P.S. Te iubesc!
În sălbăticia mea
n-ai să poți înșeua
caii dorurilor mele;
visele nativ rebele;
aerul și luna plină
și surâsul. De lumină...
În căutătura mea
de-ai să cauți vei afla
adevăruri nerostite;
adâncimi nebănuite;
tâlcuiri nezgomotoase,
și-amintiri. Contagioase...
Plină-s de povești trăite
fataliste; fericite;
nu dezmint și nu reneg;
mă destram și mă încheg.
Întuneric sau scânteie
toate m-au făcut. Femeie...
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Colind de femeie
Ți-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ți deschise
vlaga primei ninsori.
Mă-mbrățișezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.
Zeii zăpezilor tac și ascultă.
Crivățul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.
Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum și cașmir
de femeie.
Iolanda Șerban
citat din Iolanda Șerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inside
mi-e trupul cer
și-n suflet zboară stoluri
de tăceri sinilii
păsările cuvintelor
poartă povara dorurilor
sub pleoape
în inimă e noapte
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La adăpostul genelor mele
pavoazată cu nouri și stele
la adăpostul genele mele
retrăiesc emoții eludate
apăsător surâsul mă caută
ne/vinovat de-ndurate tăceri
nu știi ce-nseamnă să iubești
femei cu extreme acute
motiv pentru care propun
hai să ne întâlnim
între două vise suprapuse
pe marginea aceluiași sărut
vreau să învăț darul rostirii
și-atunci pe veranda ochilor mei
prin plânsul degetelor tale
sufletul o să-mi iasă la lumină
câtă vreme te iubesc nu mi-e vină
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind de femeie
Ți-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ți deschise
vlaga primei ninsori.
Mă-mbrățișezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.
Zeii zăpezilor tac și ascultă.
Crivățul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.
Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum și cașmir
de femeie.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul albastru, vechi împrumută
Oricât de târziu ne vom trezi și mâine,
descâlciți de uimiri și-ndoieli,
cu visele clare hai să eludăm infinitul.
Ne/însoțind spre altar gânduri ample,
cuminecarea în strai de emoții virgine,
gravează zilnic nerostite încuviințări.
Solemnele inimi, talismane albastre,
din vechea formă palpitări împrumută.
Nou altar de lumină stă-ntr-o clipă de noi.
Simfonii tulburate par desprinse de lume,
exclusivul distins prinde-o formă-n fiori,
ceremonia ia sfârșit; hipnotizezi cuvinte:
-Bună dimineața, te iubesc!
-Bună dimineața, ba eu te iubesc!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna dorurilor mele
Toamna dorurilor mele
Miroase-a gutuie coaptă
Și-a zvonit că mă așteaptă
Pe cărări cu porumbele,
Cu brânduși și cu alune
Văpăi roșii în amurg,
Buțile ce fierb cu prune
Coamă-nspumată de murg!
Toamna dorurilor mele
Mi-a-ntomnat chipul frumos
A frânt zbor de turturele
Întorcând vremea pe dos...
Din cufărul vechi de lemn
A scos țoalele cernite
Ne-a trimis bruma ca semn
Prin vâlcele desfrunzite.
Toamna dorurilor mele
A trimis pe frunze știri
Și coșarca de nuiele
A umplut-o cu-amintiri.
poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
În toate romanele mele pentru copii povestesc lucruri trăite. Casa mea este o fabrică de povești, iar observarea copiilor, dacă trăiești în acest fel, observându-i, cum fac scriitorii, este o sursă nesfârșită de povești.
citat din Care Santos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie... e toamnă!
Și plânge pădurea, cu lacrimi ce curg
Pe albe poteci împânzite cu frunze
Câtă durere poți duce femeie
Ce toamnă tăcută și plină de stele!
De ceri întunericul să fie lumină,
Pașii îi lași să alerge prin ploaie,
Suferi tăcută fără să-ți pese,
Ce toamnă femeie, ascunsă în umbră!
Și vântul te strigă cu voce nebună,
Perdelele albe sunt trase, dar mute,
Răspunde femeie, deschide
fereastra
Să intre în casă toamna ce plânge!
Cu plete pe umeri si rochie de vis,
Femeie ești lacrimă scursă-n povești
Iubirea adu-o la tine la uși,
Ca toamna fugară ce nu poți s-o uiți!
Mă iartă, mă iartă de îți greșesc,
Visul femeie se-oprește aici,
Cu galbene frunze lipite de geam,
E toamna târzie, dar plină de har!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestitorului
Crești imortele-n palme diafane
cu pleoape râu de lacrime albastre
chiar de-n obraji ai riduri filigrane
prin ele ne rostogolești săiastre
Cu pleoape râu de lacrime albastre
ne țeși povești cu feți și cu vodese
și dând alt nume chipurilor noastre
faci visele-n condeie ctitorese
Ne țeși povești cu feți și cu vodese
iatacele au storuri din amoruri
lași tainele misterelor culese
de-acei ce anilor le dau fioruri
Iatacele au storuri din amoruri
năluci croiești în valsuri de cuvinte
pe colțuri de Crai Nou gătești decoruri
c-un bal la care ești... ultim levinte
Năluci croiești în valsuri de cuvinte
ne țeși povești din lacrime albastre
strângem în palme bob de mărgărinte
tu-nchipui toate visele măiastre
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elvetic
Ți-am cumpărat un ceas cu stele
nu știu cum dar noaptea pierd cash-ul clipelor
confuză luna-și coboară trupul direct în plină zi
viața ne ia de la capăt de-o vreme
cu fiece geană întoarsă se face mult mai aproape
neistovirea inimii pe obraz poansonări însumează
poartă-mi ceasul cu stele pe mâna cuvintelor grele
uită-te când și când în somnul ne/frumuseților mele
elvetic vei auzi același semnal:
- Bună dimineața!
