Luna (Sonet Tarot)

E întuneric şi nu-l poţi străpunge
Căci raţiunea-i cât o lună plină
Ce în zadar vrea bezna s-o alunge,
Ca-n viaţa ta să fie iar lumină.
Şi sufletul ţi-e plin de tulburare
Eşti asaltat de temerile tale
Te simţi slăbit, lipsit de apărare,
Nu mai păşeşti încrezător pe cale.
Şi fantezia nu te lasă-n pace
Tot felul de năpaste plăsmuieşte,
Mai bine aşteaptă, las-o să se joace,
Nu te lupta cu ea, căci te zdrobeşte.

Dar când furtuna ei o să-nceteze
Soarele drumul o să-ţi lumineze.

poezie de Octavian Cocoş (28 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele (Sonet Tarot)

În viaţa ta acum e numai soare
Totul îţi merge bine dintr-o dată
Eşti optimist, ai lumea la picioare
Şi fericirea ţi-e asigurată.
Ai renăscut din propria ruină
Te simţi purificat prin suferinţă
În faţa ta toţi oamenii se-nclină
Şi-ţi poţi îndeplini orice dorinţă.
Însă atunci când soarele dispare,
Căci norii negri faţa îi maschează,
Puterea lui îşi pierde din vigoare,
Iar planurile tale eşuează.

Şi spiritul din tine e un soare,
Dar dacă-l neglijezi, el nu răsare.

poezie de Octavian Cocoş (28 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

9 de Bâte (Sonet Tarot)

Ai fost lovit şi rana încă doare
Te simţi nefericit, lipsit de vrere,
Faci tot ce poţi să nu cazi din picioare,
Căci cine-i jos, nu poate să mai spere.
Eşti ca bolnavul în convalescenţă
Nu te avânţi, curajul îţi lipseşte
Păşeşti timid, cu maximă prudenţă,
Trecutul parcă tot te urmăreşte.
Însă atunci când eşti din nou capabil
Să pleci la drum, nu mai privi în spate,
Iar să rămâi pe loc e condamnabil,
Căci ţelul tău se află-n altă parte.

Când n-ai resurse nu-ţi forţa norocul,
Doar când ai lemne se aprinde focul.

poezie de Octavian Cocoş (11 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

9 de Cupe (Sonet Tarot)

Acum eşti liniştit, orice dorinţă
Ţi s-a împlinit, iar simţurile tale
S-au delectat cu multă prisosinţă
Din toate câte le-au ieşit în cale.
E şi normal să nu doreşti schimbarea
Când lucrurile merg atât de bine
N-ai nicio grijă, nu te-atrage zarea
Trăieşti din plin şi totul îţi convine.
Dar sunt şi perioade negre-n viaţă
Când orice faci, nimic nu-ţi reuşeşte
Şi soarta parcă-ţi spune verde-n faţă
C-a ta dorinţă nu se împlineşte.

Căci uneori poţi să-ţi răsfeţi fiinţa,
Dar alteori te-alegi cu neputinţa.

poezie de Octavian Cocoş (27 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

2 de Bâte (Sonet Tarot)

Da, ai putere, foloseşte-o bine
Nu te lăsa condus de îngâmfare,
Că cei din jur aşteaptă de la tine
Să fii în viaţa lor precum un soare.
Eşti mai bogat, mai nobil, ai cultură,
Curajul nicidecum nu îţi lipseşte
Şi tot ce ai primit de la Natură
A ta inteligenţă mult sporeşte.
Dar dacă-n piept ai sufletul scârbavnic
Şi asupreşti cu posesivitate,
Iar gândul tău de bine e zăbavnic
Eşti un tiran lipsit de demnitate.

