
Femeia-primăvară
Pășesc încet, alături de gând neprihănit
Să întâlnesc aievea femeia-primăvară,
Voiesc s-o aflu azi, în blândul răsărit
Și să-i ofer iubire, un vis și tămâioară.
Dar iat-o, mă așteaptă în pace și tăcere,
Îi spun cu drag:-Mulți ani să ai, femeie!
Urarea e primită ca dulce mângâiere,
Iar ochii ei senini devin ca o scânteie.
Căci este rugă vie și candelă a nopții
Își poartă crucea-n taină, cu forță și tărie,
Ca nufărul plutește peste noroiul sorții
Muncind neobosită fără a primi simbrie.
În zbaterea secundei e dor și voluptate
Dând până la uitare din trupul ei fierbinte,
O flacără devine și zborul dintre șoapte,
Iubirea sa-i poem sau vers fără cuvinte.
E Ana ce-i zidită ca jertfă pentru viață,
Izvor al ființei, speranța-n lumea asta,
E far ce luminează prin negură și ceață,
Se roagă pentru tot, înlăturând năpasta.
poezie de Rodica Constantinescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre iubire
- poezii despre devenire
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre urări
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare

Candelă aprinsă
dedicată lui Angelick
Sufletului tău lumină,
Căci lumina aparține
Ființei ce, prin neodihnă,
Scrie versuri pentru tine...
Sufletului tău iubire,
Căci iubirea te înalță
Un vulcan - roi de albine,
Dor de cântec și de viață.
Sufletului tău doar pace,
Căci din ea răzbate dorul,
Dor de literă, ce-n arce
De lumini, veghează somnul.
Sufletului tău tăcere!
Viermii nopții să n-atingă
Dulcea, blânda-ți mângâiere...
Nu las candela să stingă!
Ești etern lumina vieții,
Dor de glie, tricolor,
Pentru tine-am scris poemul...
Știu de versu-mi, că-ți e dor...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre vulcani, poezii despre viermi sau poezii despre suflet
Iubire de poveste
Rămâi cu mine în noaptea asta rece
Cupride-mă în brațe cu mult dor,
Căci timpul este scurt, și iute trece
Secundele se duc pe nesimțite în zbor.
Să mă așez iubire, încet la pieptul tău
Să aud cântecul inimii, cum mă strigă
Iubirea să îți ofer din tot sufletul meu
Sa te iubesc fără să-mi fie greu,.. fără frică.
Rămâi cu mine, hai să fugim în vise
Vom face tot ce ne-am dorit vreodată,
Și toate acele lucruri de lume interzise
Le vom trăi în vise, iubirea mea curată.
De șoapte tandre de iubire, îmi este dor
Desprinsă din povești, în nopțile de iarnă,
Să îți simt parfumul și al tău dulce amor
Fiorii pe spinare cum încet coboară.
Autor. Georgescu Elena
poezie de Georgescu Elena (26 septembrie 2018)
Adăugat de Georgescu Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre noapte, poezii despre visare, poezii despre secunde sau poezii despre muzică

De ziua ta, femeie
Nicicând nu am fost autor de scenarii,
Așa că, direct, îți voi spune: Femeie:
Ești farul spre care tânjesc marinarii,
Big-bangul ce dă omenirii scânteie;
Poeții te-admiră și te-nalță în vers,
Fără tine, femeie, iubire n-ar fi,
Când apari în lumină tristețea s-a șters -
Ești minunea ce-aduce pe lume copii.
Pentru noi ești cetatea ce-ascunde comori,
Pentru noi, idealul pe lume, tu ești,
Trupul tău l-aș scălda într-o mare de flori,
Fără tine femeie, n-ar fi nici povești.
Ești alături de mine oriunde, oricând,
Amândoi împărțim bucurii și restriști,
Îmi dai zilnic putere și-n faptă și-n gând,
De-aceea, femeie, mulțumesc că exiști.
poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre mulțumire, poezii despre marină sau poezii despre idealuri
Nu-mi trebuie decât o singură minune...
Nu-mi trebuie șampanii, ca să-mi descânți iubirea,
Care se îneacă deseori în ea, la braț cu amăgirea,
Nu-mi trebuie vorbe premeditate,
De Casanova ce le știe pe toate,
Cu pretenții scumpe sau deocheate,
Vreau frumusețea modestă a unui câmp de flori,
Sub cer albastru, ca ochii tăi senini, fără de nori...
Și apă rece de izvor,
Ca să-mi astâmpăr inima și glasul,
Când focul lor revarsă iubire pe alături,
Înundându-mi patetic simțirea.
Nu-mi trebuie mătăsuri scumpe,
Pe care trupul să mi-l dezmierd alene,
Ca o divă plină de interese...
Ci doar un pat de flori
Și tu să-mi fii alături, lângă mine,
Sub bolta nopții înflorată de stele,
Iar Aria fericirii să ne surprindă,
Să ne mângâie, să ne dezmierde,
Până uităm de noi și de lume.
Nu-mi trebuie, decât o singură minune, iubirea,
Căci la brațul ei puternic le invâng pe toate,
Ca o zeiță a nemuritoarelor vise mărețe,
Născută pentru a sfinți iubirea,
Unde te pot găsi, minune?
poezie de Valeria Mahok (7 iunie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șampanie, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre ochi sau poezii despre nori

