Exil

Graiul blând ce-l defineşte
Acum putem să-l neglijăm,
Căci "Veşnica pomenire" se-nteţeşte
Când viguros îl înhumăm.

Epuizată e vederea sineală
Ce repetat mă bucura,
Ce în vis se furişează
Etern spre a-l evoca.

Cerându-mi mâna în enigmă,
Logodna-n iarbă s-a-nfăptuit-
Doi vlăstari pe o peluză
Ce cândva s-au îndrăgit.

Cu doliu în simţire şi lacrima voalată,
Clopotul răsună-n cuget, de neoprit,
Şi amorul meu, de emfatică domniţă,
Printr-o lumină vie o am de dăruit.

Exil în glod şi scoarţe brune,
Astfel el va dăinui.
Ce Rai? Ce Iad? Ori a reîncarnării cale,
Când singurel va ruginii?

poezie de Maria Neski (27 martie 2021)
Adăugat de Maria Neski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel postum

Camarade, un rondel postum
Îţi scriu acum la pomenire;
Parte să ai de liniştire,
Că viaţa-i flacără cu fum.

Tu ne eşti veşnic în simţire,
Ne vom revedea cândva în drum;
Camarade, un rondel postum
Îţi scriu acum la pomenire.

Plecarea ta a fost un "bum",
Este un an de despărţire
Şi nu ne revenim în fire
Camarade, nici măcar acum

Când îţi scriu acest rondel postum.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de iubire

Cum să opresc sufletul meu spre a
nu se urni cu-al tău? Cum să-l sui oare
deasupra ta spre un alt ideal?
Ah, cât de mult să-l cârmuiesc aş vrea
la ţărmu-acela-n bezne-ascuns, spre a-l
pune-ntr-un loc străin, tăcut şi care
să stea, când profunzimi vibrezi în val.
Şi totuşi, ce pe tine şi pe mine
ne mişcă, ştie – arcuş – să ne îmbie,
din două coarde unic sunet dând.
Ce instrument ne ţine-n acordare?
Şi care-artist în mâna lui ne are?
O, cântec blând.

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul

Respinge cu-o-nclinare a frunţii sale
tot ce-l constrânge şi ce-l mărgineşte;
căci uriaş în inima-i trăieşte
eternul viitor, rotit spirale.

Profunde bolţi, cu chipuri, l-nconjoară,
să-l cheme: vino, vezi, – oricine poate.
Nu da să ţină mâna lui uşoară din
sarcinile tale. Căci la noapte

ea s-ar ivi spre a te încerca
şi-ar trece-n casă – ură ce-nfioară –
şi te-ar lua, ca şi cum te-ar crea
şi te-ar goni din trupul tău afară.

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi tu vulturul...

Vezi tu vulturul falnic, o! scumpa mea iubită,
Cum saltă, se ridică şi zboară către nori?
Aşa sufletu-mi vesel în faţa ta slăvită
Se-nalţă către ceruri, plutind în dulci fiori.

Vezi printr-a nopţii stele ce rază luminoasă
Revarsă-n a sa cale luceafărul ceresc?
Aşa când vii, iubito, cu inima voioasă,
De gingaşă simţire aşa ochii-mi lucesc!

Auzi tu glasul tainic ce cântă-n miez de noapte
Şi prin văzduh pluteşte cu-a florilor miros?
Aşa răsună-n mine melodioase şoapte
Când sufletu-mi te simte, îngerul meu frumos!

Căci vulturului cerul a dat aripi' să zboare,
Şi stelelor lumină, şi nopţilor suspin,
Iar ţie ţi-a dat farmec, plăceri încântătoare.
Şi mie mi-a dat suflet ca ţie să-l închin!

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exil

locul spre care se duc elefanţii
când vor să adoarmă
cu fruntea rezemată de nori
pare a fi un nonsens în cursul
firesc al luminii de la capăt
înspre acum
exil în azil sau moarte în exil
mă întreb
de ce atâta risipă de viaţă
pe drumuri ce converg totdeauna
la fel?

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odihnă-n ceruri, oh, amin!

Oh, veşnica odihnă-n ceruri,
Puterea de-a se înălţa
Lumină spre cereasca taină,
Redevenind lumina Ta...