Puterea face bine sau răneşte
Tu eşti acela care o păzeşte.

poezie de Octavian Cocoş (3 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea (Sonet Tarot)

Trecutul este mort, lasă-l în urmă,
Fiindcă o floare când se ofileşte,
Moartea pe dată suferinţa-i curmă
Şi-n locul ei o alta înfloreşte.
Chiar dacă simţi că inima se frânge,
Iar noaptea-i neagră şi eşti plin de jale,
Să nu fii trist, că soarele o înfrânge
Şi lucruri noi îţi vor ieşi în cale.
Dar dacă de trecut te-agăţi cu dinţii
Lăsând rutina să te stăpânească
Te va cuprinde o tulburare a minţii
Şi suferinţa ta o să sporească.

Dar pe ruine de clădiri uitate
Se construiesc palate minunate.

sonet de Octavian Cocoş (23 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Preot (Sonet Tarot)

Eşti guvernat de legile morale
Te pleci în faţa lor cu reverenţă,
Căci sunt virtuţi profund spirituale
Pătrunse de divina lor esenţă.
Eşti protejat de rău şi de năpastă
Ţi-e garantat succesul cu tărie
Căci în această lume atât de vastă
Tu ştii mereu că ai o datorie.
Dar când eşti răzvrătit, se schimbă treaba,
Ai idei noi şi lumea te respinge
Ai vrea să o convingi, însă degeaba,
Te lupţi din greu, sperând că vei învinge.

Când faci ca toţi, mulţimea te iubeşte,
Când faci ca tine, te năpăstuieşte.

poezie de Octavian Cocoş (16 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea (Sonet Tarot)

Sunt zile de belşug şi fericire
Şi simţi în suflet o eliberare
Trăieşti din plin, te bucuri de iubire,
Căci ai avut o râvnă roditoare.
Lumea-i a ta, că prin eforturi multe
Ai reuşit să o priveşti din stele
Şi-oricine ar zice vrute şi nevrute
Tu nu depinzi de oameni, ci de ele.
Dar când a ta virtute este mică
Şi nu ai învăţat nimic din viaţă
Este normal atunci să-ţi fie frică,
Că ştii şi tu că n-ai nicio speranţă.

S-apuci pe drumul bun ţine de tine
De faci aşa, la capăt va fi bine.

poezie de Octavian Cocoş (31 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui moment de pace

Ce scumpă-i frumuseţea - ca florile de colţ
când dimineaţa scursă se-anină la obroc
atât de multă pace stă-acuma pe sub bolţi,
deşi nu simţi tămâia, nici sfântul busuioc
o să îţi fure ochii doar pomii pământeşti
şi-ai sta să uiţi zăpada ce nu voia să plece
sub gene cade plânsul, de bine te sfieşti,
un menestrel cu pene e în livada rece...
Te temi că o să zboare, dar speri să mai rămână
şi stai şi-ai vrea să-l mângâi cu spusa ta măruntă
pătrunde vântul molcom prin rufele de lână
pe-afară bate raza, c-un vânt de flori în nuntă,
de parc-ai sta în raiuri, sub ele frumuseţea,
mai trece o secundă-n acel fior de pace
adie vântul molcom, tresare în tandreţea
că ţi-ai lăsa şi moartea prin păr să ţi se joace.
Şi dacă ceru-acela acum să nu mă ţie,
mă voi sui la Tine, în viţe, graiuri, Doamne
căci Tu eşti viaţa lumii şi apa ei cea vie
cu ochii plini de lacrămi şi cu un fel de toamne,
pe sub frunzişu-acesta nu bate umbra încă...
doar sufletul mă ţine acuma-n apărare
cum soarele de-amiază nu arde casa-stâncă
să tacă-acum în ziuă şi glasul meu cu sare

... mă zbat că o să zboare, că n-o să mai rămână.

poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între file

Cu vorbe tandre şi meşteşugite,
Aş vrea să fac acum o poezie,
S-o scriu frumos cu pana pe hârtie,
Ca-n vremurile acelea învechite.

De pe un raft să iau apoi o carte
Şi s-o deschid domol, la întâmplare,
Simţind în mine-o dulce înfiorare
Când filele se dau uşor deoparte.

S-ascund apoi cu grijă poezia
Ca pe cea mai de preţ bijuterie
Lucrată cu o mare măiestrie,
Nu cu unealta, ci cu fantezia.