Zbor spre alte lumi
Ascult în noapte cum lună-și strigă dorul
La margine de boltă printre luceferi-fluturi,
Își uită pentr-o clipă, voința, rostul, zborul
Și caută prin iarbă, urma la dulci săruturi.
Ea urmărește ciuta și cerbul când se-adapă
Învăluiți de-un abur născut dintr-o iubire,
Atuncea tulburată zărește-n ochi de apă
Cât este de stingheră, cu soarta-n rătăcire.
Și pleacă fără vlagă, zburând peste pământ
Să-și caute perechea prin alte lumi astrale,
Dar către miezul nopții se-abate strașnic vânt,
Ce-i răscolește fața ascunsă-n nori și jale.
Încet și peste mine se-așează un văl de somn,
Iar timpul meu se-oprește la margine de vis,
Mai simt pentru o clipă că luna-mi face semn,
Apoi, trudită adorm și mă transform în ibis.
Mă-nalț spre cer uimită, căci nu zăresc hotare
Și trec o punte-albastră ce pare o rădăcină,
Din când în când m-așez pe un ecou din zare
Sădind grăunți de pace și lotuși de lumină.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre vânt, poezii despre sărut, poezii despre pace sau poezii despre naștere
Nu sunt singur
Dintr-un mugur
mi-a crescut pe suflet o floare
unde sunt și în ce stare?
mi-a crescut... suntem
inima-mi bate
in gânduri se spun cuvinte
pe buze un tremur le zbate
e-un tremur de șoapte,
în ochi sclipirea-i fierbinte
e-un suflet scâncind în noapte
e-un suflet ce se clatină în noapte
scâncind sub grea povară, în vremuri de ocară
dar nu e singur,
de izvorul vieții îl (mai) leagă
o floare ce-i crescu, dintr-un mugur,
în inimioară și se uită la ea și-n astă seară
căci îi vorbește-n fiecare seară...
ca să nu fie singur...
căci pentru a-l întoarce
din hățuri ce singur
nu le poate descoase
voința Ființei îl scoate
Ca un izvor ce-ți spune șoapte,
în taină, ani de-a rândul,
cântându-i și vorbindu-i
la ruga și prin grija maicii,
prin trupu-nsuflețit al unei Marte,
Al unei Flori...
și astfel jilavul, firavul petic de humă
din mucegaiuri se trezi... și ce zări... Viață
poezie de Lucian Puiu Bobu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre seară, poezii despre muguri, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre cuvinte

