TRECÂND TÂRZIU ÎN NOAPTE PE ALEEA TINEREȚII PAȘII ÎMI RĂSUNĂ
Trecând târziu în noapte pe aleea tinereții, pașii îmi răsună.
Sus pe cer, acum ca și atunci demult lucește aceiași blândă lună
Ce pare că mă urmărește ca o umbră și mă recunoaște
Că eu eram acela, care îi făceam din stele iubitei o cunună.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Hoinar
Hoinăream prin orașul tinereții
Purtat de amintirile trecute,
Despre iubiri încă ne-ncepute
Înflorite-n pragul bătrâneții.
Pica pe frunte roua dimineții,
Gândul mi-l scotea din vălmășeală,
Îl arunca spre anii mei de școală
Ce mi-au dăruit noi sensuri vieții.
Să nu rămân o victimă tristeții
Mai hoinăresc pe vechea promenadă,
Dar e târziu... și cine să mă vadă?
Nu-i țipenie de om pe stradă...
Doar singuratici pașii mei răsună
Pe sub feeria clarului de lună...
sonet de Ioan Friciu (31 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel prin toamna vieții
Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită;
Plimbarea lor este vrăjită
De amintirea tinereții.
Și dacă frunza-i arămită,
Ei nu se dau pradă tristeții;
Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită.
Ea se simte-ntinerită,
Iarbă-n roua dimineții;
E ocrotită și iubită
Pe drumul greu al bătrâneții,
Ce-l străbat prin toamna vieții...
poezie de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul privitorului spre cer
Era o noapte cu lună
Pe cer cu atâți luminători,
Nici o stea nu vrea s-apună,
Privită fiind de visători.
Sunt și luceferi zâmbitori
Ce spre orizont s-adună,
Era o noapte cu lună
Pe cer cu atâți luminători.
Eram năpădit de reci fiori,
Auzind cum orizontul tună
Și norii ca vulturi răpitori,
Mantia pe stele pot să pună,
Deși era noapte cu lună.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul tinereții mele
Orașul drag al tinereții mele
Îl visez și-mi trece nostalgia,
O văd în visul meu și pe Maria
Cu brațele-ncărcate cu lalele.
Angelică era cu părul în inele
Ascultând sub lună simfonia,
În orașul drag al tinereții mele
Ce-l visez și-mi trece nostalgia.
Luna își depune mărturia
Că m-a văzut hoinar sub stele
În căutarea unui joc de iele,
S-o găsesc acolo pe Maria,
În orașul drag al tinereții mele.
rondel de Ioan Friciu (2011)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de anii ce-au trecut
Mi-e dor de timpul petrecut
Cu tine-n zi, cu tine-n noapte,
O! Doamne, repede a trecut..!
Mi-e dor de tot, mi-e dor de toate....!
Mi-e dor de nopțile cu ploi,
Mi-e dor de nopțile de vară,
Mi-e dor de tine și de noi
Când ne plimbam prin ploaie afară...!
Mi-e dor de pașii ce-i făceam
Prin parc, ținîndu-ne de mână.
Și cu ce foc ne sărutam
Pe bancă-n parc, sub clar de lună....!
De mijlocel eu te strîngeam,
Cu foc și patimă fierbinte,
Când gura ta o sărutam
Uităm de trup, uităm de minte...!
Mi-e dor de anii tinereții noastre,
Când prea departe ne era sfârșitul.
Te luam în brațe, te purtam spre astre
Eram noi doi și-n zare, infinitul...!
Dar anii au trecut, ca ploaia și ca vîntul
S-au dus frumoșii ani ai tinereții.
Nu vom putea împărați pământul
Dar ne-om iubi, pân' la sfîrșitul vieții...!!!
poezie de Florea Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul bătrâneții
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată;
Iar bătrânețea-ntunecată
Mi-a risipit în păr nămeții.
Când june eram odată
La arme plecam cu băieții;
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată.
Eu n-am dat vreun curs tristeții
Că vine moartea-nfometată
Cu capa ei îndoliată,
Să-mi taie mie firul vieții.