La semnalul următor va fi ora:
Te Iubesc!
Iolanda Șerban
citat din Iolanda Șerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu sălbăticia impetuoasă a resurselor neexploatate din mine și cu încrederea patimilor comprimate, să înghit lumină și întuneric pentru orgia mea lăuntrică, pentru voluptățile și chinurile haosului meu, pentru tragicele încântări ale deznădejdii și ale bucuriilor mele ultime.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la (A)tras
pedepsește-mă, Doamne
pentru toate faptele mele
și iartă gânduri paupere
ce canonesc ne/glăsuirile
așa precum
(ades)tăinuirile inimii
mi-au poruncit
dorurile
tainele
invocările
ploile
răspândirile
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Augustus Hill: Dumnezeu a pus atâta culoare in apusuri și tot Dumnezeu a creat caii de curse care zboară ca vântul. Dumnezeu a făcut portocala, mărul si capșunele, dar cea mai mare creație a Sa este femeia. Nu vreau să fiu grosolan sau ceva de genul, dar... poți să păstrezi tu toate toate apusurile, toți caii și toate fructele care există, mie dă-mi toate femeile din lume. Drace, nu am nevoie de toate, doar una pe zi. În fiecare zi.
replică din filmul serial Oz Închisoarea federală
Adăugat de Oana Romanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La marginea lumii...
La marginea mării, la marginea lumii
La marginea viselor mele
Se scălda femeia în razele lunii
Împroașcă zburdalnic cu liniștea spumei
Poemele mele rebele
La marginea lumii, la marginea mării
La marginea tainelor mele
Cu raze de luna în liniștea serii
Cu spuma poemelor mele rebele
Se spală femeia de rele...
La marginea stării, la marginea humei
La marginea zilelor mele
Șopti-voi mereu diferitele nume
Spălate de rele cu razele spumei
Cu șoaptele mele rebele...
poezie de Iurie Osoianu (8 septembrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum aș putea să mă fac înțeleasă?
Cum aș putea
să mă fac înțeleasă?
De parcă cineva
și-ar mai dori
să înțeleagă pe altcineva
dând cuminte din cap
ca și cum în aprobări
s-ar afla omenia
când în fond nimeni
nu mai caută
să înțeleagă nimic.
Trăim iată câte-un pic,
câte-un pic fiecare
din drama și bucuria celuilalt.
Fericiți că nu
ni s-a întâmplat nouă
indignați că nu ni s-a întâmplat nouă
c-un egocentrism mascat
în surâsul de duminică
ziua în care ne facem cruce
ca toți dușii la biserică.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cineva a secerat aseară
Caii verzi ai poeziei mele.
Mirosea a iarbă și a ceară,
A dogoarea soarelui pe piele.
Aș fi vrut să sun la ambulanță:
"Alo, hai, salvează ce se poate,
Trei idei, o ultimă speranță,
Înțelesul vorbelor deșarte!"
Dar ce rost, că lumii nu ii pasă
Dacă-n mintea plină de fiori
Când se-arată luna ca o coasă
Vin doar caii verzi să pască flori.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revărsări
prin flaut
de lumină
mătasea
dimineților calde
foșnește până-n
pânzele albe
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coborâtei din stele
printre visele mele
cu năluci și castele
din petalele grele
rup și rup floricele
... erai una din ele
da, desigur din cele
coborâte din stele
asasin de rebele
erai una din cele
tot umblând să înșele
toate gurile rele
cu miros de lichele
coborâtă din stele
și din visele mele
te tot duc în castele
cu năluci și lichele...
poezie de Iurie Osoianu (17 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu?
te știu,
de când lacrima dintâi a ființei mele,
a picurat lumină,
în hexagoanele primului fagure...
m-am rătăcit de tine,
când fulgerul a ars vidul dintre inimile noastre.
n-ai lăsat sunetele să alerge pe iarba cuvintelor
te știu...
îmi ești glasul din piatra rotund dăltuită
între două coloane de foc
ale pulsului vieții...
mai ești...
fluturele ce aleargă pe trupul meu,
când somnul îl caut printre firele lunii,
în noaptea adâncă a iubirii nerostite,
doar trăite,
până la zborul de taină al vulturului gândurilor
neîntrupate în vers...
poezie de Anne Marie Bejliu (5 septembrie 2011)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întotdeauna ajungeam aici, la acea aură de urlet și de lumină, de parcă toate visele mele ar fi fost petale semitransparente, filigranate, unite toate la baza aceluiași pistil de lumină.
Mircea Cărtărescu în Orbitor. Corpul
Adăugat de Diana T
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Solenoid. Ed. cartonata" de Mircea Cărtărescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la