Oh, fie-i sufletul un înger,
Cu îngeri cerul să-l nuntească,
Căci trupul nu-i decât cenuşă
Aici, în patima lumească.

Aici e doliu, plâns şi jale,
Aici e-o cruce şi-un mormânt...
Acolo-mpărăteasca zare
Ţi se deschide, suflet blând!

Priviţi! Cu toţi lăsaţi în urmă
Un drum de împietrite căi
Şi calea vieţii se opreşte...
Ca mâine-i vom urma şi noi.

Începe-o altă veşnicie...
Deşertăciuni s-or spulbera!
Datori c-o altă judecată,
Pedeapsa, toţi ne-o vom afla.

Urcăm spre cer pe piedestale
De oseminte pământeşti,
Lăsând în urmă osanale...
Oh, Doamne Sfinte, Tu priveşti

La-ngălbenitele poeme
De trupuri moarte prea curând
Şi sub a ochiului tristeţe
Le-ascunzi în putredul mormânt.

Odihnă veşnică în ceruri,
Tu, oh, ce ieri te-am cunoscut!
Etrernă pace şi lumină!
Suflet de aur, trup de lut...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătatea umorului

Care jumătate a bărbatului?
Partea văzută, sau nevăzută,
aleatorie, sau selectată,
şi de ce jumătate când
doar o coastă s-a folosit
ca să fie alungat din rai!?
Oricum, jumătate din mormânt
bărbatul ocupă primul,
să revină fericit în rai
unde a fost cândva întreg!
Iar corul jelitoarelor
amintesc toate calităţile
sărmanului misogin,
care nici colivă nu ştia să facă,
spre veşnica pomenire.

poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numeşte tu

numeşte tu altfel pustiul şi graiul uscat,
plecarea neoprită de nimeni,
păcatul cuminţit în spectru stelar,
cuvintele fără cuvinte.

fisurile cu arome vechi trimit săgeţi de gheaţă,
din tei cad picuri ruginii,
umbra cu vârf de lumină galopează spre infinit
pe-o cale paralelă.
o margine se trasează ameţită
între ieri şi azi, spre capătul lumii albastre.

mă-nchid în miezul tăcerilor
cu jumătatea mea de trup reală
sub fragmente rupte din lumina
condensată pe gleznele nopţii.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

Azi, când cerurile cheamă
Trupul obosit să-şi ia
Încă, veşnica odihnă,
Îngenunchi în faţa mea?!

Azi, când scormoneşti în neguri,
A te naşte din tăcere
Tu, poet de aiceberguri
Şi vulcanice poeme,

Sufocat de fumul silnic,
De dureri şi suferinţă,
Trece-ţi paşii şovăielnic!
Ia-ţi alt suflet, altă fiinţă!

Te întoarce spre lumină
Veşnic călăuzitor,
Tu, al cetelor de îngeri
Nesperat de blând păstor.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inrourare

Pas temător,
mugur răvăşit de furtună.
Fi-va oare putere în el
să străbată până s-adună!?
Şi lacrima cald strălucind
ca o stea curgătoare-n lumină,
în care murgur lângă mugur
iubind se alină.
Şi Mâna Domnească picurând ajutor
setei din lacrima muritoare de dor.
Pas de mugur lăcrimând temător
prin lumini, de lumini doritor,
şi lacrima tremurând şi mai tare,
spre steaua stelei din zare.

poezie de Maria-Eugenia Olaru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am îndrăgit ecoul...

Am îndrăgit ecoul
În joaca din pruncie
Când tulnicam pe dealuri
Năstruşnice chemări
Şi-acum, la bătrâneţe,
Când mâna mea vă scrie
Parcă aştept răspunsul
De dincolo de zări...
Copil crescut la ţară
Eu ştiu că se cuvine
Să mergi pe drumul vieţii
Ca aţa după ac,
Îmi vine câteodată,
Nici nu mai ştiu ce-mi vine,
Să trag la geamuri storul
De ciudă şi să tac...
Dar a venit poştaşul
Sau cine o fi oare?
Cutia mea poştală
E plină de urzici...
Am îndrăgit ecoul
Şi eu şi fiecare
Când vom pleca din lume
Îl vom lăsa aici...

poezie de Nicolae Nicoară-Horia (10 august 2010)
Adăugat de Nicolae Nicoară-Horia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tu eşti setea
ce sapă tot mai adânc
fântâna din mine,
peste care
luna îşi aşterne fruntea
în fiecare noapte
scrijelindu-mi pielea
în mod repetat
ca şi când ar face cărare
îngerului meu păzitor...

