* * *
Tu ești setea
ce sapă tot mai adânc
fântâna din mine,
peste care
luna își așterne fruntea
în fiecare noapte
scrijelindu-mi pielea
în mod repetat
ca și când ar face cărare
îngerului meu păzitor...
Ești străinul acela care
cândva
mi-a dăruit cele mai gustoase mere,
păstrând și acum
pe buze
gustul dulce-acrișor
ce a prins crustă
pe sufletul meu...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre timp, poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre noapte, poezii despre mere sau poezii despre cadouri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.