Anii vor trece unul câte unul
Voi fi bătrân şi dornic de odihnă
Şi viaţa o voi părăsi în tihnă,
Căci îmi voi fi-ncheiat pe-aici surghiunul.

Şi poate că într-o zi mai plicticoasă
Îţi va fi dor să mai citeşti o carte
Şi gândul tău departe să te poarte
Către o lume mult mai luminoasă.

Şi-atunci, lipită bine între foi,
O să găseşti ascunsă poezia
Şi o să simţi în suflet bucuria
Citind ce-am scris demult despre noi doi.

poezie de Octavian Cocoş (14 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

E atata pace...

E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
deşi mă-nconjoară furtuna
şi norii sunt tot mai grei,
Te privesc... şi flori de tei
îmi ningi printre pleoape...

eşti tot mai aproape...

sunt valuri ce frâng tot ce-ntâlnesc
şi-n spume ar vrea să mă frângă...
dar Tu, din înaltul ceresc
ai venit si îmi spui „locuiesc
în inima ta, ca nicicând,
să n-o las să plângă!”

şi ştiu că se poate...

cu Tine păşesc
pe întinderea de ape,
deşi vin talazuri iar vântul, prăpăd,
ar vrea ca nimic să nu scape,
dar Tu mă ţii de mână...

E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....

poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu telecabina

Când eşti bătrân şi vrei să urci pe munte,
Să-ţi mai oxigenezi hemoglobina
Te-aşezi la coadă, până ajungi în frunte
Şi iei şi tu frumos telecabina.

O, cât de mare este bucuria
Şi inima începe-n piept să-ţi crească
Emoţii n-ai, căci simţi euforia,
Iar de drumeţi te doare fix în bască.

E minunat să stai într-o conservă
Ce merge suspendată de o sârmă
Te uiţi doar înainte, plin de vervă
Şi eşti precum un căpitan la cârmă.

Însă când bate vântul cu putere
De parc-ar vrea să rupă toţi pilonii
Dacă înainte ai băut o bere
De frică ţi se udă pantalonii.

Şi când cobori, îţi tremură genunchii
Aşa că te târăşti în patru labe
Şi-ţi vine a urla din toţi rărunchii,
Dar te jenezi un pic de Sfinx şi Babe.

poezie de Octavian Cocoş (1 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima dorinţă

Când o s-adorm şi eu pentru vecie
Tu, fiul meu, să nu te necăjeşti,
Citeşte atunci această poezie
Şi nu cumva să mă dezamăgeşti.

Nu-ţi cer nimic ce nu ţi-e cu putinţă,
Căci ştii cât te-am iubit pe-acest pământ,
Ci doar să împlineşti a mea dorinţă
Ce între noi e ca un legământ.

Ia acest trup făcut doar din ţărână,
Un biet veşmânt pe care l-am purtat,
Şi arde-l, ca din el să mai rămână
Doar cât încape-n urna ce ţi-au dat.

Şi du-te apoi în grabă la mormântul
În care dorm tihniţi părinţii mei,
Fă o gropiţă, ca să-ţi ţii cuvântul,
Şi varsă urna, să fiu iar cu ei.

Iar dacă simţi c-o lacrimă apare
În ochii tăi pe care-i îndrăgesc
Las-o să cadă, şi-o să crească-o floare
Prin care o să-ţi spun că-ţi mulţumesc.

poezie de Octavian Cocoş (13 iunie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă iubeşti fără să speri

Dacă iubeşti fără să speri
De-a fi iubit vrodată,
Se-ntunecă de lungi păreri
De rău viaţa toată.

Şi-ţi lasă-n suflet un amar
Şi în gândiri asemeni,
Căci o iubire în zadar
Cu moartea-i sor- de gemeni.

Dar vindecarea la dureri
În piept, în partea stângă-i,
De-acolo trebuie să ceri
Cuvinte să te mângăi.

Acolo afli adăpost
Oricâte se întâmple,
Ca ş-un amor care-ar fi fost
Viaţa ta o împle.

