Aducătorul

de moarte a ajuns la chicago
pescuia cu pistolul lui
colt police positive calibru 38
cu ţeava retezată
trage cu stânga şi pare
un trăgător neexperimentat
citeşte ziarul la anunţuri mortuare
notează atent
bea cafea la barul melody
şi fumează ţigări electronice
iese noapte de noapte
se aventurează printre cei răi
care-l privesc cu dispreţ
are un hanorac cu gluga trasă
pe cap până la ochi
întotdeauna are altă culoare
trage în ţinta care comite infracţiunea
se asigură că nu-l scapă
cei răi au în faţa lor răul răilor
lângă ei sunt criminalii
şi moartea-i pândeşte
ziua îi scapă de la moarte
extrăgând gloanţele din ei
după ce sunt aduşi de pretutindeni
aducătorul de moarte este acela
care aduce viaţa când este de gardă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea-i moarte

Poeziile despre moarte
sunt pure autoamăgiri –
moartea-i moarte.

poezie de Tokō, 1710–1795, călugăr zen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triste versuri

îmi vin în minte în stilou
în seara asta le-aş putea scrie
despre noaptea care e vitregă
aduce moartea celor însemnaţi
de un destin groaznic
pentru unii nenorocoşi
unul consumă ketamină într-un bar
iese cu pistolul colt
trage piedica trage în duşmanul
de-o viaţă anterioară aflat
după şedinţele de spiritism
îi umblă la karmă
vânturile nopţii şoptesc
altă dramă cu final horror
un cuţit înfipt după o aruncare
fără motive serioase în inima
unui cetăţean cu diplomat
care-şi ţinea inima la locul ei
nehotărât să moară pe stradă
sau în drum spre spital
într-o ambulanţă care explodează
într-un atentat socio-politic
revendicat de un psihopat
îndrăgostit de kant şi nietzsche
într-o astfel de noapte o strângi
în braţe cu voluptate criminală
se sting stelele pe cer
nimeni nu observă aceste tragedii
câte fiinţe au fost ucise?
miliarde? mii de miliarde?
triste versuri poţi să scrii
te poţi sinucide în seara asta
dar nu are cine să te regrete

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târgul de moarte

Moartea se plimbă cu coasa pe roţi
Modernizată, lipeşte afişe la porţi,
Face statistici şi trage la sorţi.

O tabacheră cu mii de ţigări chiştocate,
Plămâni înnegriţi ca litera-n carte
Sunt prezentări la târgul de moarte.

Tabachera înnegrită-i purtată pe roţi,
Preoţii afumă cu lacrimi la porţi,
Statistica rămâne deschisă la toţi.

Mai ai în tabacheră ţigări chiştocate?
Întreabă un înger desenat într-o carte,
Coasa-i arată spre târgul de moarte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbă calul dezamăgit

pe un ford dezarticulat de vreme
individul era 1/2 şerif şi
avea 1/2 de colt după o înfruntare
sângeroasă într-o noapte fără trup
glonţul a trecut prin cap şi
1/2 a plecat la stânga, 1/2 la dreapta
a alungat corbii negri spunându-le
că nu e mort, ci dormind a visat
femeia în negru lăcrimând
1/2 care avea stema de şerif
a rămas şerif după ce şi-a tăiat
o 1/2 de colt şi 1/2 de pălărie
cealaltă 1/2 de fost şerif
cu 1/2 de colt a ajuns bandit
moştenind calul cel dezamăgit

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

patru copite înfig în asfalt
nedumerirea de tropot,
pereţi de beton
îi ceartă ecoul,
i-l izbesc în timpane.

un cal.
cu ani târâş după el,
trece pe lângă pomi de oraş,
singurătatea îi rătăceşte în ham
printre eşapamente.

trage după el în căruţă
plastic şi fier,
furtuna de praf lăsată de tinereţe
în urmă.

la oraş,
un cal bunic
cu noapte în ochi
trece prin zi ca prin moarte,
încet, înainte, continuu.

dumnezeu l-a uitat bătrân.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna când iubim, concepem dragostea ca fiind singura sursă de fericire şi fiind eternă iar persoana iubită fiind iubitul etern. Sunt frecvente expresiile "te iubesc până la moarte", "te voi iubi mereu"... Dar trecerea timpului aduce cu sine o formă de cunoaştere care ne demonstrează că cele afirmate şi crezute odată cu tărie se spulberă încet - încet în vreme. Apare o altă "dragoste eternă", un alt "iubit veşnic". Iubirea rămâne aceeaşi, iubirile se schimbă. Moarte şi înviere. Şi din nou moarte.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în Dincolo e nimic.
nimeni nu dispare din viziuni,
sunt înlocuitori cu feţe lipsă,
morţii nu au ce căuta în moarte.
nu e ruşine, vină,
sunt voci care circulă cu lanţuri la picioare,
e un aer sclav care
atârnă peste Zona de Cenuşă.