Înger nins
În dimineața nouă cu-aripi de primăvară
Alerg ca un copil la maica mea-n odaie,
Dar mă opresc, simțind-o cu răsuflarea rară,
Înfășurată-n doruri și-ntunecate straie.
De-un timp se-mpuținează cu fiecare clipă
Și tot se uită-n sus la Bunul Dumnezeu,
Își socotește pașii, căci vremea asta țipă,
De-aceea ține aprinsă o candelă mereu.
O văd lângă icoană îngenunchind smerită,
Cu fruntea la pământ în semn de plecăciune,
Că Domnul Sfânt i-a dat, încă o zi-nsorită
Pictată în albastru și-n verdele minune.
Apoi, aud cum plânge, nu știe c-am venit
Și lacrimile-i curg brăzdându-i fața trasă,
Rostește rugăciunea privind spre răsărit,
Chemând-o pe Fecioară să vie-n astă casă.
O, măiculiță dragă, al nostru înger nins,
Prin ochii tăi senini ne dăruiești iubire,
Tu răspândești lumină și gând de pace atins,
Ne-nveți să prețuim secunda-n fericire.
poezie de Rodica Constantinescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre îngeri, poezii despre virginitate, poezii despre verde, poezii despre smerenie sau poezii despre primăvară
Umbla pe piscuri
goale fără popas de dimineață
până seara unde nici vulturii
nu ajung în zborul lor nebun
se pierdea în noapte târând
trupul cu-un surâs sarcastic
strângea piatra care îl rănea
știa că asta îl ținea în viață
câteodată se ținea de-un colț
de cer cumpănind iar în gând
sălta peste un zid de ceață
pășea fără să vrea în vânt
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre sarcasm sau poezii despre nebunie
Tristețe de iarnă
E frig, e ceață,
pășesc timid
prin zăpada fierbinte,
o lume murdară și tristă
mă așteaptă,
privind înainte...
De ce să mai merg,
și, unde?
Frigul cu colți ascuțiți,
prin trupul livid
îmi pătrunde...
Rămân,
pașii-mi sunt tot mai grei,
zăpada devine culcuș,
ca în vis,
sătul de lumea amară,
îmi clădesc, aici, paradis...
poezie de Ion Țoanță din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre rai sau poezii despre iarnă
Tristețe de iarnă
E frig, e ceață,
pășesc timid
prin zăpada fierbinte,
o lume murdară și tristă
mă așteaptă,
privind înainte...
De ce să mai merg,
și, unde?
frigul cu colți ascuțiți,
prin trupul livid
îmi pătrunde...
Rămân,
pașii-mi sunt tot mai grei,
zăpada devine culcuș,
ca în vis,
sătul de lumea amară,
îmi clădesc, aici, paradis...
poezie de Ion Țoanță din "Templul Devenirii Noastre",
Adăugat de Lucia mandache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie
Cum să cumpăr fericirea
De-a păși în calea voastră
Peste flori?! Femei și mame,
Fericirea e a voastră!
Cum un zâmbet să picteze
Lacrimi, norii de furtună?!
Voi sunteți nemărginirea,
Cânt cu inima română...
Din surâsul tău, femeie,
Fluturi au zburat spre cer.
Mâini de aur, chip de zee,
Vis, scânteie și mister...
Tu ești flacăra de veghe,
Înger smuls din Prometeu,
Evă fără de pereche,
Calea către Dumnezeu.
Ești biserică și rugă,
Păr de valuri, ochi de stea,
Ce-ntunericul alungă.
Tu ești fericirea mea!
Cum să nu iubesc, femeie,
Ochii tăi, nemărginirea?!
Ești în lumea asta totul!
Ești speranța și iubirea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre zâmbet, poezii despre pictură sau poezii despre mâini
Șoapte
Se lasă seara....
Și totul se îmbracă-n liniște
La masă în tacere, o mână-n taină scrie.
O foaie, altă foaie...
Și parcă rândurile-ncep să zboare
Ce taină mare se așterne în odaie?
O, iată o lumină!
Și mâna nu mai scrie...
Căci peste ea în taină
O mână albă se apleacă
Și mângâie cu dragoste, sărmana mână ostenită!
E mâna Tatălui Divin
Ce nu întârzie să apară, când în tăcerea nopții
Micuțul lui copil îi scrie o scrisoare.
Dar mângâierea caldă, și plină de iubire
Presară peste pleoapele obosite...
Pace, speranță și iubire!
Și vocea blândă a Marelui Părinte
Șoptește în tăcere... TE IUBESC copilul Meu,
Dormi în pace!
poezie de Ana Pașcalău (2007)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre voce, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?