Trecut-au anii tinereții.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte cu stele-
scârțiitul zăpezii
sub pașii grăbiți.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de ioanfriciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
MĂ POARTĂ PAȘII GREI PE STRADA TA CA MAI DEMULT
Mă poartă pașii grei pe strada ta ca mai demult
Având un dor ca dulcele tău glas să îl ascult
Ca altă dată, dar timpul se rostogolește-n unic sens
Ducând departe și al amintirilor tumult.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii mei
Pașii spre lună?
O dorință nebună
Este mai greu.
Pașii spre stele?
Să fiu printre Iele
Visez mai mereu.
Pașii pe terra?
De flori plină-i sera
Și multe iubiri.
Odorul s-apară,
În fie-ș ce seară,
Nu amăgiri.
Când pașii se-adună,
Ajungi și pe lună,
Zbori fericit.
Pași-mi dau roade,
Când nu am iscoade,
Atunci sunt iubit.
Si-i fac fără frică,
Căci ei mă ridică,
În slăvi, negreșit.
Corneliu 25.07.2008
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Revista Literara Iași 1855 (25 iulie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleea...
Aleea peste care-n ninsori de chihlimbare
Se scutură iubirea și-n sângeri de sărut
Un ultim semn cu mâna se zbate fin în zare,
Aleea-aceea, oh, nu, nu mai e demult.
Aleea aceea este un vis, o amintire...
Coroanele de ramuri, oh, se plecau umil,
Aveau pentru iubirea mustind în noi, uimire,
Dar a venit și toamna... Noi nu ne mai iubim!
Mai caut cu privirea o strângere de mână,
Sărutul care-n noapte, întâi, ca-n vis, mi-ai dat...
Și trandafirul roșu un fir de trandafir, iar la sfârșit,
Iubite, răspunsul: "Nu se poate, de astăzi,
Împreună, ca doi amici să fim".
O strângere de mână, o ultimă chemare...
Iubirea noastră poate a fost un vis... atât...
A fost sau nu iubire?! sau poate-o întâmplare
Ce ne-a părut în pripă, un tandru început...
A fost sau nu iubire?! O ultimă chemare
Pe-aleea-aceea tristă ce nu mai e demult...
A fost o amintire și amintrirea. Privind în urmă-mi pare
Atât de necrezut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte blândă
Noapte blândă, liniștită
Ce-mi inspiri versuri și rime
Nu pleca de lângă mine
De luceafăr blond vrăjită!
De privesc din nou la stele
Ascultând tăcerea ta,
Tu iar zbori prin casa mea
Ca o caldă adiere.
Luna pare obosită
Moțăind pe-un palid nor,
Noaptea se stinge de dor
Și lumină izgonită.
Pleci acum după o vreme
Să-i fi astrului iubită,
Noapte blândă, liniștită
Nu pleca așa devreme!
poezie de Emil Utalea (5 noiembrie 2020)
Adăugat de Emil Utalea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Băiatul acela nu ți-a aruncat niciodată măcar o privire
Nu a încercat să te cucerească
Se îmbracă după cum îți imaginezi tu,
e înalt și mândru
E mereu prezent
în gândurile tale
Zi și noapte
Iar tu aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Iar tu aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
pentru că seara vine mereu.
cântec interpretat de Pet Shop Boys
Adăugat de Oana- Manuela Mihai

Comentează! | Votează! | Copiază!

Triptic banal - I
Viens pleurer si mes vers ont pu te faire rire.
Viens rire s'ils t'ont fait pleurer.
(Tristan Corbiere)
Prin curtea pavată cu plăci de bazalt
Răsună grabiții pantofii de atlaz,
Răsună ca stropii de ploaie ce cad,
Ce cad din înaltul și negrul pervaz,
Ce cad din pervazul pătrat și înalt
Pe plăcile negre și verzi de bazalt.
Sunt singur...
Odaia-mi cu albii pereți
Îmi pare enormă cutie de brad
În care nebunul dresor de sticleți
Și-a-nchis favoritul...
Și pașii grabiți
Răsună prin curtea cu plăci de bazalt,
Răsună grabiții pantofii de atlaz
Pe plăcile negre și verzi de bazalt,
Răsună ca stropii de ploaie ce cad
Și cântă prin curtea cu plăci de bazalt
La fel cu-aripații nebuni cântăreți.
Și alba-mi cutie enormă de brad
Se clatină parcă de-atâtea cântări...
