăciun...

S-a zvonit acum pe-aici
Că un moş cu barba albă
Şi cu sacul plin cu daruri
O să vină la cei mici.

Şi dacă ai fost cuminte,
Pentru tine Moşul are
Multe daruri minunate,
Doar să ai un pic răbdare.

Căci de vrei să le primeşti
Ai o mică datorie...
Trebuie acum să spui
Cum ştii tu... o poezie.

Să creşti mare, fericit,
Tu, copil frumos şi bun,
Şi la anul am să vin
Tot aşa... de Moş Crăciun.

Elena Bulancea (21 decembrie 2011)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciunul copiilor

Dragi copii din ţara asta,
Vă miraţi voi cum se poate,
Moş Crăciun, din cer de-acolo,
Să le ştie toate, toate.

Uite cum: Vă spune Badea...
Iarna'n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger
La fereastra ca sa vadă...

Ingerii se uită-n casă
Văd şi spun, iar Moşul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Si de-acolo ştie Moşul,
Că-i şiret el, lucru mare.

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciunul copiilor

Dragi copii din ţara asta,
Vă miraţi voi cum se poate,
Moş Crăciun, din cer de-acolo,
Să le ştie toate, toate.

Uite cum: Vă spune Badea...
Iarna-n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger

La fereastră ca să vadă...
Îngerii se uită-n casă
Văd şi spun, iar moşul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Şi de-acolo ştie Moşul,
Că-i siret el, lucru mare.

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine Moş Crăciun

Dedicată tuturor copiiilor cuminţi şi nu numai

S-a zvonit acum pe-aici
Că un moş cu barbă albă
Şi cu sacul plin cu daruri
O să vină la cei mici.

Iar dacă ai fost cuminte,
Pentru tine moşul are
Multe daruri minunate,
Doar să ai un pic răbdare.

Căci de vrei să le primeşti,
Ai o mică datorie...
Trebuie acum să spui
Cum ştii tu... o poezie.

Să creşti mare şi cuminte,
Tu copil frumos şi bun,
Şi la anul am să vin
Tot aşa... de Moş Crăciun.

poezie de Elena Bulancea (21 decembrie 2011)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine e Crăciun

Copiii stau cuminţi în pat
Azi, în seara de Ajun
Ei ştiu că Moşul va veni
Ei ştiu că mâine e Crăciun.

Moş Crăciun în sanie urcă
Va intra pe porţi, pe uşi
Cu un sac cam mare-n cârcă
Ajutat de spiriduşi.

Când ajunge lângă brad
Cel în roşu îmbrăcat
Roagă-te să-ţi dea cadoul
Darul cel mult-aşteptat.

Vor veni colindători
Pe noi toţi să ne încânte
Cu colinde şi cu flori,
Să zâmbească, să ne cânte.

Copiii stau cuminţi în pat
Azi în seara de Ajun
Ei ştiu că Moşul va veni
Ei ştiu că mâine e Crăciun.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolată sub fiecare brad (poezie pentru copii mari)

În prag de Crăciun, ignorand festinu'
Domnul Girel Barbu din sătucul Pinu
Si-a luat în grabă straiele de Moş
Barba lungă, albă, în sat umblă ţantoş.

A pus distihuri, haiku, niscaiva ciocolate,
Şi-a umplut desaga, plecat-a pe-nserate,
Copilaşii asteaptă să sosească Moşul,
Sub braduţ, deja, ei şi-au pregătit coşul.

Înspre miez de noapte, a sosit Moş Ene,
Astfel că Girel, de daruri avu vreme
Pentru-orice fetiţă, şi fieşce băieţel,
Copii să fericească, e-n al nouălea cer.

El deschise sacul, i-a privit cu drag
Le-a pus ciocolată, sub fiecare brad,
Însă când dădu de stihuri, poezioare,
Se-ncruntă pe dată, nu mai avea stare.

Degrabă-a închis sacul, puţin speriat,
A plecat în trombă pe lacul îngheţat
Ajunse acasă, cu greu si-a revenit,
Goli în fine sacul, şi a adormit!

Morala:
Aceasta e Creaţia mea,
Şi nu o dau la nimenea!

poezie de Alex Dospian (decembrie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăboveşte Moş Crăciun?

Moş Crăciun nu zăboveşte
Chiar zăpadă dacă nu-i,
Sania îşi pregăteşte
Sus, în vârful muntelui!

Şi când se coboară-n vale,
Zboară, zboară, sănioară!
Nimeni nu îi stă în cale,
Este iute, iute zboară!

Aşa Moşul reuşeşte
Pe la toţi, la toţi, să treacă.
Stă puţin - şi iar porneşte,
Înhamă renii - şi pleacă!

