șoimii
bătrâni seamănă cu ne
bunii letargici
care stau cu mâinile în poală
incapabili să spună mai mult
de o șoaptă - șoimii
rămân
pur și simplu
într-un copac sau pe vreo stân
că așteaptă să moară -
și unii și
alții sunt lipsiți de o țintă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Doi bătrâni
Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Și nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.
Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.
Noaptea rece se lasă
Și urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.
Și așteaptă și tot așteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Detașare absolută
Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se îmbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum mulți se nasc și mor
Cum alții fără niciun rost trăiesc
Cum viața trece iute ca un nor...
Stau și privesc.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul pierdut
Atât am dorit să vin la tine
să privesc în Beica cea curată,
să uit că a trecut prea multă vreme,
de când din sat am fost plecată...
Te-am găsit mai trist și mai pustiu,
arde într-un par lumină chioară,
iar în praful răspândit pe drum,
trece o căruță de la moară...
Pe la poartă sunt câțiva bătrâni,
mai vorbesc de una și de alta,
copiii au plecat în țări străine,
unul chiar așteaptă să îi vină fata...
Le dau bună seara și-i întreb,
ce mai fac pe aici în seri cu lună,
ei se uită, dubios, la mine,
având în pahar țuică de prună...
Mai are-n gură fiecare 2-3 dinți,
stau cuminți cu mâinile în poală,
nicidecum nu mă mai recunosc,
și-mi aruncă, tâmp, privirea goală...
Plec din sat cu inima pustie,
oare-n el oi fi copilărit?
Odată cu tinerețea dusă,
satul, pentru mine, e pierdut...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâni și copii
Acești bătrâni, acești copii
Ar fi, dar parcă nu ar fi,
Sunt unii nord și alții sud
Și lacrima nu și-o aud.
Ca-ntr-un complot diavolesc,
Părinții dintre ei lipsesc,
Își zic bunici, își zic nepoți,
Străinătatea strigă-n toți.
Acești copii, acești bătrâni
Sunt zilierii tristei pâini,
Fiorul dintre ei s-a dus
Și rudele, cu ei nici nu-s.
Niște copii în țarc vulgar,
Niște bătrâni în bestiar,
Furtună i-a adus aici,
Nu-și sunt nepoți, nu-și sunt bunici.
Copiii n-au ce-și aminti,
Bătrânii nu mai nasc copii,
Imaginile lor se cern
Spre paradis și spre infern.
Și pân' s-ajungă la sfârșit,
Au de trăit și de murit,
Ca vietățile-n nisip
Ei nici nu-și seamănă la chip.
Așa au fost, așa rămân,
Ce e copil, ce e bătrân
Bătrânii-n iadul propriu zis,
Copiii-n veșnic paradis.
Purtându-și umbrele în mâini,
Ce triști copii, fără bătrâni,
Cu ochii pătimiți de vii,
Ce triști bătrâni fără copii.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii și alții
Unii poartă-n sân scrisori,
Alții doruri și suspine,
Unii s-ar iubi-ntre flori,
Alții... în mătăsuri fine.
Unii-s prinși cu groase funii,
Alții doar cu-n fir de iarbă,
Unii-ți dăruiesc petunii,
Alții... fug spre clipa oarbă.
Unii spun că ești prea mică,
Alții că iubești nebun,
Unii ar vrea... dar le e frică,
Alții... gustă tot ce-i bun.
Unii vin pe înserate,
Alții abia-nspre zori plecară,
Unii știu că se mai poate,
Alții... tremură pe afară.
Unii vor a face valuri,
Alții-n șoaptă se-mplinesc,
Unii doar surupă maluri,
Alții... iar întineresc.
Unii fulgeră și tună,
Alții strălucesc în soare,
Unii... s-au urcat pe lună,
Alții... se aruncă-n mare.
Unii poate vor prea multe,
Alții nici nu îndrăznesc,
Unii, încă, știu s-asculte,
Alții... trist îmbătrânesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou
o șoaptă amânată
urechii care așteaptă
produce anti-ecou
unii cred în blesteme
alții în tăinuire, eu
în rostire, da
te iubesc
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânii
Oamenii se așteaptă ca bătrânii să moară,
Dar când aceștia mor, nu-i vezi plângând.
Bătrânii sunt diferiți. Oamenii, bunăoară,
Se uită la ei cu mirare când...
Oamenii îi privesc cu ochi lipsiți de înfiorare;
Doar cei bătrâni știu când un om bătrân moare.
poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată cu vârsta unii devin mai înțelepți, alții, pur și simplu și mai bătrâni.
aforism de Harry Ross (5 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALȚII E STAREA LOR NATURALĂ (E-G)
Unii se străduiesc să fie echilibrați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie echitabili, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie educați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie eleganți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie elevați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie elocvenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie emancipați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie eroi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie erudiți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie evlavioși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fermecători, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fermi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fideli, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie filantropi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fini, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie franci, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie frumoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie galanți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie generoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie geniali, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie gingași, la alții e starea lor naturală.
George Budoi în Unii se străduiesc..., la alții e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă se gândește cineva că există ceva mai bun decât virtutea ori vreun bine dincolo de ea, atunci privește înspre bunurile pe care soarta le împrăștie și așteaptă cu îngrijorare să-i fie azvârlite daruri. Închipuie-ți acum că soarta organizează jocuri publice și că revarsă asupra mulțimii de muritori pe care a adunat-o onoruri, bogății, favoruri;o parte din acestea se fac bucăți în mâinile celor care se încaieră pentru ele, altă parte ajunge să fie împărțită cu tovarăși lipsiți de credință, o alta se transformă într-un mare rău pentru cei cărora se revărsaseră darurile. Între ele, există bunuri care ajung la unii ce sunt cu gândul în altă parte, există bunuri care, fiind înfășcate prea în grabă, se pierd și scapă printre degete tocmai când sunt mai aprig apucate;nimeni însă, chiar dacă a reușit să se înstăpânească pe ele, nu a apucat să aibă parte de o bucurie de lungă durată. La fel se întâmplă cu bunurile pe care soarta le aruncă de sus: sărmanii de noi ne agităm, ne străduim, ne dorim să avem mai multe mâini, privim ba într-o parte, ba într-alta; ni se pare că soarta întârzie să ne trimită darurile acelea ce ne aprind poftele: toți le așteaptă, dar ele ajung la puțini. Ne dorim să le prindem cât încă mai cad;suntem mulțumiți dacă apucăm ceva, iar alții rămân dezamăgiți în speranța lor deșartă;un dar slăbuț îl plătim cu mari chinuri ori - chiar de sunt splendide - rămânem păcăliți.
Seneca în Scrisori morale către Lucilius
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎI DERANJEAZĂ... (I-M)
Pe idioți îi deranjează că alții sunt deștepți.
Pe ignoranți îi deranjează erudiția altora.
Pe imbecili îi deranjează cei care nu sunt imbecili.
Pe incapabili îi deranjează că alții sunt capabili.
Pe incompetenți îi deranjează că alții sunt competenți.
Pe inculți îi deranjează că alții sunt culți.
Pe cei indecenți îi deranjează că alții sunt decenți.
Pe indiscreți îi deranjează discreția altora.
Pe inepți îi deranjează cei care nu sunt inepți.
Pe cei insensibili îi deranjează sensibilitatea altora.
Pe cei ironici îi deranjează ironia altora.
Pe isterici îi deranjează cei care nu sunt isterici.
Pe încuiați îi deranjează cei care sunt descuiați.
Pe mediocri îi deranjează că alții sunt eminenți.
Pe mincinoși îi deranjează că alții nu sunt mincinoși.
Pe mituitori îi deranjează că alții sunt cinstiți.
Pe mizantropi îi deranjează cei care iubesc oamenii.
George Budoi în Calitățile și defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete și satire (8 august 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare om seamănă cu toți, seamănă cu unii și nu seamănă cu nimeni.
citat din Vasile Pavelcu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
Cânt pe inimă ca pe-o frunză de fag
Stau oamenii-n drum să m-audă cum cânt,
Se uită unii la alții tăcuți
Și se-ntreabă ce pasăre sunt.
E prea mult cântec împrejurul nostru,
L-ascult cu ei și nu-l mai înțeleg,
Parcă m-aș fi temut să rup o frunză
Și am cântat dintr-un copac întreg.
poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALȚII E STAREA LOR NATURALĂ (Cu-D)
Unii se străduiesc să fie cucernici, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie culți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cumpătați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie curajoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie curați sufletește, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cutezători, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cuviincioși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cuvioși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie darnici, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie dârzi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie decenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie delicați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie demni, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie deștepți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie dibaci, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie distincți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie drepți, la alții e starea lor naturală.
George Budoi în Unii se străduiesc..., la alții e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Au căzut toți: unii lângă un vis, alții din copac.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbrele încep
să se deșire și să se târască
pe luciul apei
râul a scăpat de întuneric
și o să vad animalele din jur
va trebui să stau neclintit
ca un guru
va trebui să nesocotesc cârceii
și frigul nepăsător
trebuie să respir încet
foarte încet și fără zgomot
pentru ca respirația să nu-mi tulbure
apa care a ajuns la bărbie
trebuie să stau nepăsător
la tot ce este târâtor prin mâlul
din jurul meu și nu am voie
să adorm deloc
o să văd lucruri înspăimântătoare
și umbre care vor sări din copac
în copac sprintene
dacă o să văd lupii ridicându-se
în două picioare
aplecându-se să bea apă
de lângă mine din râu?
o să trebuiască să stau
ca un guru și să aștept
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALȚII E STAREA LOR NATURALĂ (Pr-R)
Unii se străduiesc să fie precauți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să prețuiască binele, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pricepuți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie prietenoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie profunzi, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie prudenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pudici, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie puri, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rafinați, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie raționali, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie răbdători, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie respectuoși, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să dovedească responsabilitate, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rezistenți, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rezonabili, la alții e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rușinoși, la alții e starea lor naturală.
George Budoi în Unii se străduiesc..., la alții e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-ai dus repede
n-ai apucat să vezi
cum scriu litera a
sau
b, iar eu
uite, am venit cu fiul meu
aici
pentru ca el să nu se simtă singur
fără apărare
așa sunt scriitorii (?!) seamănă
cu un copac - copacul
e nevoit să răzbată și să trăiască
singur să lupte împotriva vântului
împotriva secetei
împotriva viermilor care-i rod rădăcinile
fiul meu e scriitor
și e
neputincios, nu știu - o să devină copac (?!)
te-ai dus prea repede
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie fără punct
ridic capul și-mi dau deșteptarea
atent mă uit la mâinile
să văd dacă am omorât
visul viclean strecurat
în somnul fără sfârșit
le privesc mai atent în zorii
care încă nu se arată
sunt pline de cerneală
prelinsă din versul
lăsat în călimară
mă uit la mâinile mele care apucă
poezia aruncată pe tăblia
mesii pline cu frânturi
de noapte
mă uit la mâinile trecute peste mii
de pagini editate într-un joc
cu trăsnete rotative
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
șoimii patriei -
prichindelul echipat
de grădiniță
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!