Dragoste vegetală
Să fi rămas copaci în pădure
cu toate rădăcinile adânc îmbrățișate
sub pământ.
Lângă tâmpla cerului, iubindu-ne
le-am fi spus tuturor
ce frumoasă-i dragostea vegetală.
Pe crengi, iubite, am fi ținut
o mie de cuiburi-
ne-ar fi știut tot neamul păsăresc.
Jumătatea ta stângă
aș fi mângâiat-o,
aș fi înmiresmat-o
cu proaspăt ram
sub dantelăria albastră.
Vântul, numai el ne-ar fi legănat
an de an, tot mai sus
cu iubire în ferestrele cerului
logodindu-ne.
poezie de Violeta Pasat din volumul ,,Pasărea confident" ed. ORION - București (2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre păsări
- poezii despre păduri
- poezii despre crengi
- poezii despre copaci
- poezii despre albastru
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Înălțimile cerului
Înălțimile munților
taina spovedaniei
margine de timp
înflorind.
Doar acolo, singur
unești în tine
calda răsuflare a lumii.
Îngerii ne urmează cuminți
printre rădăcinile cerului
deseori așteptându-ne,
căutând-ne...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre timp, poezii despre spovedanie sau poezii despre munți
Ea, dragostea
Ce e mai frumos pe lume?
Dragostea!
Ce căutăm în toate?
Dragoste!
Cine ne-ar schimba?
Dragostea!
Cine ne-ar lumina?
Dragostea!
Cine ne-ar îmbuna?
Dragostea!
Ce ne lipsește?
Dragoste!
Pământul întreg tresări,
Din inima sa
Toată dragostea
Ne dărui!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre schimbare, poezii despre inimă, poezii despre frumusețe, poezii despre cadouri sau poezii despre Pământ
Exercițiul memoriei
Lângă ochiul meu
tâmpla pietrei,
părul gri, tâmpla mea orange,
buzele mele verzi
gura de pământ
alungindu-se neînchipuit
între coperți de pământ
mâini rugătoare.
Împrejur,
viața, frază umilitoare
tobogan fosforescent
pentru omul gropar.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre păr cărunt, poezii despre păr, poezii despre ochi, poezii despre mâini sau poezii despre gură
Straniu monolog
M-absoarbe umbra călătoare a păsării
sub înaltele punți ale cerului.
E-atâta senin uneori, lângă noi
cât cerul nu poate cuprinde.
E-atâta miere revărsată-n flori
încât albinelor nu le folosește.
Festinul singurătății, nu-l simt
când scriu despre tine.
Nu simt iubire
când ochiul meu reînvață
să te vadă mereu altul-
centaur îndrăgostit.
Învăț să mimez monologul
fântânii săpate adânc
în lanul ce fuge
departe de sat.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre învățătură, poezii despre singurătate, poezii despre miere, poezii despre flori sau poezii despre albine
Vise pe pânza cerului
Hoinar,
vântul își căuta rădăcinile.
O mulțime de narcise
acolo lângă lac,
printre copaci,
dansau împreună cu el.
Stelele străluceau
într-o linie fără sfârșit,
frunzele se bucurau...
Ce spectacol!
Ochiul meu gusta fericirea,
iar inima...
se mișca împreună cu narcisele
sub cerul brodat cu fir de argint.
Aș răspândi această frumusețe în calea voastră,
dar sunt prea săracă.
Doar eu cu visele mele.
Treceți, treceți ușor!
Nu le speriați!
Spectacolul va continua pentru rădăcinile voastre.
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Inaintand prin ceata" de Mariana Moga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre narcise, poezii despre sărăcie, poezii despre stele, poezii despre sperieturi sau poezii despre sfârșit
De-aș fi câmpie
De-aș fi câmpie
m-aș înveșmânta în culorile cerului
și-aș veni la tine, fecioară...
cu toate anotimpurile
ție, dăruindu-mă.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre culori sau poezii despre anotimpuri
De-aș fi câmpie
De-aș fi câmpie
m-aș înveșmânta în culorile cerului
și-aș veni la tine, fecioară...
cu toate anotimpurile
ție, dăruindu-mă.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident (decembrie 2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă ochiul gri
Mi-am dăruit sărbători
dansând în văile cerului
lângă copacii tineri.