Ascult cum se urcă pantofii pe scări,
Se urcă spre mine
Alesul sunt eu
Și pașii se urcă,
Se urcă mereu
Spre cel din odaia cu albii pereți!...
............
Și nu mai sunt singur,
Și nu mai sunt eu.
poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, III, nr. 12 (25 decembrie 1909)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe drum de noapte pașii...
Pe drum de noapte pașii îmi sună încă-n stradă,
Paris, și tot mai merg prin ceață,
La ceasul când din umbră încep să se-ntrevadă
Căruțele ce trec spre piață.
Paris, suspin și zâmbet și cântec de ciocane
Și somn posomorât și greu,
Când Vesper licărește departe pe oceane,
De ce nu pot să dorm și eu?
poezie celebră de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte pustie
Parc-am rămas eu singur pe pământ,
În cer ca-ntr-o clopotniță uitată
E-un clopot greu, care-a uitat să bată,
Cu funia purtată-n nori de vânt.
Cum înainte nu mai este vreme,
În urma mea, de nu știu care veac,
Prin noaptea cu aripi de liliac
Începe nu știu cine să mă cheme.
Și pașii mei răsună după mine
Ca niște bulgări care nu m-ajung,
Răsună tot în jur așa prelung,
Tot golu-n care nimeni nu mai vine.
Începe a umbla singurătatea,
În jurul meu ca o mulțime mare,
Prin beznă cad furnici ce vor să care,
În mușuroaie mari, pustietatea.
Se năruie-ntunericul din nou,
Și-n noaptea-n care-s singura ființă,
Pământu-mpovărat de suferință,
Culcându-se,-ngenunche ca un bou.
poezie celebră de Demostene Botez din Povestea omului (1923)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
George: Așa că am început să intru în apă. Nu o să vă mint, băieți, eram îngrozit! Dar am continuat, și, pe când îmi făceam loc trecând de talazuri, o liniște ciudată m-a învăluit. Nu știu dacă a fost intervenție divină sau legătura dintre toate vietățile, însă, să știi, Jerry, în momentul acela eram un biolog marin!
replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron

Comentează! | Votează! | Copiază!

Auzi iubito cum răsună
Auzi iubito cum răsună
Pașii mei sub clar de lună
Prin orașul părăsit de tine
Între catrene și terține
Și numai stoluri de egrete
De pe aripi scutură regrete
În liniștea din orele târzii
Surprinsă de melancolii
Îmi amintesc sau mi se pare
Cum așteptam corăbii de pe mare
Să ne-aducă-n luna lui Prier
Bumbac, nucșoară și piper?
În jurul meu prea mult albastru
În care-not ca un sihastru
În ochii tăi și în azur
Și-n toată lumea dimprejur:
Un matelot fără noroc
Bătut de vânt din loc în loc
Prin aerul înfiorat de pâslă
Prins de furtuni numai cu-o vâslă
poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
CEL CARE E INERT, NU VA SIMȚI CUM VREMEA TINEREȚII TRECE
Cel care e inert, nu va simți cum vremea tinereții trece
Și nu va fi capabil a-nțelege ce în juru-i se petrece
Căci este dus, ori scufundat în somn de euforice fantasme,
Chiar bucurii de-ar fi și desfătare va rămâne totuși rece.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Remușcări
E ceasul prea târziu se pare
să mai oprească acest timp
și timpul este ca o mare
cu valurile lui din chip.
Și frunzele cândva de verde
pline de viață au mai fost,
acum e toamna și se vede
pe unde umblu fără rost.
Cu mâinile în buzunare
și cu paltonul încheiat,
privesc un cer și o cărare
pe care des le-am mai umblat.
Sus este luna, jos pământul
și între ele sunt doar eu,
mai e o liniște și vântul
și pașii mei și Dumnezeu.
Mă-nchin la cerul plin cu stele
și mă gândesc cum a trecut,
pe marea mea multă durere
ce n-am crezut-o și văzut.
E ceasul prea târziu se pare
să mai îndrept ce am făcut
și limbile nu au răbdare
și mă lovesc și-s abătut.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aleea știe pașii mei
Și aeru-mi citește gândul.
Atârnă sus, ca doi cercei,
Doar dorul meu și vântul.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!