Marele horn
Cei morți nu-s ca noi. Suspendați
în pacea amiezii, le lipsește
sațietatea și setea. Ei au dispărut,
dar există. Ochii lor sunt sunt în altă parte,
mâinile lor nu mai mângâie, dornice
sau temătoare sunt deja mușchi pe pietre.
Ei poartă lămpi stinse,
pelerine de ploaie uzate, scuturi sparte.
Noi îmbrățișăm și-aprindem toate luminile,
măturăm pretutindeni momentul prezent.
Simțim respirația fiecărui fir de iarbă
în ceafa altui fir de iarbă
sau în el însuși:
ne surprinde și ne înfioară,
pentru a se întoarce apoi încetișor în lemnul
care a fost cândva rumeguș luat de vânt.
poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
- poezii despre pace
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre moarte
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre lumină
Citate similare

Mama
Sunt tot aici, nu am plecat
M-am transformat in alți atomi
Si altă formă am luat
M-am risipit in cer si in văzduh
In razele de soare....
In stropii reci de ploaie
In verdele covor de iarbă
In frunze galbene-n zăpadă
In vorbele de duh
Ce le spuneam odată
Sunt tot aici, dar nu iți fie teamă
Te voi feri de tot ce-i rău
Ca să trăiești mereu
De s-ar putea......
Si orice adiere a unui vânt
E pentru tine un cuvânt
De dragoste si-mbrățișare
Atât cât vei trăi sub soare.
Sunt mama ta,
Nu voi pleca nicicând
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre zăpadă
- poezii despre verde
- poezii despre mamă
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre frică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
În afară de iarbă, nimic nu crește
În afară de iarbă, nimic nu crește.
Nimic nu atrage privirea, cu excepția unei pietre funerare
și a ceea ce aceasta conține și protejează.
Aici, departe de țărm,
departe de locul unde apa
restituie adesea
metale ruginite, lemne mucegăite,
leșul unui delfin sau al unei țestoase.
Vântul nu suflă cu putere
pentru a ne duce departe, așa cum a promis atunci.
Minutele care trec devin ore,
însă niciodată zile, devin nopți
care niciodată nu acceptă să fie ani,
veacuri în care cineva moare,
iar altcineva, care nu știe asta, scoate-un căscat.
poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre zile, poezii despre protecție, poezii despre promisiuni, poezii despre noapte, poezii despre minute sau poezii despre lemn
Te iubesc ca și ieri...
să stăm cu mâinile sub cap in iarbă
să ne pictăm pe cer dorinți
iar tu,
iubito să-mi ceri!
să ne pierdem prin iarbă cuminți
căutând veșnicia de ieri...
să inventăm cuvinte de rouă
care apoi, să le trăim pe toate/
dar pe toate...
mai puțin două!
te iubesc, toate gesturile mele o știu,
mi-e martor salcâmul de sus, știi bine
vreau să uit cine sunt,
cine ești
și ce-am vrut să mai fiu...
te iubesc ca și ieri,
ca și cum azi e mâine!
poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Gina Mihai

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre rouă, poezii despre pictură, poezii despre inventatori sau poezii despre cuvinte
Au trecut anii
Am îmbătrânit
Mi s-au ars coatele și tălpile
am ajuns să fiu ca o năluca
necunoscută de nimeni, neîmblânzită
cu ochii sticliți
și burta flămândă
trențele, zdrențele
s-au răsfățat cândva
ca un fuior călător
pe pulpă și pe umeri
acum au căzut adânc în pământ
sunt goală
sunt descoperită
cocoloșită ca o muscă
pe o balegă strivită de copită
sunt și nu-s
sunt
cu frica și spaima
m-am împrietenit
cu vaca și porcul
cuvânt
sunt și nu-s
în gară, pe peroane
am fost cândva ca o furnică
ca o albină
ca o veveriță
acum nu mai sunt
acum mai sunt ce-am fost
când n-am mai vrut
sa fiu ce sunt
poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre veverițe, poezii despre vaci, poezii despre spaimă, poezii despre răsfăț, poezii despre prietenie sau poezii despre porci

Uneori ochii mei
Uneori ochii mei sar!
Se întâmplă la mijlocul lui august
fiindcă atunci coasele sunt cosite de iarbă.
În locul lor
pun două ciuperci otrăvitoare.
Uneori ochii mei sar ca o apă
aruncată razant într-o piatră
curgătoare.
Uneori ochii mei pășesc desculț în iarbă
și nu se mai cunosc
și nu mai privesc
și au culoarea unei priviri arzătoare
scuturată de brațele
unor ruguri.
Uneori ochii mei
sunt doi grauri
din care rup cu coaja lor acră
stiluri de struguri.
Uneori ochii mei
sunt pantofii unei femei
fără picioare.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre struguri, poezii despre picioare, poezii despre femei, poezii despre cunoaștere sau poezii despre culori
Prieten al meu, ești deja iluminat. Deja te afli în siguranță deplină. Deja ai pacea minții, cât și toate resursele necesare pentru a-ți împlini scopul creator. Există un singur lucru pe care nu-l ai: conștiența că toate acestea sunt adevărate.
Paul Ferrini în Liniștea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prietenie, citate despre pace, citate despre lumină, citate despre existență sau citate despre adevăr
Nu există decât un singur principiu vital, care se manifestă prin tot ceea ce există în univers, fie că este vorba de câine, pisică, arbore, iarbă, vânt sau pământ, căci toate acestea sunt vii.
Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconștientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânt, citate despre principii, citate despre pisici, citate despre câini sau citate despre copaci