Dacă eşti puţin atent,
Moş Crăciun este văzut.
Dacă nu, eşti repetent,
Pe Moşul - nu l-ai crezut!

A crede în Moş Crăciun
Înseamnă să fii atent
Şi copil cu suflet bun,
La şcoală nerepetent!

Şcoala te învaţă carte,
Să citeşti şi să poţi scrie.
Şi să creşti pe mai departe
Recitând o poezie.

poezie pentru copii de Radu Bunei (24 decembrie 2013)
Adăugat de Radu Bunei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul Moş Crăciun

Aş fi putut să cred cu zeci de ani ‘nainte,
Pe când eram copil în satul dintre vii
Şi nu aveam pe-atunci ca azi atâta minte,
Că Moşul cel iubit e-un basm pentru copii,

Şi nici chiar prin liceu, chiar şi la facultate,
Colegi la care eu, franc, nu m-am aşteptat,
Cătau sa mă convingă, cu chestii fumate,
Că Moşul nu există şi nici n-a existat,

Dar n-am crezut atunci şi n-am să cred vreodat',
Când pruncul ce-a adus iubirea între noi,
A fost, la Bethlehem, cu daruri aşteptat
De oameni înţelepţi şi nu de maimuţoi,

Aşa că mă gândesc, acum, la anii mei
Cu primii ghiocei la tâmple, cum mi-ar sta,
Vâzând cât mă iubesc, să-i mint pe nepoţei
Că "Moşul" care-l ştiu nicicum n-ar exista...

De-aceea, când pe brazi steluţe se coboară,
Copilul de demult, din satul dintre vii,
Privind nepoţii azi, e sigur c-o s-apară
Bătrânul Moş Crăciun, cu daruri la copii...

Iar voi ce-aţi mai nega, de răi şi urâcioşi
Ce-ntr-una clevetiţi că "Moşu"-i basm curat,
Vă rog, pe cinstea mea, fiţi oameni serioşi!
Pe Moş Crăciun îl ştiţi că este-adevărat...

E drept, bătrânul "Moş", care odinioară
Venea prin nea în zbor, din nordul depărtat,
Cu barbă, nasul roş', cu reni la sănioară,
Chiar de-i nemuritor, a mai evoluat,

E tuns, chiar mai mereu, şi-i zilnic bărbierit,
De sac a şi uitat, cu VISA-n portofel,
Iar nasu', v-o spun eu, mă mir cum n-aţi ghicit!
E roşu câteodat', de la un păhărel,

Şi când o ia la mers, ca un arac de viţă
E zvelt, nu-i cocoşat, şi-atâta-i de vioi...
Îndeosebi când dă cu ochii de-o pipiţă,
Dar asta... ce să mai!... rămâne între noi...

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciun cu bucurie

De-omăt steluţe albe
Şi clopoţei zglobii
Lucesc pe cer ca salbe,
Culori trandafirii.

Sosit-au clipe sfinte,
Fii bucuros că iar
Copilului cuminte
I-aduce Moşul dar.

Priveşte-i blânda faţă
Şi-încetişoru-i mers,
Ascultă-a lui povaţă
Şi mângâie-l cu-n vers.

Întreabă-l dacă sacul
Nu este mult prea greu,
Ca să-l ajuţi, săracul,
Că el e bun mereu.

În iarna viitoare
Când mai voinic vei fi,
Întreabă-l, vine oare
Din nou printre copii?

Cu inima senină
Pe Moş să îl primeşti
În noaptea de lumină
Cu brad ca din poveşti.

Căci slavă, pe vecie,
Minune s-a ivit,
În Sfântă feciorie
Iisus cel mult iubit.

În clipele prea Sfinte
Veghează aşadar,
Copile, ia aminte
... Chiar Moşul e un dar!

poezie de Gabriela Genţiana Groza (2016)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Nicolae (poezie pentru copii)

De pe dealuri şi coclaie,
Vine Moşul Nicolae,
Cu-n sac mare încărcat,
Cu daruri de neuitat.
Iar jordiţele bronzate,
Ascunse bine la spate,
Spre cei răi sunt îndreptate.

Noi cizmele le-am spălat
Şi cu cremă le-am fardat,
Lângă geam le-am aşezat.
Moşule! Mult aşteptat,
Poezii am învăţat,
Părinţii i-am ascultat...
La treabă i-am ajutat.

Moşul după o zăbavă,
Pleacă vesel, împăcat,
Fiindcă daruri minunate,
Copiilor le-a lăsat,
Ca în fiecare an,
Când toţi îl pândesc la geam.
Primul Moş darnic din an.

poezie pentru copii de Valeria Mahok (noiembrie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplare de... poveste!

Pentru cine vă întreabă,
Veste daţi pe străzi, în show-uri:
Nicolae, Moş de treabă,
Nu mai vine cu cadouri!

