Umbla pe piscuri

goale fără popas de dimineaţă
până seara unde nici vulturii
nu ajung în zborul lor nebun
se pierdea în noapte târând
trupul cu-un surâs sarcastic
strângea piatra care îl rănea
ştia că asta îl ţinea în viaţă
câteodată se ţinea de-un colţ
de cer cumpănind iar în gând
sălta peste un zid de ceaţă
păşea fără să vrea în vânt

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alpinism (1928)

Pe piscuri goale, fără viaţă,
Unde nici vulturi nu s-avântă
Eu mi-am târât povara sfântă
A trupului flămând de viaţă.

Cu patimă m-am strâns pe stâncă
Strângând spasmodic piatra tare...
Şi-i drept că gura-mi, nu arare
Cerşea un sprijin de la stâncă.

Prăpăstii mi-au surâs sarcastic,
Guri de-abia înfiorătoare,
Dar prins de culme cu ardoare,
Am râs şi eu – la fel – sarcastic...

poezie clasică de Ion Pena din SO4H2 (15 aprilie 1932)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un soldat

de turtă dulce şi avea un cap
de ciocolată amăruie
nu gândea când ţinea arma
fugea pe drumul de zahăr
lăsa urme de vanilie pe furiş
câteodată îşi umplea pipa
cu scorţişoară
era un soldat fără staniol
pe un câmp presărat cu fulgi
de cocos şi fugea până la hotar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleodor voi să se codească oarecum, ba că trebile împărăţiei nu-l iartă să facă o călătorie aşa de lungă, ba că n-are călăuz, ba că una, ba că alta; dară aşi! unde vrea să ştie pocitul de toate astea! El o ţinea una, să-i aducă pe fata lui Verdeş împărat, dacă vrea să scape de ponosul de tâlhar, de călcător de drepturile altuia, şi să rămâie cu sufletul în oase. Aleodor se ştia vinovat. Deşi fără voia lui, dară ştia că a făcut un păcat de a călcat pe moşia slutului. Mai ştia iară că de omul dracului, să dai şi să scapi. Să n-ai nici în clin, nici în mânecă cu dânsul. Făgădui în cele din urmă să-i facă slujba cu care-l însărcina. Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop ştia că, deoarece Aleodor i-a făgăduit, apoi are să-şi ţie cuvântul, ca unul ce era om de omenie.

Petre Ispirescu în Aleodor împărat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visasem singur

fără sprijin din partea europeană
că sunt un poet important adus
de spate ce ţinea pumnii strânşi
şi ochii închişi pe spatele plin
cu ţepi galbeni
cum sunt cei de la trandafir
îngenucheasem alături de visul
de iubit fără iubită
de balaur fără capete
cu nasul verde de unde ieşea iarba
aromată bună de băgat în pipă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul cuvintelor

Noi punem noapte în cuvinte
Şi ne-agăţăm de-un colţ de viaţă...
Eu număr stelele cuminte,
Tu ştergi o pojghiţă de gheaţă

Şi nu e nimeni să ne-alinte
Nici nimeni calea nu ne-nvaţă,
Noi punem noapte în cuvinte
Şi ne-agăţăm de-un colţ de viaţă...

Din tot ce-a fost, n-am luat aminte
S-a destrămat un fir de aţă,
Căci obosiţi de mai-nainte
Ne-am plictisit fără speranţă

Şi punem noapte în cuvinte.

rondel de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mititelule

unde eşti? mititelule
ai plecat spre o lume
mai bună mai omenoasă?
nu plâng din cauza asta
de ce să plâng
dacă tu ai s-o duci mai bine
fără foame fără frig
fără să fii bolnav
fără să cerşeşti o mângâiere
o firimitură de mâncare
o gură de apă clocită
un trai mai bun
plâng puţin recunosc plâng
sunt lacrimi de durere
nici nu mai ştiu ce mă doare
nu-i nimic de data asta
o să-mi treacă cu timpul
fraţii tăi încă trăiesc
mai plâng în seara asta
şi de mâine o să mă gândesc la altceva

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai târziu în seara asta

Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Băiatul acela nu ţi-a aruncat niciodată măcar o privire
Nu a încercat să te cucerească
Se îmbracă după cum îţi imaginezi tu,
e înalt şi mândru
E mereu prezent
în gândurile tale
Zi şi noapte
Iar tu aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Iar tu aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
pentru că seara vine mereu.

cântec interpretat de Pet Shop Boys
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triste versuri

îmi vin în minte în stilou
în seara asta le-aş putea scrie
despre noaptea care e vitregă
aduce moartea celor însemnaţi
de un destin groaznic
pentru unii nenorocoşi
unul consumă ketamină într-un bar
iese cu pistolul colt
trage piedica trage în duşmanul
de-o viaţă anterioară aflat
după şedinţele de spiritism
îi umblă la karmă
vânturile nopţii şoptesc
altă dramă cu final horror
un cuţit înfipt după o aruncare
fără motive serioase în inima
unui cetăţean cu diplomat
care-şi ţinea inima la locul ei
nehotărât să moară pe stradă
sau în drum spre spital
într-o ambulanţă care explodează
într-un atentat socio-politic
revendicat de un psihopat
îndrăgostit de kant şi nietzsche
într-o astfel de noapte o strângi
în braţe cu voluptate criminală
se sting stelele pe cer
nimeni nu observă aceste tragedii
câte fiinţe au fost ucise?
miliarde? mii de miliarde?
triste versuri poţi să scrii
te poţi sinucide în seara asta
dar nu are cine să te regrete

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu fără tine...