Mama
Sunt tot aici.. nu am plecat..
M-am transformat
In alti atomi...
Si altă formă am luat
M-am risipit... in cer si in văzduh..
In verdele covor de iarbă
In vorbele de duh
Ce le spuneam odată
Sunt tot aici...
Dar nu iti fie teamă
Te voi feri de tot ce-i rău
Ca să trăiești mereu
De s-ar putea...
Sunt mama ta
Nu am plecat nicicând
Si orice adiere a unui vânt
E pentru tine un cuvânt
De dragoste si-mbrățișare
Mereu... cât vei trăi sub soare.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare
Iarba
A venit vântul dinspre Dunăre, vânt cald.
Și vântul a adus nori.
Și norii au adus ploaie:
Ploaie grasă, ploaie caldă,
Ploaie de primăvară.
Ploaia bună a înviorat pământul,
Câmpul nesfârșit a înviat.
Iarbă cu vârf subțire,
Iarbă lucioasă, sticloasă.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Zaharia Stancu despre vânt, citate de Zaharia Stancu despre ploaie, poezii despre nori, citate de Zaharia Stancu despre nori, poezii despre primăvară, citate de Zaharia Stancu despre primăvară, poezii despre Pământ, citate de Zaharia Stancu despre Pământ sau poezii despre Dunăre
Pseudo-spleen
sunt
ani de când sapi
încercând inutil
să găsești
comoara
aurul
sau ce
crezi că
se ascunde
în mâzgă
sub iarbă
în morminte
o lopată
nu e de ajuns
să-ți deschidă calea
ridică numai ochii
deasupra sunt luminile
sunt poveștile nesfârșite
oglinda
către ceea ce ești
și vei rămâne
mereu
poezie de Florin Hulubei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre comori sau poezii despre aur

Păstorul
Eu sunt păstorul turmei.
Oile sunt gândurile mele,
Iar toate gândurile mele sunt senzații.
Gândesc cu ochii și cu urechile mele,
Cu mâinile și cu picioarele mele,
Cu nările și cu gura.
Să te gândești la o floare înseamnă să o vezi și să o miroși.
Să mănânci un fruct înseamnă să-i simți savoarea.
De aceea, în arșița zilei,
Când de prea multă bucurie mă cuprinde tristețea
Și mă întind pe iarbă pentru a mă odihni,
Și-mi închid ochii încălziți de soare,
Îmi simt întregul trup relaxat în realitate
Și știu tot adevărul, și sunt fericit.
poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre tristețe, poezii despre relaxare, poezii despre realitate, poezii despre oi sau poezii despre odihnă
Tăcerea
Nu sunt niciodată văzută.
Nu mă simțiți niciodată.
N-am vocea clară a trompetului
sunând asaltul cetății.
Sunt doar căldura imaginii
ce-o poartă la piept ostașul.
Nu sunt orchestra bogată în viole, nici orga.
Sunt ecoul din sala concertului,
după ce ultimele aplauze s-au stins, și luminile
rare își povestesc, retrăind bucuria.
Nu sunt ploile primăverii cu toane ciudate,
sunt aerul respirat de cel dintâi fir de iarbă
și lumina de apus la căderea ultimei frunze.
Nu sunt patima
care-și strigă vecia de-o clipă -
sunt ceea ce rămâne din dragoste,
subînțeleasa poezie a ploii mărunte și sure.
Nu sunt marea ce-adună în palme
legănări sidefate.
Sunt tăcerea unde se coc în afund
cuvintele toate.
poezie celebră de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre tăcere, poezii despre poezie sau poezii despre imagine

Sunt supărat
Sunt supărat pe vânt... că te mângâie
Și te-nfășoară-n clipe de amor,
Că vrea la tine-n brațe să se suie
Și să te culce-n iarbă, pe răzor.
Sunt supărat pe soare-n dimineață,
Că te sărută mult prea insistent,
Că sânii ți-i alintă și-i răsfață
Și că-i flămând de tine... permanent.
Sunt supărat pe ploaia ce te strânge
Și spală trupul tău dumnezeiesc,
Că-i bucuroasă, deși veșnic plânge
Și îți șoptește-ntr-una''Te iubesc''
Sunt supărat pe clipa de iubire,
Că și-a făcut cuibar în coapsa ta
Și că te poartă spre desăvârșire,
Plăcere dăruindu-ți... dintr-o stea.
Sunt supărat, că nu îmi ești mireasă,
Că nu te am la mine-n așternut,
Și vremea nu-i, ca să te iau acasă,
Dar te aștept... la margini de-nceput.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre supărare, poezii despre plăcere sau poezii despre plâns

Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni
Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni,
cum te mângâie cald și drag pe pântec,
o, verde pur, țâșnit de pretutindeni,
din ziduri și din brazde și din cântec...
La noapte poate, în ultimul răsuflet,
cu luna coborâtă lin pe muguri,
cu pumn de-arginți ți-oi arunca în suflet.
Dar cel de-acum, te voi iubi de-a pururi.
Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre muzică sau poezii despre muguri

Giordano Bruno cântă balada permanenței
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
răsărit din munte, gând.
Să se întrupeze-n vale
alte umbre sunt la rând.
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
albul inului sorbind.
Să întindă pânza-n iarbă
fete, alte sunt la rând.
E același, nu-s aceiași.
E același unic soare
tâlc suav învederând.
Ca să coloreze ceasul
fluturi - alții sunt la rând.
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
ce-nfierbântă roua, vânt.
Sa îndure moartea-n vară
alte spice sunt la rând.
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
inima prin lumi bătând.
Să îngâne-n vreme rugul
alte-amurguri sunt la rând.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre munți, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre fluturi

Simt
Simt, că sunt un fir de iarbă ce crește spre infinit
Sunt un diamant neșlefuit.
Un vis împlinit mi- l doresc la nesfârșit
Să iubesc.. Să fiu iubit
Am prieteni sub soare
Sunt o floare, sunt un crin, sunt un fir de trandafir
Ce candoare, ce încântare, să fiu eu, cum voi in stare
Nu voi chin, nu voi să mai transpir cu ochii atunci când sunt dat pe tâmplă cu mir
Roua dimineților de primăvară, o cunosc pe dinafară
Soarele mă hrănește, cu raze fine
Explodez parcă îmi vine
Dar nu pot,, prea mulți mă înconjoară
Rău îmi pare că nu înțeleg
Nu pot să dezleg al meu blestem
Mă leg de voi toți, un fir de iarbă bleg
Să simt iubire. Visez, lăsați - mă întreg.
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre trandafiri sau poezii despre inocență
Să cântăm împreună
Am un pian înaripat,
când cânt dragostea mă atinge cu degetele-i firave,
mă mângâie și-mi spune:
Atât de mult mi-a fost dor de tine...
Vreau să cântăm împreună acest cântec.
Clipele primesc apoi
un sărut de fluture
rănit de capriciile primăverii
și umbra-mi dansează
printre note de portativ,
iar pe firul de iarbă atârnă
liniștea verde,
că în anotimpul ăsta se poartă tăcerea,
ca să fim la modă cu îngerii din ceruri,
cărora din ochi le cade câte o lacrimă albastră
și simt că oamenii i-au uitat.
Ar vrea să stea la taclale
cu firul de iarbă și cu pomii în floare,
că azi sunt surprinși de gesturile incoerente ale vieții
și tac ascultând pianul...
poezie de Eugenia Calancea (19 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pian, poezii despre îngeri sau poezii despre modă

Sufletul de iarbă
Cum s-au zidit în mine amintiri ca în vechile ceasloave?!
Acuma aflu că sunt mort și rănile
Sunt calde pe cruci de lemn și cruci de piatră
Vântul își șerpuie iubirea-n vânt,
Înnobilind cuvântul,
Noaptea mea și luna mea vor deveni mestecăni și vor îngheța,
Vor triumfa nepăsări pereche în colțul gurii.
Un blestem acoperit cu flori va șterge ochii de lumină,
În zorii precursori ai zilei voi rupe litera de foc
Și voi zbura spre tine cu sufletul de iarbă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor

Ce îmi, sau ce ne lipsește cu adevărat, la nivel de societate?! Sănătatea, înțelegerea și comunicarea... Zadarnic atâtea câte sunt! Ne simțim goi pe dinăuntru și căutăm pacea divină, dar ne lipsește și aceea... Iată motivul neliniștillor mele!
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre sănătate, aforisme despre pace, aforisme despre informații sau aforisme despre adevăr
Inscripție
Te uiți la mâinile mele
sunt slabe - zici - precum florile
te uiți la gura mea
prea mică pentru a spune: lume
- mai bine să ne legănăm pe tulpina clipei
să bem vânt
și să ne uităm cum ne spun ochii
mirosul ofilirii e cel mai minunat
iar forma ruinelor liniștește
în mine există o flacără care gândește
și vânt pentru incendii și pânze
nerăbdătoare-mi sunt mâinile
pot modela din aer
capul prietenului
repet un vers pe care aș vrea
să-l traduc în sanscrită
pe piramidă
când vor seca izvoarele stelelor
noi vom lumina prin noapte
vom mișca atmosfera
când va împietri vântul.
poezie clasică de Zbigniew Herbert din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre traducere sau poezii despre stele