Iubirea
Iubirea-i păzitorul înger,
Lumină-n suflet, pace,
Rouă pe florile de sânger,
Lumină, taină, pace...
E un poem de suferință,
De zbatere și taină,
Poem ascuns în necuvinte
De dor, iubită doamnă!
Privim sub a tăcerii arce
Cum înfloresc castanii...
Iubirea sfântul legământ
Ne pomadează anii...
Un umăr peste care
Poți plânge liniștit
Cu lacrimă de sânger
De doruri biciuit...
Iubirea ți-e aripa
Ce poartă spre înalturi
Iubitul osândit...
Pe-a lumii catifele,
Zefirul se coboară
Și te aduce-n dar,
Un val plăpând de mare,
Lumină și culoare.
Iubirea-n ani-lumină
Lucirea își măsoară
Și timpul ei... și spațiul,
Devine legendar.
Iubirea-i dăruire!
E-A TA, IUBITĂ DOAMNĂ!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre rouă

Primăvara de mult a venit
Iubite, a venit primăvara,
Mi-ai zis tu ca prin vis.
Ghioceii înfloresc,
O poartă nouă s-a deschis.
Știu, iubito, ți-am răspuns cu drag.
Afară mai este frig și totul în jur încă e alb.
Dar nu regreta, căci primăvara a venit.
În ochii tăi, în inimă mea fierbinte,
În dragostea pe care o exprimăm prin cuvinte,
În tot ce ne înconjoară, chiar și în fulgul cel de afară,
Care s-a topit încet în palma ta.
Primăvara de mult a venit pentru noi doi, iubirea mea.
poezie de Vladimir Potlog (28 februarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Vladimir Potlog despre iubire, citate de Vladimir Potlog despre primăvară, citate de Vladimir Potlog despre ochi, citate de Vladimir Potlog despre inimă, poezii despre ghiocei, citate de Vladimir Potlog despre flori sau citate de Vladimir Potlog despre cuvinte

Ochii celui mai frumos poem
Te voi iubi prin ochii celui mai frumos poem,
prin acele cuvinte rostite la fiecare răsărit,
când mă voi împodobi cu fluturii născuti
din prima lumină
și Dumnezeu îmi va trece prin ochi cu tălpile goale,
ca eu să rămân cea mai dorită femeie,
iar sângelui tău îi vor crește aripi,
chemandu-mă să-i fiu clepsidra dintre cele două lumi.
Te voi iubi prin toate filele nopții,
cu inima cât un înger,
bătând ca un clopot fragil de ape...
chiar dacă mă vor durea degetele, înțepate de stele,
te voi scrie cu tot ce a mai rămas din mine
în streașină vieții,
tot picurând, picurând,
până voi ajunge să mușc din coaja cerului.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge

Suflet de vers
Sunt poate totul sau nimic,
Pot să fiu mult sau doar un pic,
Un sub-atom sau univers,
Dar eu de fapt sunt numai vers.
Cuvinte simple-n ritm de dans,
Îmbrățișate în balans,
Ce numai muzică așteaptă
Și suflete încet deșteaptă.
Sunt o iubire fără trup,
Din 'nalt de ceruri mă tot rup,
Plutesc ușor fără de chip,
Ca dragostea s-o înfirip.
Pot să fiu totul dar nu vreau,
Ascuns în poezie stau,
Aici e locul meu acum,
De-aici iubirea pot s-o spun.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre ritm, poezii despre inteligență sau poezii despre dans
Ce e iubirea?
Frica de a vorbi,
Frica de a te destăinui,
Frica de a simți,
Frica de privi,
Frica de a zâmbi,
Frica de a dărui,
Frica de a iubi,
Frica, te ține captiv
În lumea ta, ca pe un primitiv.
Dar când alungi frica de trăire,
În suflet ți se instalează iubire.
Sufletul îți devine luminos și plin
Și vrei să-i dăruiești
Celuilat din prea-plin.
Iubirea nu e chin,
Iubirea nu e venin,
Iubirea nu e supărare,
Iubirea nu e așteptare
Iubirea nu e rușinare,
Iubirea vinovați nu are.
Iubirea nu e fugă,
Iubirea poate fi o luptă
Pentru tot ce-i mai frumos
Și pe amândoi vă așteaptă.
Iubirea nu știe decât de
Dorință plină poezie,
Dor cu muzică stelară,
Bucuria de a-i aduce
Celuilat bucurie,
Fericirea de a
Împărți aceeași fericire
În doi, până la contopire.
Iubirea e uitare de sine.
Nu te mai gândești întâi la tine,
Ci la cel ce inima ți-a dat,
Iubirea e pierdere în celălalt.
poezie de Gabriela Aronovici din Dor cuantic
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre cadouri, poezii despre bucurie, poezii despre vorbire sau poezii despre vinovăție