Fără pic de reverenţă,
Vreţi motivu-adevărat?
Pentru că, din neglijenţă,
Moşul nu s-a vaccinat...

Astfel, noaptea cea divină,
Cu magia ei, se pierde,
Însă Moşul e de vină,
Încă n-are carte verde!

Dar, în plus, şi de mirare,
Are-n schimb, temperatură,
Aşadar şi prin urmare,
Nu-l primim în bătătură!

De-l băgăm în carantină,
Nicolae, Moşul bun,
Voie ar avea să vină
Tocmai după... Moş Crăciun!

Dar, vedetă între staruri,
Şi, aproape Stat în Stat,
Ar putea să-mpartă daruri,
Moşulică... Arafat!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daruri

Iarna a venit îndată,
Copiii vor daruri multe
Când zăpada-i aşezată
Moşul coboară din munte.

epigramă de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul şi însurătoarea

Voit-a moşul să se-nsoare,
Şi musai cu o fată mare,
Dar când a fost la vorba aia,
Pe moş l-a omorât văpaia...

epigramă de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun

Vine moşul cu scufie
Şi cu barbă argintie,
Cu vocea cam îngroşată
Şi spinarea încovoiată,
De povara sacului,
Tăind brazdă omătului.

Noaptea-i neagră, şi geroasă
Copiii stau la fereastră,
Şi când moşul a sosit,
Şi la uşă s-a oprit,
Fug iute şi se ascund,
Unde pot, stau tremurând,
Sau, ţin strănsă fusta memei,
Sau se prind de vreun picior;
Şi cu ochii mari privesc,
La Moş Crăciun, cum le vorbesc,
Şi îi roagă să îi spună,
O poezioară scurtă,
Pentru darul ce-i aşteaptă.

Moşul, cu răbdare ascultă,
Lângă bradul ce cu fală,
Podoabele şi le poartă,
Tot la finele de an.
Şi copiii, cu sfială,
Se apropie de Moş:
Frământând mânuţele,
Când poezia pornesc.

Buze roşii, umezite,
Cuvinte, cam bâlbâite,
Spuse iute cât se poate,
Aproape pe nerăsuflate,
Să se gate poezia!
Şi să înceapă bucuria!!!
Când cadoul ei primesc,
Cu drag pe moşu-l privesc,
Îl sărută şi-l iubesc,
Cu sfială-i mulţumesc,
Au uitat de frica lui,
Bucuria moşului.

poezie de Valeria Mahok (18 ianuarie 1992)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ţi-a adus moşul?

Când văzu fata cu coşul
O întrebă un tip rebel:
- Ce ţi-a adus, dragă, moşul?
- Nimic, că nu mai sunt cu el!

epigramă de David Boia (7 ianuarie 2016)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul şi baba adorau să se joace de v-aţi ascunselea. Baba dimineaţa ascundea ţuica, iar dacă până seara moşul nu o găsea, venea rândul babei să se ascundă.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul şi însurătoarea

Voit-a moşul să se-nsoare,
Şi musai cu o fată mare,
Dar când a fost la... vorba aia,
Îşi dete duhul biet tataia.

epigramă de George Budoi din Dicţionarul căsătoriei (5 septembrie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun

Eu l-am văzut pe Moş Crăciun:

E un moşneag...

Cu barbă albă, cu cojoc şi cu toiag,

Ca toţi moşnegii care trec pe drum.

Departe, într-o ţară fermecată

În care nimeni n-a ajuns vreodată,

Stă singur cuc într-un bordei de fum.

Bătrânul, Moş Crăciun!

Şi trage moşul, trage din lulea...

Şi zilele se duc, şi iarna vine,

Şi prin căsuţe-ncep a-l aştepta

Băieţi cuminţi şi fete mici ca tine.

Şi într-o sară, Dumnezeu-cel-Sfânt

Întinde mâna-i bună spre pământ

Şi-anină-n cer, de-un fir de borangic,

Un pui de stea pentru Isus cel mic...

Atunci pe nevăzute cărărui,

Porneşte Moş Crăciun cu sacul lui,

Şi când adoarme zvonul de colindă,

El bate-ncet la uşa de la tindă...

A fost, moşneagul bun, şi-acum un an,

Dar tu erai prea mică şi nu ştii:

Ţi-a pus sub perinuţă jucării

Şi-un cerceluş cu piatră de mărgean.

Iar când a fost să iasă din iatac,

Măicuţa l-a pândit de după uşă,

Să nu te vâre din greşeala-n sac,

Ca pe-o păpuşă!

poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Moşul!"

S-a dus şi el la o "fetiţă",
Cu nume ce-ncepea cu "E"...
I-a cumpărat şi o rochiţă;
Dar, dacă dragoste nu e?!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!