Eşti străinul acela care
cândva
mi-a dăruit cele mai gustoase mere,
păstrând şi acum
pe buze
gustul dulce-acrişor
ce a prins crustă
pe sufletul meu...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

Drag prieten care cânţi
vesel în credinţă,
fii prieten cu Isus
şi la suferinţă!
Dacă-n ceasul de temut,
vrei să fii la dreapta,
când Isus dă iar tribut,
mângâie-L cu fapta.

Dă-i acum din pâinea ta
foamea să-Şi destrame;
căci în cer în veci de veci
nu-I va mai fi foame!

Dă-I acum să bea din vas,
când e ars ce vrejul;
căci în veci de veci în cer
nu mai ai prilejul!

Dă-I acum haina ta
cât îi rupt veşmântul;
căci în cer nu-I va mai fi frig,
nu-L va bate vântul.

Dă-I acum când e bolnav
grija-nduioşată;
căci bolnav nu va mai fi
Domnul niciodată.

Ia-L în casa ta acum,
să-L aline somnul.
Azi e un sărac în drum,
dar în el e Domnul!

Azi Isus e-n mii de fraţi.
Azi îţi vrea El fapta.
Mâine toţi vom fi chemaţi.
Tu vei fi la dreapta!

Şi un glas, peste genuni,
va striga spre stele:
"Îl cunosc şi din ani buni;
şi din zile grele!"

Iată, anii trec, s-au dus.
Zilele-s ca spuma.
Fii prieten cu Isus,
nu uita, ACUMA!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere (La mulţi ani!)

Renaşte din cenuşă, ca pasărea uitată...
Un suflet dărâmat, din grele suferinţe,
Pentru mântuire, mereu este o plată...
Şi a-ţi răstigni propria fire...

Nicicând omul de-afară nu poate înţelege,
Ce se petrece în duhul altui om...
Pământul şi Cerul, au o altă Lege,
Şi fructul cel oprit, nu poţi să-l iei din pom!

Răsplata este mare celui cu credinţă!
Şi timpul este testul răbdării încercate...
Premii multe vin când trăieşti căinţă...
Când durerea şi trupul o străbate...

Nu renunţa la tine! Suflet încercat!
Lupta dintre sine, mereu a fost să fie...
Între pământ şi Cer, război a existat...
Pentru-a ne bucura etern, în veselie!

Şi iată, că acum... la ceas aniversar...
Îţi urez putere, să lupţi lupta cea bună!
Să urci trepte iar şi iar,
Căci negreşit, te-aşteaptă o Cunună!

Mulţi ani cu sănătate, credinţă şi iubire!
Să fii împlinită, căci eşti duh iubit...
Îţi doresc să capeţi eterna fericire,
Să te odihneşti la Ceruri, infinit...

Şi nu uita de mine, căci, te iubesc nespus!
Şi nu-ţi uita nici propria menire...
Cu inima deschisă, să primeşti răspuns...
Care să te poarte-n veşnica împlinire!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere (La mulţi ani!)

Renaşte din cenuşă, ca pasărea uitată...
Un suflet dărâmat, din grele suferinţe,
Pentru mântuire, mereu este o plată...
Şi a-ţi răstigni propria fire...

Nicicând omul de-afară nu poate înţelege,
Ce se petrece în duhul altui om...
Pământul şi Cerul, au o altă Lege,
Şi fructul cel oprit, nu poţi să-l iei din pom!

Răsplata este mare celui cu credinţă!
Şi timpul este testul răbdării încercate...
Premii multe vin când trăieşti căinţă...
Când durerea şi trupul o străbate...

Nu renunţa la tine! Suflet încercat!
Lupta dintre sine, mereu a fost să fie...
Între pământ şi Cer, război a existat...
Pentru-a ne bucura etern, în veselie!

Şi iată, că acum... la ceas aniversar...
Îţi urez putere, să lupţi lupta cea bună!
Să urci trepte iar şi iar,
Căci negreşit, te-aşteaptă o Cunună!