Iubire de femeie
Iubirea femeii mi-e dulce, mi-e hrană,
Mi-e zbucium continuu, cărbune pe foc,
Iubirea femeii mi-e cruce, mi-e rană,
Îmi este destinul, îmi este soroc
Ce mi-aș fi eu mie, un corp fără umbră,
Copac fără frunze, un mal fără val,
O zi fără soare, o noapte prea sumbră,
Pătrat fără colțuri, un cerc mai oval
Iubirea femeii mi-e aer, mi-e viață,
Apusul de august, un nou răsărit,
E roșul petalei cu gust de dulceață,
Pe clipa în care mă duc și-am venit
Mai dă-mi-o o dată, îmi lasă crâmpeie,
În suflet, în gânduri, în inima mea,
Iubește-mă iarăși, iubește femeie,
Eu n-aș fi nimic fără dragostea ta
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre frunze sau poezii despre cărbune
Să nu faci niciodată o femeie să plângă...
Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că ochii ei sunt făcuți să te privească cu drag,
Când vii acasă.
Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că va uita să-ți mai zâmbească;
Își va pune pecete gurii și nu va mai putea rosti,
Cuvinte de dragoste.
Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că-i vei ucide visele;
Iar daca visele mor, îi va fi greu sa trăiască
Fără speranță.
Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că -i vei răni inima;
Iar inima ei este făcută doar pentru iubire....
Pentru copiii ei și pentru tine.
Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că va privi prea des către moarte;
Și-i va muri mai intâi sufletul apoi trupul....
Atunci, vei dori să-i auzi pașii venind către tine.
Iți va fi dor de zâmbetul ei și de cuvintele de dragoste...
Dar ea va fi atunci mult prea departe de tine...
poezie de Angelina Nădejde (1 iulie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns
Doamne, dac-ar fi să-i spun
Doamne, dac-ai vrea să-mi spui
cât de dragă-i sunt eu lui
mintea n-ar mai fi un chin
ci doar rouă-n pat de crin
știu că mi-e sărac cuvântul
când nu palmele-s veșmântul
ce-i îmbracă trupu-n noapte
în strânsori cu voluptate
Doamne, plouă-mi gând decis
peste tâmple-n păru-mi nins
varsă-mi har și-nțelepciune
doar atât, să-nvăț a-i spune
scriu cu fir de dor nebun
țesând șoapte ce nu-i spun
gura lui cum încă-mi este
anotimp, din timp poveste
Doamne, spune-i că nu plâng
lacrimă din ochi curgând
ci mă zbat într-o căință
dezmierdând cu neputință
știu că-n consacrată vină
sorții i-am fost rădăcină
da-n copacul dat în floare
simt tulpina cum se-ndoaie
Doamne, fă-mă doar ce știi
că mi-e dat, să-i pot a fi
nici mai mult și nici puțin
cât din dragoste mă-nclin
fă-mă, Doamne, rază-n zori
să-i strecor lucirea-n pori
și din pielea-i ca mărgeanul
să sorb, Doamne, tot aleanul
Doamne, sunt ce m-ai făcut
cuget viu c-un chip de lut
port lumină-n ochi candoare
doar că-n piept inima moare
și-atunci Doamne, fă-mă glas
scoate-mi șoapta din impas
fă-mă foc, și dor, și ploaie
ia-mi tăcerea ce-nconvoaie
Doamne, dac-ar fi să-i spun
cât aș vrea să-i fiu surghiun
i-aș picta în ochi, poeme,
fără vers! de vers se teme
spune, Doamne-n câte porți
cumpănind astfel de sorți
ai pus lacăt ce n-au cheie
pentr-un suflet de femeie?
Doamne, dezrobește-mi firea
nu-s poet da-mi știu menirea
cât să știu că, prin cuvinte,
îl iubesc! sfințind aminte!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie