Pietrele
Pietrele au alergat nesăbuite
prin lume,
nici amintirea nu le mai știe.
Azi, odihnesc aici,
odată cu mine-
eu cel care mi-am lăsat
osteneala toată, în ele.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre odihnă sau poezii despre amintiri
Citate similare
Vis
Mi-am așezat genunchii
lângă pietrele râului
laolaltă cu luna, cu păstrăvii.
Fiecare cu mersul său
în cămașă albă de nuntă
ne-mpiedecam în oglinzile timpului.
Mă sorbea Neuitarea, alintul, căderea.
Tu nici nu știai
că mergând pe stradă
el îmi povestea un vis.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre râuri, poezii despre păstrăvi, poezii despre nuntă sau poezii despre alb
Un gând precum iasomia
Nu vreau să intru în somnul nimănui.
Tăceri, neînțelesuri, vagi ispite
le las pe-un drum pierdut.
Demult nu mai cred în memoria lucrurilor
nici în aura timpului, în care
petale de aur îmi fulguiau peste umăr.
E-o lume haotică- pietrele mușcă
din umerii pelerinului
și din soarele ce-abia răsare.
Sunt ostenită, vreau înfloriri
să mă-nrobească
și un gând frumos, precum iasomia.
În dinastiile tăcerii,
îngerii să cuvânte...
poezie de Violeta Pasat (ianuarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre îngeri, poezii despre somn, poezii despre pelerinaj, poezii despre gânduri, poezii despre frumusețe sau poezii despre Soare
Aducându-ți aminte
Mereu ne găsim pe o punte
unde cineva ne-aclamă întrarea.
În grabă mă-nveți să hașurăm în noi
teritoriul servituților lunecoase.
Doar străinul venit mai arborează jena
ca pe un steag, amintindu-mi obsesiv
de acel timp în care ademeniți
ne-ncurcam naivi în cuvinte.
E-n noi tot mai viu, ceasul acela împărțit
din care fiicele uitării au alergat desculț
prin lungile ploi ale toamnei.
Azi, aleg nevrutul, neuitarea
când fructul crud
lovește adânc în tâmpla oglinzii,
iar cântecul flașnetarului
pedalează alene
prin anotimpuri de purpură.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre toamnă
- poezii despre ploaie
- poezii despre naivitate
- poezii despre muzică
- poezii despre fructe
- poezii despre drapel
- poezii despre cuvinte
Amintește-ți
Amintești-ți de ochii mei
prefăcuți în păsări.
Amintești-ți de buzele mele
asemeni focurilor de pescari
presărate pe umerii verii.
Amintește-ți
de amintirea mea...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre păsări, poezii despre pescuit, poezii despre ochi sau poezii despre foc
Ție
M-a ostenit așteptarea
în care mi-am rânduit
monezi pentru plată.
Astă noapte
ți-am plâns moartea
în vis.
Am deprins târziu, să mă-ncred
în reîntoarceri,
când și azi
peste peroanele singurătății
hăituiesc îndelung
noii învinși.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre plâns, poezii despre plată, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre gări
Înțelesuri amare
Am fruntea pietrei,
înrourată-n tăcere. Rugă am rostit
pentru aceste înfloriri
baletând
în înțelesuri amare.
Ce zile faste mi-am ales
s-aștept iubire
pe false coridoare?
Ale cui sunt mâinile
și ochii acestui
chip tulburat?
Astăzi,
nici păsările,
nici ploile
nu mă mai recunosc
și... știi doar,
soră geamănă
le-am fost...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre prezent, poezii despre mâini, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Spune-mi, doar mie
Spune-mi unde și când
dispar dureros în lumină
strălucirea ochilor
ce se închid definitiv?
Nici zorii, nici înserările
singure
nu știu să-mi răspundă.
În cuiburile vechi
lăstunii aduc bucuria zorilor
dintr-un înalt ce cuvântă.
Spune-mi pe nume
odată cu crinii ce-și deschid
cupele aprinse de lumină
sporind mirarea peste
pragurile lumii...
poezie de Violeta Pasat din volum în pregătire ,,Ferestre luminate" (2021)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre seară, poezii despre lumină, poezii despre durere, poezii despre crini sau poezii despre bucurie
Statică
M-am împrietenit cu șarpele casei
în plâns tandru, sărutându-i
ochiul alb, de hârtie.
Degeaba închipui armuri protectoare
amintirea mea e apa
oprită în hainele tale.
Pasărea ce te iubește
îți va desena chipul
cu aripa.
Am să-ți aduc cioburi culese
din oglinda mare a tăcerii.
poezie de Violeta Pasat din volumul ,,Pasărea confident" ed. ORION - București (2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre șerpi, poezii despre protejare sau poezii despre prietenie
Pe deal un sat
În satul ăsta-nsingurat
nici câini, nici clopote nu bat.
Nimic nu-i tulbură zidirea:
nici pașii mei, nici amintirea,
nici foc, nici molimi, nici jivine
și nici păreri de rău sau bine.
În dalba lui singurătate
dorm oile pietrificate.
