Muzica îngerilor - vindecarea sufletelor umane
care s-au înălţat pe cerul lunii.
Voinţa Lui este pacea şi liniştea noastră.
El e marea şi cerul spre care totul se îndreaptă.
Ceea ce El creează, natura îngrijeşte.

Camelia Opriţa în Părinţilor noştri – între esenţial şi etern, ( din cartea - Cuvântul deschide gândul omului – Editura Sfântul Ierarh Nicolae – 2019 ) (mai 2019)
Adăugat de Filip Liviu Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura i-a creat pe oameni să-şi dorească totul şi să nu poată realiza totul. Aşa s-a născut teatrul.
Teatrul nu este un tărâm al realităţii, ci o lume de carton, clădiri de pânză, şi cer de hârtie. Dar este un tărâm al adevărului; Iată inimi umane în culise, inimi umane în sală, inimi umane pe scenă.

Camelia Opriţa în Ecce homo (2017)
Adăugat de Paolo Dora Proietti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul este universul zborului

Dacă nu ai fi fost,
mi se pare că aş fi putut uita
ceea ce nu pot să uit:
cerul este universul zborului.

poezie de Camelia Opriţa din Universul Iubirii, Jurnal (decembrie 2000)
Adăugat de Vlad Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culorile, clătinându-se, lovesc clipele

Gândurile mele
cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele, auzindu-se o rază a Lunii
cum străpunge întunericul, şi din nou tăcere.

Gânduri independente
de clipe urcă miezul nopţii în căutarea altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viaţa însăşi.

vezi mai multe poezii de: Camelia Opriţa

poezie de Camelia Opriţa din BOEMA - Revistă de Literatură şi Artă Nr. 146 - Aprilie 2021
Adăugat de Ileana Vasiliu -Odobescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Plouă, plouă şi iar plouă.
Norii din Cer cu îndârjire plouă.
Puterea Naturii ne-o demonstrează nouă
Să nu-o uităm măcar când plouă!

Pământul cu apă s-a îmbibat
Apele în râuri s-au umflat
In puhoaie s-au transformat
Ogoarele s-au inundat.

Păsările, in loc să cânte
Spre adăposturi au zburat
Vitele nu pot sta la păşunat
Fructele s-au decimat
Legumele s-au perimat.

In case apă a intrat
In noroi s-a transformat
Oamenilor mult de lucru le-a mai dat!
Privind spre nori ei s-au întrebat
Cerul de ce s-o fi mâniat
De nu se mai opreşte din plouat?

De Natură am uitat
S-o respectăm am neglijat
Am cules ce-am semănat!
Cerul cum să ne fi iertat?

Dar, iată, ploaia vine, norii pleacă
Spre alte zări acum se îndreaptă
Dar, învăţătura lor ne-o lasă:
Oricât Omul ar încerca
Natura nu o poate subjuga!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stând pe marginea Lunii

Ascultam cerul,
stând pe marginea lunii,
în serile când gândurile îmi porniseră în lume,
eram picătură de om în inimia ta,
umbra mea fulgera
cerul în amiezi de floare,
fulger cu o mie de braţe.
Primul val adună stelele în cupola naltă
a nopţii ;
Dumnezeu era stea în centrul focului,
scria cu scântei, vestindu-şi soarele
de sub tălpile mele.

Fără tine eram un cerc subţire de lumină,
cu tălpile însângerate trăgeam un cântec singuratic
să pornesc timpul pe cerul răsturnat;
te aud, te privesc, nu mă vezi,
îţi aud vocea tremurândă umblând
într-un cuvânt subţire de lumină:
... esc...
Oh, ce iubire am visat!

poezie de Camelia Opriţa (22 februarie 2009)
Adăugat de Maria Elenia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coloana Infinitului este o formă mai complicată a unei flori de piatră care purifică cerul de furtuni.

Camelia Opriţa în Recurs pentru Infinit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul există în Linişte. Dincolo de aparenţele sunetelor, dincolo de totalitatea zgomotelor, Liniştea este fundamentul creaţiei, care, neîncetat, e prezentă fără a pretinde nimic. Liniştea nu cere, Liniştea nu condiţionează, Liniştea nu aşteaptă, pentru că Ea este lipsită de nevoi. Liniştea se oferă pe Sine, se dăruieşte în mod necondiţionat şi susţine, fără efort, existenţa sunetului. Căci în spatele sunetului se află Liniştea din care provine sunetul; în profunzimea sunetului, se află Liniştea din care s-a dezvoltat sunetul; în inima sunetului, se află Liniştea din care a pornit sunetul. Inima sunetului este locuită de Linişte, iar această Linişte se îngrijeşte de buna funcţionare a sunetului, chiar dacă sunetul nu este conştient de ceea ce se află în inima sa. Căci Liniştea nu face zgomot şi nu cere atenţia sunetului - tocmai de aceea este nesfârşită.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul este rădăcina pământului.

citat din Camelia Opriţa (27 noiembrie 2007)
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Societatea noastră ne îndeamnă spre un consum substanţial, ca şi cum am fi veşnici. Un fel de cenzură culturală exclude moartea din discursurile acceptabile din punct de vedere social.

