
Vedere de pe peron
scriu riguros
precum un tren s-ar opri în câmpia
inundată cu stele
să-și afle călătorii,
pașii lor ar umple cu sunete peronul
asemeni unor fulgere ce ar brazda cerul petecit
cu nori,
între zidurile gării îmi văd duplicarea
eu cel ce vin, eu cel ce am fost,
respir în tabloul unicei sosiri
flămând de vise în luminile satului cu tăcerea alungată.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gări
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre trenuri
- poezii despre sunet
- poezii despre stele
- poezii despre sat
- poezii despre nori
- poezii despre lumină
Citate similare

Soțul
în încăpere din care-ți scriu
cuvintele ard,
tăcerea este fierbinte,
aerul mușcă din mine,
aripi de foc mă bat pe umeri,
privirile piloților ce au spart peretele
asemeni unei jucării
mă urmăresc insistent,
memoria urlă să-ți duc zâmbetul
în trupul ivit din frică.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre soț
- poezii despre jucării
- poezii despre frică
- poezii despre căsătorie
- poezii despre cuvinte
- poezii despre aripi
- poezii despre aer
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

egoismul meu bea
tăcerea din căni de argint,
asemeni timpului neprihănit
ce măsoară hemoragia secundelor
intre fălcile sale
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre timp, citate despre tăcere, citate despre secunde sau citate despre argint

Cerul
Cerul s-a deschis precum un fermoar
Și nori sângerii au pătruns
Pe sub coama zimțată a apusului
Pe care dansau ca pe un ocean,
Frunzele toamnei lebedele tăcerii.
Furtuni forfecau liniștea
Cu lame de fulgere.
Noaptea s grăbea să prindă ultimul tren.
Lacrimi albastre alunecau pe caldarâmul uitării.
Pașii treceau prin horă de tunete
În univers...
Tăcerea se așternuse ca un pled peste inima mea.
Toamnă, toamnă târzie,
Toamna în care am împlinit
Cincizeci de ani...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre toamnă, poezii despre uitare, poezii despre roșu, poezii despre ocean, poezii despre noapte sau poezii despre lebede

Fetele
în fața mea două fete
s-au oprit să-și adune gândurile
din cerul înnourat
s-au așezat pe bancă să-și strângă în brațe singurătatea
una dintre ele zâmbind se întoarse către mine
zâmbetul său îngheță inclusiv aerul înghețat
îsi leagă șireturile de la patine
să alunece până în sufletul meu flămând
inima mare le-a înghițit ca pe două mere roșii
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre singurătate, poezii despre patinaj, poezii despre mere, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre gheață

Morții cuminți
morții se urcă unii
în spinarea altora
fără regrete
până la sonerie
anunță stăpânul
că viața nu s-a sfârșit
în livingul cu trandafiri
vocile
tremură în fața
uitării
nu pot să-și scoată
etichetele de pe frontispiciu
pot doar să se rupă
în bucăți mici
tot mai mici
asemeni
unor moaște
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre viață, poezii despre trandafiri, poezii despre sfârșit sau poezii despre moarte

Bunicul
soldații de plumb
din sertarul bunicului
dorm prinși în seară
așteaptă probabil toamna
să le crească aripi
asemenea zeilor
din tabloul în care bunicul
îmi pune în brațe merele
și mă sărută pe frunte
cu tăcerea de argint
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre plumb, poezii despre creștere sau poezii despre armată

Pruncii
orașele se construiau
dinspre mare
întâi se desenau zidurile
înalte
cât să se nască pe țărm
iubirea
cu ea se acopereau pașii
din prea multă așteptare
cu mâini sigure
pruncii erau închinați
zeilor
întotdeauna acelorași
zei
să capete vlagă
din inima lor
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre oraș, poezii despre naștere, poezii despre mâini, poezii despre iubire, poezii despre copilărie sau poezii despre bebeluși

Alb
gândul alb
asemeni unei păsări
ridică aripile
cerul colorat de inimi
marea respinge epave
la țărmul scoicilor moarte
soarele triumfător
ascunde umbrele în suflet
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre culori sau poezii despre Soare

Noapte umedă
astă noapte s-au desfăcut pereții
ca într-un film
pășeam pe iarbă printre craniile
pădurii
oase albe asemeni
unor margini de toaletă
pe care așezat cu picioarele
ascultam tăcerea rece
simțeam spatele tremurând
până ce greierii s-au alarmat
de gestul meu de gardian
ritmic respiram în fumul unui vis destrămat
umbră
și glas
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre păduri, poezii despre picioare, poezii despre greieri, poezii despre gardieni, poezii despre fum sau poezii despre filme

Iubirea
ridic baricade frigului,
nu-mi rămâne afară decât regretul
de a nu fi zugrăvit cerul toamnei
în sufletul flămând,
iluzia care să-mi hrănească visul în care ea coboară, bate la ușă,
eu lipsesc la întâlnirea cu iubirea
ca mai apoi lumina să-mi inunde pervazul înșelând așteptările
precum eu înșel nopțile cu insomnii.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre insomnie

Îmi crește un șarpe în burtă
o singură ușă
lasă loc ispitei
între oasele mele
scăldate în lumină
îmi da răgazul să respir în aburul rămas
de la nașterea lumii,
Dumnezeu jucându-se mi-a scris
pe frunte cu Adam
să recunosc vocea Evei
plecată la miezul zilei
să-și onduleze glasul,
ea mă îndulcește în nopți
când sânii îi devin muguri
iar pulpele miere.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre timp, poezii despre sâni, poezii despre religie, poezii despre muguri sau poezii despre miezul zilei

Sfârșit de vacanță
cocoșul ascuns în cântecul nopții
intră în timpanele tale asemeni unei săgeți,
arcașul cu pene harnic nu pregetă
să cheme zorile,
joacă ping-pong cu neuronii tăi,
aceștia se zbat
să găsească liniștea
precum peștii pe uscat se zbat după o gură de aer,
inima ta sedusă de armonia cerului
nu are pace,
cu pupilele dilatate sfarmi noaptea
ai în piept aerul aspru al dimineții
vrei să strângi în brațe tăcerea
dar ea asemeni unei dive ce nu se lasă cucerită
îți aruncă un surâs obraznic.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre seducție, poezii despre pești, poezii despre pace, poezii despre obrăznicie sau poezii despre muzică

Coșmar
noaptea șiruri de gânduri
foșnitoare ca o sumă de hârtii rupte
frământă mintea,
imagini asemeni unor sâmburi striviți între măsele
se pierd în obsesii
evadarea dintr-un labirint de cuvinte dă
gustul amar al iubirii pierdute
timpul arcuit sugrumă libertatea orelor
înroșite de coșmar
etichete albastre
ca o dimineață liniștită
le pun doar desenelor copilăriei.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre libertate, poezii despre imagine sau poezii despre hârtie

Eternul gând
Singurătatea este asemeni
unei ploi o privești dar nu atingi cerul,
ai privirea în pământ,
zeii te văd cu îngăduință
poți măsura certitudinea prin ochii lor,
fiecare cuvânt rătăcit îl regăsești
pe buze divine ca o promisiune.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toleranță, poezii despre promisiuni, poezii despre ploaie sau poezii despre ochi

Portetul poetului
chiar sunt din bazalt cuvintele
în care poetul
sapă adânc,
sufletul său cuprinde nu doar cerul
ci și memoria apei,
cuvintele în care pune entuziasm
prind viață
și atât de mult își dorește el
ca acestea asemeni unor vapoare
încărcate cu păsări și flori
să intre în apele teritoriale ale cititorului
de unde să nu mai plece,
încât uneori uită deschise robinetele
iar timpul îl înghite și pe el.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre apă, poezii despre marină, poezii despre flori sau poezii despre dorințe

Unchiul
unchiul a murit într-o iarnă
așa cum stelele după o ardere îndelungată
se sting,
târziu să-mi duc ideile la capăt,
îmi reținuse pauzele, diacriticele
în amiezi suspendate de gânduri
ce nu putea să le rumege
asemeni pâinii pe care o aducea zilnic
cu rata de la oraș,
se întorcea să-și odihnească sufletul
în iarba unde urma să-și clădească din cuvinte
casa.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre idei sau poezii despre iarnă

sunt multe de spus
dar atât de puțin timp
există
încât am să mă
împrietenesc cu tăcerea
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prietenie sau citate despre existență

Unchiul
unchiul a murit într-o iarnă
așa cum stelele după o ardere îndelungată
dispar
prea devreme să-mi duc ideile la capăt,
îmi reținuse pauzele, diacriticele
în amiezi suspendate de gânduri
pe care nu putea să le taie în felii
asemeni pâinii pe care o aducea zilnic
cu rata de la oraș,
se întorcea să-și odihnească sufletul
în iarba unde urma să-și clădească din cuvinte
casa.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pribeagule
pentru că nu te-ai gândit
la moarte
când ți-ai făcut casa în vârf de deal
vei fi bănuit de nesăbuință
că dintre zidurile strânse
greu te vor scoate
între scânduri fiind
vei auzi glasuri ce acuză
că ai fost visător între stele,
îți vor afla datorii și pricini
copiii rătăciți și pe cei nenăscuți,
câinii pe lanț vor tăcea
dar ei nu vor avea liniște
până nu vor spune că ai fost de pripas
cu iubiri pierdute sub colbul de lună,
faptele bune se vor șterge,
nu vei fi singur te vor însoți
norii din priviri mohorâte,
bocitoarele în cuvinte sărace te vor spăla,
ca niște
becațe la marginea drumului
ce scormonesc iarba,
ei vor da de pomană straiele tale
să nu te uite satul,
peste pânza albă când te vor trece
vor ca tu cuminte
să mergi în constelații
unde nici răsărit nici noapte
nu vei cunoaște.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie

de atâta bine ne ia tristețea în brațe
împreună alcătuim un pom de iarnă
cu beteală și lumini
suntem asemeni unui circuit electric
în care curentul nu mai circulă
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tristețe, citate despre lumină, citate despre iarnă sau citate despre electricitate