Căci un luceafăr răsărit
Din liniştea uitării
Dă orizon nemărginit
Singurătăţii mării.

Şi ochiul tău întunecat
Atunci îl împle plânsul,
Iar ale vieţii valuri bat
Călătorind spre dânsul.

Şi dau cadenţe de nespus
Durerii tale lunge,
Pe când luceafărul e sus
Ca să-l nu-l poţi ajunge.

Zâmbeşte trist cu raze reci
Speranţelor deşarte:
În veci iubi-o-vei, în veci
Va rămânea departe.

Ş-a tale zile-or fi cum sunt,
Pustii ca nişte stepe;
Iar nopţile de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai poţi pricepe.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să-ţi spun...

aş vrea să-ţi spun secretul toamnei,
e arămiu şi plin de flori,
e plin de amintirile iubirii,
e plin de cei rămaşi, ca noi

rămân în toamnă doar copacii,
ce au avut şi au puţin noroc,
aceştia plâng din când în când pe alţii,
ce-au dispărut răpiţi de nenoroc

se cerne cerul peste frunze,
încet cu albul sclipitor,
copacii goi mai tremură în muget,
trosnesc în ramuri, singuri, goi

aş vrea să-ţi spun secretul iernii,
dar nu îl ştiu căci încă nu-l pătrund,
ştiu doar atât că tainic gerul,
ne fură viaţa coborându-ne-n pământ

nu ştiu secretul nemuririi,
căci ţi l-aş spune, nu l-aş ţine ascuns,
e drept că taina vieţuirii,
e totuşi grea, chinuitoare-n rozul ei plăpând

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avionul

Ai aripi de vultur şi-ţi place să zbori
Că-i vară sau iarnă te plimbi printre nori
Aproape ţi-e cerul albastru de sus
Iubeşti răsăritul, eşti trist la apus.

Eşti iute ca vântul cel veşnic grăbit
Sclipeşti ca un fulger din neguri ieşit
Şi ca o săgeată în aer te-nfigi
Alergi ca la curse când vrei să câştigi.

Ţi-e mare curajul să zbori în văzduh
Priveşti omenirea de parcă eşti duh
Şi munţii semeţi te salută voios,
Iar marea înspumată te-admiră de jos.

Dar oricât de mândru şi liber te crezi
Mai vine şi vremea să aterizezi,
Căci chiar dacă-n aer eşti plin de avânt
Când n-ai combustibil revii pe Pământ.

poezie de Octavian Cocoş (25 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale de orhidee pentru Sir (dedicaţie exclusivă)

Necunoscutule, nu pot să ştiu cum arăţi,
Căci nu mi-a fost dat să te văd, mai din faţă!
Ai ten măsliniu, ţi-e albă, galbenă pielea...
Ce stea porţi în ochi şi-n cununa din Tine...!
Nu ştiu cum priveşti, suspini, dăruieşti, cum zâmbeşti...
Căci Tu îmi apari doar în plâns... şi-n speranţă!

Dar, oricum eşti, întristat ori de viaţă zburdând,
Vino la mine...! Eu scriu azi... pentru Tine!

Necunoscutule, nu pot să ştiu cum vorbeşti...
Căci nu mi-a fost dat să te-aud mai de-aproape!
Dacă ai glasul zglobiu, iute, molcom, adânc...
Ce vorbe de-alint, vrei, în drumul spre Tine...!
Nu ştiu, cum te bucuri, ce dăruieşti, cât primeşti...!
De ţi-e sufletul frânt, ori plină ţi-e viaţa...
Dacă strângi crini, trandafiri, orhidee la piept...
Te resemnezi în puţin sau poate... vrei Tot!

Dar, oricum, oricine ai fi, cât Mult ai ţinti,
Ascunde-mă-n zâmbet şi crede... în Tine!