Constat cu tristeţe că cei ce au o cantitate mare de bani, putere si control, mor adesea certaţi cu Dumnezeu, în timp ce alţii care au dăruit cu generozitate au găsit pacea sufletească mergând către împlinirea cea de pe urmă.

La urma urmei, altruismul, după cum explică Dalai Lama, este o formă de egoism inteligent care ne ajută să înţelegem ceea ce lăsăm în urmă...

Credeam că sunt vii cei care închid ochii celor ce pleacă. În realitate, cel care pleacă deschide ochii celor ce rămân.

Camelia Opriţa în WordPress.com, Lumea este mare şi lasă loc pentru toate opiniile. Singurul model care merită a fi urmat este cel al respectului (2019)
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săream într-un ochi de apă,

în ghete să-mi încapă

ploaia, cerul, norul, vântul

printre care şi pământul.

catren de Camelia Opriţa din poemul Rădăcini şi soare, Capitol : (revista Plumb nr 169, USR Bacău, Apr. 2021)
Adăugat de Poliana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemărginită trebuie să fie recunoştinţa pentru cei care ne-au dat viaţă. Dragostea lor ne conduce întotdeauna spre mari obiective chiar dacă se lasă aşteptate, important e să-i preţuim: este primul pas spre împlinirea noastră.

citat din Camelia Opriţa (2020)
Adăugat de IoanIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica...

Muzica apropie depărtările.
Muzica este legătura de chei fermecate, cu care se deschid uşile universului sufletesc.
Muzica este hrana spiritelor înalte, înfometate de măreţia sunetelor divine ale universului înconjurător.
Muzica bună este religia sufletelor sensibile.
Muzica este pulsul divin al universului emoţional.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea creată se schimbă în permanenţă, iar reacţia omului la ceea ce este îi creează experienţa lui ceea ce va fi. Tocmai de aceea, un om conectat la Liniştea din care provine totul, merge dincolo de efectul oricărei experienţe, deoarece Întoarcerea la Linişte provoacă o transcendere spontană a zgomotului. Însă Liniştea nu este o ţintă sau o destinaţie, pentru că nu poţi ajunge la Linişte, dacă îţi propui asta. Liniştea nu are nici formă, nici conţinut - şi tocmai de aceea nu poate fi localizată pe scara existenţei.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Introducere
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cer

Cerul e universul zborului.

definiţie de Camelia Opriţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul este o multitudine de mistere la fel cum e şi cerul; Unul şi altul au la bază aceeaşi energie – lumina.

Camelia Opriţa (27 noiembrie 2017)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul este o multitudine de mistere la fel cum e şi cerul; Unul şi altul au la bază aceeaşi energie – lumina.

Camelia Opriţa în Enigmele sufletului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

Omul este creaţie unică, spirit din suflarea Domnului pentru care a fost dat pământului ca omul la rândul lui să fie în armonie cu cerul şi pământul; să fie izvor de înţelepciune după voia Creatorului în relaţia cu viaţa.

definiţie de Camelia Opriţa în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindele româneşti de Crăciun sunt stelele ce cântă cu harpa lor de zăpadă îngerilor. Steaua Naşterii Domnului este steaua care ne călăuzeşte să găsim calea către Adevăr.

Camelia Opriţa în Niculiţă – Copilul zăpezilor (decembrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culorile, clătinându-se, lovesc clipele...

Gândurile mele cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele,
auzindu-se o rază a Lunii cum
străpunge întunericul, şi din nou tăcere.

Gânduri independente de clipe urcă miezul nopţii
în căutara altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viaţa însăşi.

poezie de Camelia Opriţa din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica flautelor

a sosit în oraşul
ăla cu 50 de locuitori
avea o sabie şi câteva cuţite
venea din asia în deşert
cerul era roşu nisipul era roşu
avea trupul unui asasin
şi sufletul unui preot
a jurat să nu mai scoată sabia
din teacă din cauza sufletelor oamenilor ucişi
pe care le-ar putea auzi
cum se tânguiesc de atâta sânge
cerul era roşu nisipul era roşu
vântul duce zgomotul la urechile
celorlalţi membri
vor veni după el cu săniile lor
sunt asasinii flautelor
ei interpretează muzica asta
dar nu este ceva plăcut
aşa sună tăietura sabiei
numai ei percep tristeţea
morţii instalate în trupul din care a curs
ultima picătură de viaţă
lacrimile cad în stropi
războinicul se vede căzut
în somnul lui veşnic
ascultând muzica flautelor
care a cântat pentru el
zâmbetul se întipăreşte pe faţă
e fericit pentru prima dată
cerul e roşu nisipul e roşu
de la fereastra mea îl văd
vine odată cu apusul soarelui
hotărât să nu scoată sabia din teacă
ar aduce moartea în oraşul
unde a venit să-l viziteze
pe prietenul său mort

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!