în moarte nu sunt morţi,
sunt flăcări care merg în patru picioare.

chemată de stirpe,
ura e frumoasă, îi dau dinţii,
înaintează cu lupi falşi de lumină scăzută prin treceri spre Pământul de la Capăt.
taţii nu au putut fi salvaţi, Răul se ascunde în miei.
e o dezonoare
câştigată cu răzbunări seismice.

coordonatele cad în transă,
îşi lasă pielea năpârlită
unde trebuie
în Ultimul Câmp al Strălucirii.
aşa, Urmăritorii străbat durerea după ele
în localizarea mamelor.
ochiul nu trage cu arma, trage cu mintea.
nu mai sunt morţi,
mamele
trebuie să le poarte viziunea în pântec.

Înaltul Negru nu vine neinvitat,
e demult sus.

Credeai că ştii ce e Moartea?
Nu e nimic acolo.
Am fost.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începând cu Paştele, viaţa trece printr-o înnoire care o face diferită de existenţa ştiută mai înainte ; viaţa nu este satisfăcută până când întreaga lume nu reînvie. Disperarea înseamnă moarte, dar ea se ofileşte în minţile oamenilor care cred cu adevărat. Frica este moarte, dar ea nu ne mai invadează clipele senine. Laşitatea este moarte, dar ea încetează a-i cuprinde pe cei care ştiu întru totul ce înseamnă Paştele.

citat din Glenn H. Asquith
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă filă de poveste

western o trec pe hârtie
cu pana de vultur pleşuv
înmuiată în sânge de apaş
întins spre prag lângă colţii
ursului grizzly ucis de pumnal
şi soarele bate-n geam
anunţând ploaia ascuţită
de săgeţi venite de pe deal
trecute prin cactuşii rar înfloriţi
gloanţele răsună surd şi răguşit
pe drumul prăfos bat tam
tamul caii aproape sălbatici
pistolul trece în lumea morţilor
pe john pe douglas sau pe jack
cel gras cât zece va zace
în mormântul alb din capătul
satului aproape părăsit
puşca-i scapă de lepră şi războaie
pe bruce şi celsor cel cu pătura pe el
un gringo mai puţin pe lume
trabucul încă fumegă lângă un sombrero
cu degetele încleştate pe pistoale
cântăreşte moartea care-l seceră
o săgeată coboară un cap
pierdut printre nori şi fum

foaia se termină la timp
sângele ţâşneşte din alte răni
eu aştept ziua de apoi
sau un top de hârtie
şi cânt la muzicuţă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec

la nivelul următor unde
pereţii sunt pictaţi cu sentimente
sărutul tău are culori
iese un tablou plin cu poezii
inima trage câteva linii
mă uit atent la albul rămas
e fără sentiment
parcă se nasc sunete
este o pictură în n dimensiuni
sub pleoape mi-a rămas
un rest de respiraţie proaspătă
anomaliile nu le pot picta
le voi folosi la un colaj
alături de o ancoră aruncată
într-un vas în care plânge vopseaua
trec la altceva după ce beau
din remuşcare lacrimile
zbor cu gândul printre negre pânze
depozitate în zilele de post

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă o noapte trece. Ciudat îmi sună vorbele născocite de turmă: Noapte bună. Noapte bună? Noapte. Moarte bună? Moarte. Dar ei nu cunosc nici noaptea, nici moartea. De asta îndrăznesc să-şi spună unii altora noapte bună.

Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust (1931)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zăpadă

La adevăr să cugetăm -
Durere multă!
În sfârşit entuziasm
Până la moarte.

Noapte de iarnă
Curată tu ascetă!

Comentarii

Textul poate fi considerat ca o etapă preliminară, ca prima versiune a anului 1915 publicată sub titlul "Capitularea nopţii" în revista "Brenner". Chiar dacă singura imagine supravieţuitoare este "asceta" asociată cu răcoarea: (V. 5-6) "Noapte de iarnă / Curată tu ascetă!
Fără ultimele două versuri, textul ar fi găsit cu siguranţă o clasificare diferită, şi anume aforismul. Un aforism cu afirmaţii destul de simple: să gândim că adevărul aduce durere. Cei care gândesc suficient vor fi răsplătiţi cu "entuziasm", îmbogăţire spirituală care îi însoţeşte la moarte.
Versurile duble finale includ entuziasmul "În sfârşit entuziasm/Până la moarte", un conţinut religios care aşază un act de har în orizontul posibilelor interpretări. "Până la moarte" este, în plus şi un vers ambiguu citit ca - "în sfârşit entuziasm" - restricţie, în măsura în care se aminteşte că acest entuziasm este încheiat printr-o moarte inevitabilă. Totuşi, s-ar putea numi şi contrariul, şi anume o certotudine că moartea este doar una fizică, dar că "entuziasmul" se va împlini în tranziţia către o formă de existenţă post-existenţială.
Referindu-se la legătura dintre imaginea "asceta" şi sora dragă a lui Trakl, Margareta, ar fi posibilă o altă interpretare, şi anume legătura cu această soră după moarte: ideea că sora lui Trakl se adresează într-un poem, după moarte, lui Trakl. Ca o apoziţie, totuşi, "noaptea de iarnă" este chiar "asceta pură". "Răcoarea" la Trakl are adesea o conotaţie pozitivă, aceea de calmare, de oprire a durerii. Moartea, noaptea de iarnă şi existenţa monahală se suprapun în imaginea unei existenţe împlinite.
Ca poezie, textul câştigă un sens, în măsura în care acesta indică o dimensiune mai mult decât o trecere în revistă: subtextul conţinutului aforistic.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teză despre moarte

o parte din sufletul meu e în doliu
după părinţii dragi care-au murit
pământul i-a acoperit ca un linţoliu
dar ei sunt împăcaţi cu faţa spre zenit.

aşa e viaţa cu moartea sfântă lege
ne naştem cu ea o purtăm în noi
dar nu e om acela care nu culege
lumini şi fericiri savuroase şi moi.