Prietene, vezi, nu ştiu prea mult despre Tine...
Nefericit, singur sau bine ţi-e Ţie...(?)!
La final eşti sau... încă, uimit ţi-este zborul...
De mine nu-ţi pasă, ori iubirea mi-o vrei...
Îmi accepţi vrednicia sau mă lepezi din gând...
Mă ierţi, când te supăr sau ai vrea să... mă cerţi!

Te rog, totuşi...! Cândva când, fizic, n-am să mai fiu,
Tu întoarce-te-aici şi ia-mă... în Tine!

poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 de Bâte (Sonet Tarot)

Tot ce-ai sădit începe să rodească
Curând doar lucruri bune vei culege,
Dorinţa ta o să se împlinească,
Căci vei avea din plin de unde alege.
Şi vei primi veşti bune dintr-o dată
Când nu te-aştepţi, şi inima vibrează,
Că viaţa e atât de minunată
Atunci când soarta te favorizează.
Dar uneori nori negri se adună
Şi chiar dac-ai lucrat cu iscusinţă
Deznodământul încă se amână,
N-ai ce să faci, eşti plin de neputinţă.

Mai repede, mai greu, va fi de bine
Ce e al tău, de drept îţi aparţine.

poezie de Octavian Cocoş (10 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi drum

Te prind de mână: nu privi-napoi!
Nu fă greşeala fără de scăpare,
Urcăm Golgota asta amândoi!
Ţi-e drumul greu, primejduit,
picioarele ţi-s aprig scrijelite
dar chipul tău e luminos
şi privirile-osândite!
Şi de-o să cazi
cu fruntea-n mărăcini
lasă-mi, povara frunţii tale!
O cruce, fie şi din spini
să-ţi duc pe-a vieţii înspinată cale!
Când soarele se va ascunde
şi de durere n-o să-l vezi,
să-ţi fiu alături, o lumină,
şi în lumină să mai crezi!
Când sete-ţi este eu să-ţi fiu,
năframa buzii arse în pustiu!
Să-ţi întăresc, în timp, credinţa
în tot ce înseamnă iubire
şi să câştigi cu biruinţă
a noastră primenire!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povaţă

Dac-al tău suflet e inexpugnabil,
Înconjurat c-un meterez solid,
Nimeni din lume nu va fi capabil
Să năruiască acest trainic zid.

Însă atunci când te ascunzi de viaţă
Îţi pare totul searbăd şi anost
Mai bine ascultă acum a mea povaţă
Şi fii din nou aşa precum ai fost.

Şi spun aceste lucruri cu emfază
Şi fără niciun fel de gând perfid
Poate rostirea mea te epatează,
Sau poate crezi că vreau să te desfid.

Deşi, în sinea ta, tu îţi dai seama
Că-mi este greu să fiu exhaustiv,
Şi că de-aceea, doar îmi exprim teama,
Că te-ai însingurat fără motiv.

Eu ştiu ce zic, nu sunt elucubraţii,
Căci viaţa are ritmul trepidant,
Şi ea ne scoate-n cale noi tentaţii,
Iar cursul ei este mirobolant.

Ascultă-mă, nu mai fi abătută
Căci nu eşti nicidecum năpăstuită
Şi nu uita zicala cunoscută,
Că viaţa trebuie din plin trăită.

poezie de Octavian Cocoş (6 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Circul vieţii

Când fericirea n-o găseşti
Când viaţa-ţi pare a fi grea
Gândeşte-te că eşti la circ
Şi că-i un clovn în faţa ta.

Adu-ţi prieteni să te-amuze
Şi spune-le ce simţi în tine
Apoi invită-i la spectacol
Prefă-te că e totul bine.

Acolo-i şi-o prezentatoare
Ce spune-o glumă, o zicală
Şi poţi chema şi alţi poeţi
Căci vor veni fără-ndoială.

Imaginează-ţi ce spectacol
Câte urale, ce antren
Cum ai putea să-ţi plângi de milă
Când viaţa trece ca un tren?

Deci iată tu ce poţi să faci
Scapă de stress, urcă pe val
Încearcă să te-nveseleşti
Căci viaţa e un circ banal.

poezie de Mr. Charles, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!