Ochiul gri îmi împrumută trup de iederă
lângă purpură anotimpului.
Mă umilesc. Aripile mi-au căzut
de pe trup, în blândă însingurare.
Nu mă minți, dăruindu-mi
ritmuri ce mă subjugă
sub aripi de vultur.
Urcușul e spovedanie, alint
spre aducere aminte
între cărări croșetând
Moartea, Nimicul, Neantul.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre văi, poezii despre vulturi, poezii despre tinerețe, poezii despre sărbători, poezii despre ritm sau poezii despre moarte
Ochi surâzând
Doar prin vis mi-e dat
să te văd uneori, ochi surâzând
coridor de splendoare
copac dansând în văile cerului.
Nu te-am uitat
doar m-am îndepărtat puțin
sub voalul de purpură
vorbind cu ploile, cu vântul.
Lângă omoplatul stâng
se adună izvoare, păunii amurgului,
nevinovate cărări
fierbând de miresme.
Poemele nopții
le scriu cu aripa păsării
ce vine ades, la mine pe umăr,
hăituită de dragoste.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păuni, poezii despre poezie, poezii despre ploaie, poezii despre noapte sau poezii despre nevinovăție
Pasărea confident
Dintre pereții casei, o simt căutându-și
cuibul pe umerii tăi.
Doar tu-cel fără de nume
o vezi cum se înalță sub mirajul
ninsorilor încremenite.
E pasărea confident!
Mă caută doar în zbor, neînduplecată
arcuindu-se lângă trupul meu zvelt.
Zilnic, îi auzi rugăciunea,
o asculți cum se tânguie
după ferestrele cerului,
într-o tăcere ce mă revoltă.
Privește-o cum se hrănește
cu argintăria cuvintelor,
cum își deschide aripile
către vânătorul din oglindă
ce nu-i vorbește despre o măsură
a dragostei...
Pasăre-Cuvânt,
la ceas înalt
sărută-mi sufletul încătușat
de-atâta așteptare.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident (noiembrie 2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânătoare, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet sau poezii despre revoltă
Cântec pentru crăpatul zorilor
Cu amurgul, ai căzut din crengi ca un măr
copacii s-au prăbușit peste umbrele lor
Peste tot e numai pământ și pământ și pământ
Gândul nu mă mai știe cum sunt
Ah, de-aș putea
să te iubesc
fără amintiri!...
Cin' ne-ar mai ști între-atâtea neștiri?
... degeaba se-alungă-napoi și-napoi, pătimaș,
câmpiile moi, câmpiile reci de sub pași...
tot mai aud prin întunericul șerpuitor
pietrele-n lut cum se dor
Hai, vino!...
De-acolo, departe, sub dungile vechi de pământ
te-adăst în lumini să te-aprinzi, să te pierzi
... Peste tot e numai pământ și pământ și pământ...
Gândul nu mă mai știe cum sunt
dar ți-oi aprinde, în pălmi, flăcări verzi...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre muzică, poezii despre gânduri, poezii despre foc sau poezii despre declarații de dragoste
De primăvară
Înebunitor e verdele pomilor
primăvara...
Cărări irizate
deschid inimii
ochiuri de cer, de lumină.
Văzduhul sângelui
naște decor fantomatic.
Osia cerului
se-ntoarce scânteietoare,
picioarele noastre
măsoară timpul.
Rai înflorit, albă-mpăcare,
zeii au coborât pe pământ.
Priviți, pădurea vine-nspre noi
cu trup și aură de virgină.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre sânge, poezii despre picioare sau poezii despre naștere
Miraj
Suntem florile, frunzele cerului
în noi, bucuroase își fac cuib mierlele
iar ploaia-și ascunde trupul diform.
Prin grădini străvezii, ne trăim nepăsarea
pe creștet, pe tâmple ne mângâie un înger
fermecător, iarba împarte cu noi
clipa solemnă.
