Plachia de doradă

Nu e peşte ca dorada,
Cum ne spune şi balada;
Carnea-i fină şi gustoasă,
Este un regal la masă.

Oase are doar puţine
Şi-s uşor de scos ‒ reţine!
Pe-o plachie de doradă,
Aş da mulţi, mulţi bani, grămadă.

O plachie e divină
Şi e demnă de-o regină.
La cuptor, să iasă bine,
Pui doradă şi măsline,

Roşii, ceapă, usturoi,
Busuioc, ardei, apoi
Sare, cimbru şi piper,
Pui ulei, lămâie, "fler",

Capere şi rozmarin,
Şi-un pahar de alb sec vin;
Se coc toate împreună
Şi-apoi ţinte: poftă bună!

Merge bine cu-o Fetească
Albă, veche, românească,
Ce-i făcută la Cotnari
De vierii legendari.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrăvul-de-munte (Salmo trutta morpha fario)

Peşte din cei mai de frunte,
Creşte-n apele de munte,
Râuri repezi, dar şi-n lacuri,
Şi e preţuit de veacuri.

E uşor de-ademenit
Şi uşor de pescuit
Chiar cu-o râmă şi-un băţ verde:
Lăcomia lui îl pierde.

Şi-un novice chiar îl prinde,
Când o undiţă întinde:
Lăcomia nu-i dă pace,
Fi'ndcă-i prădător vorace.

Carnea-i albă şi gustoasă,
Rafinată, delicioasă
Şi, cum ştie orişicine,
Are oase doar puţine.

E un peşte minunat,
Orişicum e consumat,
Peşte senzaţional,
Păstrăvul e un regal:

Ca gustare ‒ afumat,
Ori zacuscă, marinat ‒,
Borş gătit cu dibăcie,
Să-l mănânci îndat te-mbie;

O grozavă saramură
Care se topeşte-n gură,
Cu mujdei de usturoi,
Cum se face pe la noi;

O plachie cu de toate,
Ca în cartea de bucate;
Ostropel călugăresc,
Sau gătit în stil crăiesc,

Cum se face-n Bucovina,
De ţi-ai da pe el chenzina;
La cuptor în fel de fel,
Cu legume, pătrunjel;

Fript, grătar ‒ cu garnitură,
Cu-n vin alb ca udătură:
Tămâioasă românească,
Riesling, Xeres, o Fetească,

Chardonnay, un Muscatel,
Sauvignon, un Ottonel,
Un Furmint, Pinot, Mustoasă,
Un Aligoté, o Grasă

De Pietroasa sau Cotnari,
Mult cântată de stihari.

Felurile de mai sus
Se servesc, cum am mai spus,
Toate cu mămăliguţă,
Cum o face-a mea măicuţă;

Toate sunt atât de bune
Că, vă spun cu-afecţiune:
De ce mânci, ai mai mânca,
De ce bei, tot ai mai bea.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crapul

E un peşte minunat,
Orişicum e consumat:
Proaspăt (cu un vinişor) ‒
Fript, grătar sau la cuptor,

Saramură sau plachie,
Crapul e o nebunie!
Ca să nu mai pomenesc
Despre borşul pescăresc.

Carnea-i albă şi gustoasă
E grozav de delicioasă.
E-un deliciu-adevărat
Şi când crapu-i afumat.

Crapul gura-ţi delectează
Când c-un vin alb se-asortează:
Tămâioasă românească,
Riesling, Xeres, o Fetească,

Chardonnay, un Muscatel,
Sauvignon, un Ottonel,
Un Furmint, Pinot, Mustoasă,
Un Aligoté, o Grasă
De Pietroasa sau Cotnari,
Mult cântată de stihari.

Spun persoane năzuroase
Că-are crapul multe oase
Fine, intramusculare,
La mâncat ‒ supărătoare.

Ăştia sunt, cum spun moşnegii,
Ca-n povestea cu posmegii...

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Heringul

Peşte ieftin, consumat
De sărac, rar de bogat,
Proaspăt ‒ fript, grătar, plachie,
Aburind în farfurie ‒,

La cutie conservat
În ulei sau sos tomat,
Marinat sau în salată,
Ori în formă afumată.

Orişicum ar fi să fie,
Merge bine cu tărie,
Dar mai mult c-un vinişor,
Alb şi sec, şi... multişor.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (2 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calcanul (Scophthalmus maximus)

E-un peşte dintre cei ciudaţi,
Pe care îi privim miraţi:
Natura parcă i-a greşit
Tiparul când i l-a croit.