încă viaţa o iubesc cu moartea în spinare
încă nu ştiu cum să o confrunt
cu probleme mă apasă spatele mă doare
suspină şi timpul prin părul cărunt.

când va veni ziua să nu-l văd pe soare
am să-i zâmbesc morţii n-am să mă încrunt.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

E noapte, e noapte, e noapte,
zorile sunt departe,
florile nu sunt moarte,
revolverul cu versuri -doar şoapte.
Parcă o spaimă cuprinde,
oglindă, oglinzi şi oglinde,
regate, regine, fregate,
iubeşte-mă, Lise, e noapte.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre moarte

Nu putem fugi de moarte
că sfârşitul oricum vine.
Fără moarte nu se poate
trăi, un secol de zile.
Nu trebuie s-o chemăm.
Ea vine şi singură.
Rangul pe care-l purtăm
în faţa ei tremură.
E un proces biologic
după cum oricine ştie.
Ea ne-adună cronologic
şi ne-închide în sicrie.

poezie de Dumitru Delcă (23 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scenariul

ea stătea cu puşca în braţe
după ce şi-a împuşcat
soţul pe care-l iubea
nu a zis nimic când au arestat-o
o familie de artişti - ea pictoriţă
destul de cunoscută - el
fotograf cu stil distinct -
fotografia femei pe jumătate moarte de foame
pe jumătate despuiate din unghiuri ciudate
dezavantajoase pentru ele
fotografiile au ajuns după moartea lui
la preţuri enorme
ea a ajuns la un spital de psihoterapie
aveam dosarul ei în mâinile mele
l-am cântărit după ce l-am citit
din scoarţă în scoarţă de două ori
privesc tabloul cu atenţie
e un autoportret care o arată
în zilele de după crimă
stă în picioare în faţa şevaletului
ţine o pensulă în mână
pe şevalet este o pânză
şi stă despuiată
s-a pictat cu amănunte dure
a fost chiar necruţătoare cu ea
pletele lungi de păr castaniu
cădeau pe umerii plinuţi
pensula ei picura ceva roşu
pânza era încă albă
oare trimite un mesaj special?

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ollie McGee

Aţi văzut mergând prin oraş
Un om cu ochii plecaţi şi cu faţa pustiită?
Acela este soţul meu care, printr-o secretă cruzime
Niciodată să fie dezvăluită, mi-a furat anii tineri şi frumuseţea;
Pentru ca la urmă, ridată şi cu dinţii galbeni,
Şi cu mândria rănită, şi în ruşinoasă umilinţă,
Să cobor în mormânt.
Dar ce credeţi că macină acum inima soţului meu?
Chipul pe care l-am avut-o şi chipul pe care mi l-a făcut el!
Asta îl va trage spre locul unde zac.
De aceea, în moarte, sunt răzbunată.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii sunt iubiţi până la moarte, alţii, doar la moarte, alţii, după moarte, alţii... niciodată.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scapă de lucrurile care nu-ţi sunt folositoare! Dezordinea te trage în jos mai mult decât crezi.

citat din Regina Brett
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avea un singur

hobby: maşina lui
un bentley cumpărat în '33
un bentley cu patru cilindri în V
un bentley cu compresor electric
marca amherst villiers dacă vreţi
să ştiţi
să ştiţi
să ştiţi
avea un pistol glock
toţi se uitau pe ecrane
vânzătorii de oi electrice
aveau pălării negre şi ţineau
un trabuc în colţul gurii
se înghionteau
şuşoteau
şuşoteau
era o maşină care făcuse războiul
într-un garaj special
avea revizii făcute de specialiştii
în bentley din chelsea
era o maşină sport decapotabilă
de culoarea
cenuşie
cenuşie
cenuşie
a navelor de război
şi atingea uşor 140 de kilometri
la oră pe ecran
tastatura se rabatează
vânzătorii de oi electrice
comunicau telepatic
puneau mână de la mână
să joace şeful lor în filmul cu bond
să-l urce-n maşina aia
să tragă două trei cadre
să tragă
să tragă
cu pistolul colt police positive
calibru 38
îmbrăcat în costum gucci 2050
sau armani 2055
plimbă bişonul electric
care nu-şi face nevoile într-un parc
din notting hill şi sclipesc
dinţii juliei roberts
avea un hobby de spion
avea un hobby
maşina lui
la care ţinea foarte mult

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!