Trup mincinos, te-ncântă tot mai des
amețitoare depărtări
și-n tine, poate chiar azi
cuvântă o roză a vânturilor.
Suntem florile, frunzele cerului
oprite-n întâmplarea
de-a putea iubi...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre minciună sau poezii despre frunze
Preferință
Sub bolta cerului albastră
De când perechile se leagă
Femeia-i jumătatea noastră,
Eu unul o prefer... întreagă.
epigramă de Constantin Cristian din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre albastru
Iubire
Sulițele soarelui ne bântuie
între pământ și cer
sleiți de iubire
seva pământului
trece prin noi
iar tu
cu sânii înfipți adânc
în lut
înfiori tăcerea.
Venind cu gura,
pahar de minune
în iarba viselor
ai trezit
îngerii cerului
să rămânem
iubire pură.
poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Nicu Petria despre visare, poezii despre sâni, citate de Nicu Petria despre iubire, poezii despre Soare sau citate de Nicu Petria despre Soare
Sub talpa cerului...
Pe un vârf de munte
Omul, realizează, simte
Inălțându-se din vanitate
Cât de infim e trupul lui
El de fapt, coboară
In seninătate
Privind totul și toate
De sub talpa cerului
In iarba albastră
Ca un strop de rouă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă
Mă risipesc ca o părere
Pe diguri pline cu păsări,
lângă un orizont de blândețe
îți spun simplu: iartă-mă...
Dar nu m-am priceput niciodată
să le vorbesc celor triști,
nici măcar mie însămi.
M-am risipit ca o părere
lângă punțile gri ale cerului,
visând cu iasomia în somnul vegetal.
Iubirea e scara-n spirală
unde fragedul timp
se clatină-n neînțelesuri amare.
În nopți de veghe, mi-am așezat
sub pleoapa fierbinte a sufletului
doar monedele sângerânde
ale tăcerii.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre somn sau poezii despre numismatică
Ne-ar trebui
Natura-n dragoste pleznește,
Purtând preaplinu-i de iubire
Prin firul ierbii care crește,
Duc timpuri vechi, spre nemurire.
Și-atâta dragoste-adună
Natura-n picurul de rouă,
Dac-am avea simțirea bună,
Ne-ar trebui, puțin, și nouă.
Atâta dragoste striga
Pamântu-n scoarța-i încrețită,
Iubirea-n ea și-o scrijelea,
Și-n ramuri și-o purta, smerită.
Din mugurul care pleznește
Hrănit din picurul de rouă,
Din verdele care țâșnește,
Ne-ar trebui puțin și nouă.
Atâtea lacrimi de iubire,
Din ceruri curg, atunci când plouă,
Și din preaplinul de simțire,
Ne-ar trebui, mereu, și nouă!
poezie de Florentina Mitrică (2 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre smerenie, poezii despre muguri sau poezii despre creștere
Copaci azilanți
Am rămas doi copaci lângă drum,
Ne mai cad niște crengi compromise,
Se pornesc toporari de pe-acum
Să doboare păduri fără vise.
Am rămas fără muguri pe ram
Dinainte să moară copacii,
Și-am ajuns mai uscați cum eram,
Și acum ne fac vreascuri săracii.
Suntem niște copaci azilanți
Din pădurile lumii rămase,
Și am ars printre munți emigranți
Și-n tăcutele focuri din case.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre emigrație
Poate
Printre rădăcinile neatinse,
oasele îngerilor, miruiesc
tâmpla zbătându-se a izvoarelor.
Cuvântă în noi, cărările frigului.
Tămâia evocă iluminări
într-o explozie a simțurilor.
Conștiincios,
copilul adună ziua
în dulapul melancolic
cu lăstărișuri de salcie.
După vitralii,
unduiesc
psalmii uitați.
Vezi? Ochii căutători de lumină
stau la presat
păstrând rugăciunile din evanghelii...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simțuri, poezii despre religie, poezii despre melancolie sau poezii despre copilărie