Mulţi ani cu sănătate, credinţă şi iubire!
Să fii împlinită, căci eşti duh iubit...
Îţi doresc să capeţi eterna fericire,
Să te odihneşti la Ceruri, infinit...

Şi nu uita de mine, căci, te iubesc nespus!
Şi nu-ţi uita nici propria menire...
Cu inima deschisă, să primeşti răspuns...
Care să te poarte-n veşnica împlinire!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitării mă vei da

Înot prin ape zbuciumate
Cu ochii închişi, cu faţa într-o parte,
Cu mâinile ce te-au atins,
Înotând spre pace, spre abis.
Uitării mă vei da când vei privi faleza;
Eu voi fi departe, nu mă vei vedea.
Ţinându-te de mână cu o altă trecătoare,
Uitării maă vei da.

poezie de Maria Neski (noiembrie 2017)
Adăugat de Maria Neski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-ai scos la Lumină...

Din grota păcatului ne-ai scos la Lumină
În clipa când mâinile spre Cer le-am ‘nălţat
Lăuntrul schimbat a primit pace deplină
Şi-n mediul îngeresc, fericiţi, am intrat.

Eram înşelaţi, credeam în demonice fraze
Cu minciuni "elegante", atunci, ne hrăneau
Ziceau că ne duc la eternele oaze
Dar toate speranţele noastre mureau.

Zgomotul dat de programe reci şi senile
Zi şi noapte zdrobea structura din noi
Dar ai venit, Tată, să ne faci parte de zile
Când fiinţa poate privi spre lumea de-Apoi.

Din grota pieirii ne-ai scos să culegem
Stări ce ne-nalţă din noroi în ETERN
Să primim revelaţii, să le-nţelegem
Să putem respinge păreri din infern.

Nu putem să tăcem: vom spune oriunde
Cum Braţul cel tare a frânt lanţul greu,
Cum numai în Tine putem a ne-ascunde
Când iadu-şi trimite argaţi pe traseu.

Vom vesti pretutindeni vestita-Ţi lucrare
Şi alţii să ştie de-un sfânt tratament
Să poată ieşi din sinistra-nnoptare,
Să schimbe-n triumf un prea lung faliment.

Ne-ai scos la-mpliniri din groapa terorii
Noi perspective spre infinit s-au deschis
Gustăm, încântaţi, din dulceaţa splendorii
Şi nu ne mai ducem, nicicând, spre abis.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (18 februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un măr dăruit e inimă de copil

Prieten al meu, fericit ai să fii,
Un măr de-ai primit, să-l închizi în surâs!
Şi pe urmă, întreg, să-l dai celor dragi...
Apoi, să-l păstrezi în cuvânt... şi-n destin!

Un măr e-un cuvânt, celui singur, căzut,
E darul din suflet măreţ, nevăzut!
Stropul de viaţă unui om însetat...
E braţul întins unui semen iertat!

Un măr e surâsul închis într-un vis,
E cuget, destin, când iubeşti ce ţi-e scris!
Dăruieşte-l! Prin el vei fi fericit...
Inimă de copil e un măr dăruit!

poezie de Iulia Mirancea (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul meu

versul meu îţi iese-n cale
ca şi râul jos în vale
când mai cald... când îngheţat
in cuvinte încrustat

versul meu ştie s-aline
multe lacrimi si suspine
el tot varsă în peniţă
şi simţire şi dorinţă!

poate fi şi un regret
rană ce-i ascunsă-n piept
versul meu ce-i pus în carte
vremea-l duce mai departe.

poate timpul infidel
va uita cândva de el
dar acum este prezent
el vă cheamă.... eu v-aştept!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mix

Mi s-au amestecat simţurile
De dimineaţă.
Acu văd cu mâinile
Când îmi trec degetele
Peste genele tale
Să le orbesc
De mine...
Mi s-au amestecat simţurile
Deodată.
Acum miros cu ochii
Când îmi plimb privirea
Pe gâtul tău
Să-l recunosc
Din amintire.

Mi s-au amestecat simţurile
Copilăresc.
Acum gust cu nările
Când îmi îngrop faţa
În mâinile tale
Niciodată
Fade...

Mi s-au amestecat simţurile
Diform.
Acum iubesc cu auzul
Când îmi caut notele
În sufletul tău
Să-i golesc
Din plin...

poezie de Gabriela Chişcari (22 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!