Pacea-i așijderea din veac:
oasele zac,
pietrele tac.
poezie de Dominic Stanca din Rustice
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre oi sau poezii despre câini
Drumul sidefiu
Cu o veche obsesie
mă-ntorc pe propriile urme
amintindu-mi
că demult, grăbind
peste spinarea amiezii,
melcii mi-au lăsat
ca semn de recunoaștere
drumul sidefiu
spre odihna de sub pietre.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul zilei
Un singur semn
Aceste dealuri sunt imense țestoase
ce odihnesc laolaltă
într-un somn greu, revoltător.
Doar un singur semn le-ar trebui
firesc, să se desprindă,
migrând triumfal către sud.
Ne-am face că ațipim...
doar puțin, atât cât ochii
pădurile și cărările toate
s-ar opri cu mirare
strigând-ne asurzitor
pe nume.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre revoltă, poezii despre păduri sau poezii despre broaște țestoase
Riduri
O! Ridurile apei
peste piatra-nverzită
dilatându-se odată
cu înserarea aceasta
cuminte.
Dinspre maluri
chemarea străinului
peste zidul de apă,
mă-nfrigurează.
Azi, plutesc
în zborul lăstunilor,
în dulce amețire
peste punțile cerului.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre apă
Celui care mă caută
Sunt zile în care aud cum cineva
îmi bate cu insistență în pleoape.
Alteori, dă năvală pe trepte
spre sufletul meu
crezând poate, că-n mine găsește
ceva râvnit.
M-adun ca un mim sub lumina scenei
știind,
că nu e mai mare bucurie, trupule
în tine căutându-mă, pierzându-mă
să bănuiesc hotarul de care sunt legată.
Osteneala sa, e-n mine punct de rezonanță,
Iar veștile așteptate până azi
le-amân cu bună știință
spre-un timp al elegiilor
din care-nșelător îl voi ademeni.
Vreau azi, un cântec viu
dansul să îl continui,
totul în jur să mi se sporească
și dragostea și gândul
spre a mă arăta surâzând
celui ce mâine mă caută.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre viitor sau poezii despre suflet
De iarnă
Târziu, închipui dantela pașilor tăi
prin zăpadă.
Peste perdeaua sufletului
iubirea am simțit-o mereu
mușcata
îngenuncheată-n fereastră.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre iarnă
Clipa
Mă-nrobești cu veșmânt înșelător
și răbdătoare-mi coși peste trup
panglicele umilinței.
Mă-nveți tot mai des
să-nchipui în tine
o scoică a timpului
prin care ecoul se pierde
spre nudul depărtărilor...
Ca și cum noi n-am fi fost
niciodată.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuditate
* * *
un străin adoarme
pe pântecul meu
visează și
nu știe că-i sorb
în somn
o durere scursă-n
colțul buzelor
îi șterg fruntea
de coșmaruri
și alerg oarbă
odată cu el spre
o iertare de orice
nu știe încă.
un străin hrănit
din seva mea
naște mai repede
un somn care
să-l cuprindă.
poezie de Violeta Anciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre naștere, poezii despre iertare sau poezii despre coșmaruri
Doar azi
ninge
cum odată ningea
prin cuget
în suflet
răsar alte drumuri
legănate de ierburi
ce rost au
ninsorile nesăbuite
peste gândul rămas?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare
Rondelul macului
Am alergat ca un copil prin câmpul plin de maci,
Purpura-ncinsă simțeam cum se aprinde-n mine,
Cât mi-am dorit să-mi fii aproape, să privești, să taci,
În liniștea din spice se-aștern speranțe-n pâine.
Petale sângerând se oglindesc în ochi buimaci,
Le-atinge vântul în mângâierile lui fine,
Am alergat ca un copil prin câmpul plin de maci,
Purpura-ncinsă simțeam cum se aprinde-n mine.
Se ofilește macul în margini de coline,
Cu gândul depărtării nicicând să te împaci,
Surâde lanu-în soare cu spicele lui pline,
Se unduie în valuri în zilele senine,
Am alergat ca un copil prin câmpul plin de maci.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre pâine, poezii despre dorințe sau poezii despre copilărie
Vizită
Mă-ntămpini azi
cu mirarea dintâi
așezând mantie albă
peste povârnișul cuvintelor.
Bănuitor e doar pragul acela
peste care-au înflorit amăgitor
macii singurătății.
Ziua decupează-n ferestre
aripa liliecilor zăpăciți
de festinul anotimpului
ce mi-a lăsat trupul zdrențuit
somnambul.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre aripi sau poezii despre anotimpuri
Mă risipesc ca o părere
Pe diguri pline cu păsări,
lângă un orizont de blândețe
îți spun simplu: iartă-mă...
Dar nu m-am priceput niciodată
să le vorbesc celor triști,
nici măcar mie însămi.
M-am risipit ca o părere
lângă punțile gri ale cerului,
visând cu iasomia în somnul vegetal.
Iubirea e scara-n spirală
unde fragedul timp
se clatină-n neînțelesuri amare.
În nopți de veghe, mi-am așezat
sub pleoapa fierbinte a sufletului
doar monedele sângerânde
ale tăcerii.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tristețe sau poezii despre numismatică