E-un peşte cu o viaţă lungă,
Dar care parcă-i într-o dungă*:
Cu corpu-n formă de disc plat,
La fel de lung pe cât de lat,

Cu aripioare laterale
Ca nişte franjuri corporale.
La-înot, această arătare
E-o "farfurie zburătoare".

Îi este capul rău pocit,
Pe partea dreaptă mult turtit,
Iar ochii-s mari şi bulbucaţi,
Pe partea stângă aşezaţi.

Şi fălcile-s grotesc turtite,
Cu dinţi puternici încropite;
Tot capul îţi stârneşte groază,
Iar fălcile te-nfricoşează.

Dar astă groaznică jivină,
Cu pielea ei de pete plină,
Pe cât inspiră mult dezgust,
Pe-atât de bună e la gust,

Căci carnea lui e delicioasă,
E albă, fină, savuroasă
Şi, cum ar spune moş Tănase,
Ea are doar puţine oase.

Grătar, prăjit sau la cuptor
Şi asortat cu-n vinişor ‒
Un vin alb, sec, de buturugă,
Ce cu ăst peşte se "conjugă",

Aligoté sau o Fetească,
Sau Tămâioasă românească ‒,
Calcanu-i senzaţional,
La masă este un regal.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele şi vinul alb

La grătar sau la frigare,
La tigaie, fript, cu sare,
La cuptor, făcut plachie,
Sau umplut ‒ o nebunie,

Fără vin, un peşte mare
E ca oul fără sare,
Baclavaua fără miere
Şi ca micii fără bere.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Storceagul, regina ciorbelor pescăreşti

Nu încape nicio vorbă,
Este cea mai bună ciorbă
Care poate fi făcută:
Este ciorba absolută.

Iar secretul e, rezon:
Carnea doar de sturion,
De nisetru sau morun
(Nu de somn, de crap, barbun),

Ori de cegă sau păstrugă
(Nu de păstrăv sau zvârlugă).
Carnea este dezosată
Şi în cuburi mici tăiată.

În ceaun, la fiert, în apă,*
Se pun carne, morcovi, ceapă,
Sare şi cartofi, ardei
Graşi şi proaspeţi, măricei,

Ou bătut cu smântânică
Cu o cană de apică,
Iar pentru condimentat
Pui mărar, piper pisat.

Cu răbdare şi tutun,
Se fierb toate în ceaun,
După cum ghiciţi pesemne,
Nu la gaz, la foc de lemne.

Ciorba este aurie
Şi produce bucurie
Văzului, mirosului,
Gustului şi saţului.

Un storceag original,
Demn de împăraţi, regal,
Extraordinar de bun,
Din nisetru sau morun ‒

Sturion zis şi belugă ‒
Or din cegă sau păstrugă,
Poţi mânca în România
Doar în Deltă, la Chilia.**

Ciorba, spune moş Anton,
Merge cu un Sauvignon,
Alb şi sec, un pic poznaş,
Proaspăt scos din butoiaş.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

SOMONUL (somon de Atlantic ‒ Salmo salar; somon de Pacific ‒ Oncorhynchus keta; somon regal ‒ O. tshawytscha; somon roşu ‒ O. nerka; somon roz ‒ O. gorbuscha; somon alb ‒ Stenodus leucichthys; somon nelma ‒ S. nelma)

De ocean, de lac, de mare,
Sau de apă curgătoare,
De Atlantic sau Pacific,
Este scump, dar e magnific.

E un peşte fără oase,
Cu arome savuroase:
Carnea este minunată,
Roză, albă, delicată,

Moale, fină, delicioasă
Şi-n plus foarte sănătoasă;
Cu-n vin alb ca băutură,
Simţi cum se topeşte-n gură.
.............................................

Dar un lucru mă apasă:
Cei bogaţi îl văd la masă ‒
Mic dejun, la prânz, la cină ‒
Cei săraci ‒ doar în vitrină...

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stufatul tradiţional de miel

E-o mâncare românească,
Cu origine grecească;
Un stufat, spun isihaşti,
E specific pentru Paşti.

După al măicuţei sfat,
O mâncare de stufat
Se găteşte la cuptor,
La un foc domol, uşor,

Din cărniţă de mieluţ
Sau din cea de berbecuţ,
Verde usturoi tocat,
Ceapă verde (deodat'),

Bulion, piper, verdeaţă,
Din grădină sau din piaţă.
Carnea-ntâi se rumeneşte
La tigaie, ţărăneşte;

Se căleşte usturoiul,
Ceapa (nu contează soiul),
Stingi cu un pahar de vin,
Alb şi sec, uşor şi fin,

De exemplu Sauvignon,
Pui piper şi bulion,
Sare şi le fierbi un pic,
Trei minute, la tipic.

Apoi, fără de zăbavă,
Pui cărniţa într-o tavă,
Sosul cald şi cu mărarul,
Cum ne-nvaţă bucătarul,

Şi bagi tava la cuptor,
La foc mic, la foc uşor.
După treizeci de minute,
Este gata, nu mai iute.

M-a-nvăţat a mea măicuţă,
Că-i bun cú mămăliguţă.
Recunosc că un regat
Eu aş da pentr-un stufat!

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 mai 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şalăul (Sander lucioperca)

Peşte mare, carnivor,
Un feroce răpitor,
Ce trăieşte-n estuare,
Bălţi şi ape curgătoare.

Spatele e gri verzui,
Cu dugi brune sau negrui,
Gura largă, dinţi colţoşi,
Solzii mici şi mulţi, rugoşi.

Ca momeli, se pescuieşte
Cu năluci, cu râme, peşte;
Mai uşor e capturat
Doar cu "mortul manevrat".

Carnea crudă-i rozalie,
Iar gătită-i alburie;
E un peşte fără oase,
Cu arome savuroase.

Carnea-i fină, delicioasă,
Slabă, foarte sănătoasă;
Cu-n vin alb ca băutură,
Simţi cum se topeşte-n gură.

Care e "defectul" său?
Este scump de-ţi vine rău:
Dai pe-un kil ‒ pot să probez,
Cât pe 10 de orez.

pamflet de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (8 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pâinea mamei

Mama, bună gospodină,
O făcea doar cu făină
Şi, etapă cu etapă,
Drojdie (maia) şi apă;

Mai punea un strop de sare
Şi-o grămadă de răbdare.
În copaie,-apoi, reţine,
Frământa aluatul bine

Şi, cu-o cruce creştinească,
Îl lăsa să se dospească.
Cu-o răbdare ca de piatră,
Pâinea o cocea pe vatră.

Caldă, bună, delicioasă,
Mama ne-o punea pe masă,
S-o mănânce copilaşii,
Fetele şi băieţaşii

(Împreună cu părinţii,
Credincioşi cum sunt doar sfinţii),
Cu mâncarea cea gătită
Tot de mama mult iubită.

Azi mă-ntreb cu nostalgie:
Unde eşti copilărie?
Unde sunt părinţii mei?
Unde-i mama, pâinea ei?

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 august 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musaca de vinete

Gheorghe, Yannis, Mustafa,
toţi mănâncă musaca
şi la sat şi-n capitală,
musacaua orientală
e vestită şi-i stă bine,
cu uleiuri de măsline,
rumenită la cuptor,
un meniu ispititor.
Vinete mai mari de ai
în bucăţi, felii le tai
şi prăjeşti în mult ulei
de măsline, dacă vrei,
separat într-o tigaie
carnea pui să se înmoaie,
orişice carne tocată,
cu piper condimentată,
ceapă multă, usturoi
numai un căţel sau doi,
la final presari nucşoară
şi verdeaţa necesară
şi în vas de lut mai mare
pui un strat din fiecare
vinete şi tocatură,
pătrunjel, o legătură,
roşii coapte în felioare
şi de vrei să-i dai savoare,
torni o lingură sau două,
de oţet, o modă nouă,
cu balsamic de Modena,
afli-acum de la Elena,
acest oţet renumit
dă un gust deosebit.
Deci laşi totul la cuptor
până când îmbătător
un miros ca un balsam
rupt din sânul lui Avram,
te anunţă negreşit
că e gata ce-ai gătit,
musacaua ta, pe scurt,
e-un deliciu cu iaurt.

poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Explicaţia unor investiţii

S-a întâmplat recent, fireşte,
Când un copil fiind flămând
Şi de plachie abuzând,
S-a înecat c-un os de peşte
Şi-apoi ciudat, Doamne fereşte,
Mai mulţi copii de el aflând
L-au imitat şi rând pe rând
S-au înecat şi ei prosteşte
Se întâmplară acestea toate,
Căci proştii nu ştiau să-noate
Văzând că tineretul tot
Se îneca cu os din peşte
Bazine multe de înot
Guvernul azi le construieşte.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regatul legumelor

Dumnezeu ne-a dat în dar,
Pentru hrană, cu-al său har,
Fel şi feluri de legume
Ce-s produse azi în lume.

Foarte multe-s, nu zic ba,
Şi-o să le grupez aşa:
Grupa de solanacee,
Cea de cucurbitacee,

Grupa de rădăcinoase
Şi cea de leguminoase,
Grupele mari de verdeţuri
Şi-aromatice ‒ fineţuri,

Grupa de condimentare ‒
Ce-s grozave în mâncare ‒,
Apoi cele de vărzoase,
De ciuperci şi de bulboase,

Şi de tuberculifere.
În mâncăruri-s o plăcere,
Şi în sosuri, şi-n salate,
Ciorbe, supe minunate.

Specii multe-s, fel de fel:
Varză, bame, pătrunjel,
Ceapă, morcov şi ardei
Bob, cartofi şi dovlecei,

Ştevie şi castraveţi,
Ghebe, trufe şi bureţi,
Champinion şi untişor,
Păpălău, mangold, aior,

Conopidă, gogoşar,
Cimbru, mazăre, mărar,
Usturoi, batat, gulie,
Napi, sparanghel, păpădie,

Broccoli, piper, dovleac,
Rozmarin şi praz, spanac,
Ţelină, ridichi şi hrean,
Sfeclă, mentă, leuştean,

Usturoiul de stufat
Şi porumbul zaharat,
Ştir, fasole şi cardon,
Coriandru şi creson,

Păstârnac şi anghinare,
Dragavei, ghimbir, cicoare,
Kapia şi cimbrişor,
Busuiocul multiflor,

Broajbe,-andive, lubeniţă,
Limba-mielului, roiniţă,
Pepene, revent, tarhon,
Ceai, fenicul, patison,

Barba-caprei şi fetică,
Şi topinambur, urzică,
Dafin, mac şi asmăţui
(Merge excelent cu pui),

Scorţoneră şi măcriş,
Salvie cu des frunziş,
Şi basella, şi muştar,
Şi pelin ‒ cu gust amar,

Lobodă şi maghiran,
Chili, chimen şi şofran,
Vinete, ciuperci, salata,
Dar REGINA e tomata.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (10 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie

Neavând ce face, muma,
Pentru cei care prăşau
Şi trudind în taină gândul,
Ştiind că-nfometaţi erau,
Scoase carne din găleată...
Cu asta nu-i sătura,
Deci se hotărî îndată
De-o soluţie să dea.
Grădina, verde era,
Ca o floare de frumoasă...
Cu ceapă şi cu salată,
Mai bine nu se putea,
Ceapa fiind totu-n casă.
Scoase-un braţ, aproape două,
Se-apucă să cureţe,
Încropi o ciorbă lungă
Combinând legumele,
Făcu apoi o tocană,
Tot cu ceapă, se-nţelege,
Fiindcă,..., cum ştie românul,
Numai cui pe cui se drege.
Ce femeie gospodină!
Bună cum e pâinea caldă
Şi e ceapa la mâncare -
Gospodină-adevărată.
Şi să fie treaba bună,
Le trânti şi o salată,
Apoi ceapă nouă, sare...
Pentr-o masă minunată.
Da cu pâine toate, frate!
Că avea făină-n sac...
Mai lipsea la masa ceea
Usturoi şi cozonac.
- Mumă, ce mâncăm?! îi zise
O femeie, c-am muncit.
- Iaca, ce pusăi în traistă!
(Şi îndată a grăit:)
- "Ceapă vie, ceapă moartă
Şi salată şi sărată"
O bucată din căldare,
Pâine caldă şi cu sare,
Că-altceva, muma nu are...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somonul

E scump ‒ sunt preţuri fabuloase,
Dar e un peşte fără oase,
Cu carne excelentă, fină;
Săracii-l văd doar în vitrină...

epigramă de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turcisme (legume)

Roşii, pătrunjel, ardei,
Morcovi, varză, dovlecei,
Conopidă, gogoşar,
Cimbru, mazăre, mărar,

Ceapă, sfeclă, leuştean,
Ţelină, ridichi şi hrean,
Kapia şi cimbrişor,
Vinete şi untişor,

Lobodă, măcriş, urzică,
Dragavei şi fasolică,
Broajbe,-andive, patison
Ştir, gulii, revent, tarhon,

Usturoi, cartofi, salată,
Măzărică zaharată,
Pepeni, broccoli, cicoare,
Păstârnac, praz, anghinare,

Ciupercuţe, castraveţi,
Toate-s de la turcaleţi.
Să întreb eu îndrăzesc:
Mái e céva românesc?

pamflet de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (16 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Berea Gambrinus (pamflet)

Rege legendar ‒ Gambrinus
(Précum spune Augustinus)
Berea a descoperit-o
Şi-apoi lumii-a dăruit-o.

Bere veche, românească,
Cine-o bea, mulţi ani trăiască!
Fost-a cu românul frate
Timp de-un secol şi jumate.

Vechea fabrică, reţine,
Astăzi este doar ruine:
PSD-iştii au zis "Basta!"
Şi-au distrus-o şi pe asta.

Furtului la drumul mare
Ei i-au zis privatizare
Şi au dat la fiare vechi,
Fabrica din vremi străvechi,

Iară marca, pe ţechini,
Au vândut-o la străini.
Nu erau întâia oară
Trădători de neam şi ţară,

"Mânca-le-ar inima câinii",
N-ar mai símţi gustul pâinii,
"Mânca-le-ar casa pustia,
Şí neamul nemernicia!"*

Dé vii viermii să-i mănânce,
Toată lumea să-i îmbrânce
Şi-n vreo glie românească
Loc de veci să nu-şi găsească!

Iar ajunşi pe lumea-ailaltă,
Strânşi în Iad toţi laolaltă,
Pe ei, răi ca vârcolacii,
Să îi fiarbă-n smoală dracii!

pamflet de George Budoi din Dicţionarul Băuturilor, Beţiei şi Beţivilor: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (30 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surdul n-aude, dar le potriveşte

‒ Bună ziua, bade Ioane!
‒ Mâine plec la Herculane.
‒ Câţi ani ai, ai multişori?
‒ Da, mă scol devreme,-n zori.

‒ Mai creşti multe animale?
‒ Am dureri cumplite-n şale.
‒ Spune, ţuica îţi mai place?
‒ Junghiurile nu-mi dau pace.

‒ Ce mai face baba Leana?
‒ Aş bea vin cu damigeana.
‒ Te mai duci la fete-n sat?
‒ De tutun eu m-am lăsat.

‒ Moşule, mata eşti surd?
‒ Sunt bătrân, deci nu mai zburd.
‒ Mai ţii pasul după plug?
‒ Iacă-acuma fac un jug.

‒ N-o duci bine, cum aud.
‒ Nu, nepoate, e de dud.
‒ Moşule,-ţi baţi joc de mine?
‒ De, nepoate, cât o ţine!...

poezie de George Budoi din Poezii umoristice (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clementina

E un fel de mandarină
Demnă chiar de o regină;
Pulpa-i dulce, parfumată,
Cu-o aromă ce te-mbată.

Are multe vitamine,
Antioxidanţi ‒ duzine.
Fructu-acesta excelent
Este şi medicament:

Bun la gripă, stres, vedere,
Bun la vene şi artere
(E anticoagulant),
Excelent energizant,

Bun la urticarie
(Spune doctor Darie);
Doamnelor, vă dau de ştire:
E bun şí pentru slăbire.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (3 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

sunt Hombre, cum nu mă mai ştiţi?
pe mulţi scăpat-am de bandiţi,
când bate vântul într-o parte
şi unii zic că nu am carte,
gândiţi-vă la muşchii mei
şi cum mă bat cu câini, cu lei
să salvez vieţi cam păcătoase,
s-ajungeţi teferi pe la case,
de tot ce nu pot apăra
e fiscul şi prostia, da,
în rest, eu sunt un cavaler,
în schimb numai chiftele cer,
cu cimbru, usturoi, piper
şi rumenite bine, sper,
s-aveţi alături şi-un ardei
mai copt pe plită, cu mujdei,
iar la desert o savarină,
cum? nu sunt gusturi de felină?
cine v-a spus, chiar vreau să ştiu,
să nu se facă prea târziu,
să vă salvez mă mai gândesc,
dacă chiftele nu primesc,
când bandele de şobolani
şi şoareci, reputaţi golani,
de peste tot or ataca
să ştiţi că nu e treaba mea,
un hombre sunt şi cer respect,
e important acest aspect.

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!