O carte fără file,
Călimară fără toc,
O gură fără vorbe,
O torţă fără foc;

O noapte fără stele,
Dimineaţă fără soare,
O luntre fără vâsle,
Tablou fără culoare;

Moară fără apă,
Corabie fără vânt,
Arcuş fără vioară,
Mierlă fără cânt;

Un tren fără şine,
Copac fără ramuri
Un câmp fără coline
Şi mare fără valuri.

Un cuib fără păsări
Drumeţ fără cale
Un vultur fără zări
Un crin fără petale.

poezie de Sergiu Mănuş (iulie 2002)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţinea pastila

de iod în mână şi se întreba
dacă a fost vreo explozie
el nu auzise pentru că dormea
cu dopuri în urechi şi ar fi inutil
să bubuie
ceva în apropierea patului
lângă seiful unde depozitase
mica pastila de iod care ar rezova
problemele ridicate de radioactivitate
o ţinea în mână
şi era hotărât s-o înghită cu puţină
apă sau bere neagră şi rece
nimeni nu poate fi vătămat de o
o
o pilulă
mică era imaginea din cap
cu tabloul chimic în care era plasat
iodul cel împricinat de oameni
sau l-au scos de pe tabloul
cu elemente chimice în ultimii ani (?!)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim

puţin şi toamna asta
care a venit după ce-au plecat
cocorii în bejanie
să ne atingem catifelat
cum o fac artiştii
să ne iubim prin jnepenii
mângâiaţi de soare şi vânt
să ne tăvălim pe coastele
de granit cu dungi de spumă
să fim doi vulcani care fumează
liniştiţi până la ultima lavă
s-o schimbăm între noi
aşa fierbinte şi suavă
suntem vulturii pleşuvi
care se trag de barbă
după ultima pulpă de lamă
de oţel inoxidabil uitată
pe etajera din cântecul permis
seara la focul de tabără stins
de pompierul care a împroşcat totul
cu spumă de ras
să ne iubim exemplar
ultimul exemplar s-a epuizat
pentru murmurul mării
ne strângem în braţe politicos
în aer urcă şoaptele
soarele se strânge rigid
într-un colţ de cer zidit
de-un meşter popular şpriţar
să ne iubim de parcă am îmbrăca
umbre în haine armani
de culoarea mânzului
proaspăt fătat sub cerul unei toamne

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajung la gura

humorului şi din asta voi face
o operă de artă care va dăinui
peste milenii vor şti de humor
şi voroneţ şi ochii lor se vor mira
o să păşesc cu gingăşie
să nu se piardă frumuseţile
voi păşi peste toamnă cu frunzele
galbene aruncate în cele patru zări
care vor acoperi pământul
ajung la gura humorului de peste tot
supravegheat de şoimii
cu viitorul în cioc se vor învârti
obosiţi de atâtea cârciumi
o să vă privesc în apa moldovei
chiar din altă lume fără patimi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu

De dimineaţă până seara
Visez la şoldul tău, Tamara,
Cel greu şi alb ca un nămete,
Scos de sub rochii pe-ndelete
Şi tăvălit pe largi divane
Ca-n basmele aliotmane.

De dimineaţă până seara
Visez la şoldul tău, Tamara,
Cum să-i gust tainica dulceaţă,
Când o să-l iau, pios, în braţe,
Iluminat, ca pe-o icoană,
Spre-a-mi mântui viaţa-mi vană.

De dimineaţă până seara
Visez la şoldul tău, Tamara,
Lin răsfoind şi monoton:
Baudelaire, Verlaine, Lautreamont,
Rimbaud, Nouveau, Apollinaire;
Ei n-au văzut ce tu-mi oferi!

De dimineaţă până seara
Visez la şoldul tău, Tamara,
În casa noastră de chirpice
Din balige de pitulice
Blând frământate-n brume groase
De-un serafim cu-aripi stufoase.

De dimineaţă până seara
Visez la şoldul tău, Tamara,
Cărând senin găleţi cu apă
Din care căni adinei se-adapă,
Băgând surcele sfinte-n plită
Linse de flăcări ce excită.

De dimineaţă până seara
Visez la şoldul tău, Tamara,
Precum elevul profesoara
Şi-o-nchipuie-n vacanţe, vara,
De dimineaţă până seara...

poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţinea

ursuleţul de pluş strâns
în braţele ei micuţe
nu s-ar despărţi nici
odată l-a pierdut în parc
pe o bancă udă
era legătura cu mama ei
atât mai avea de la ea
dormea cu el în braţe
mânca cu el
se juca cu el
acum învăţa cu el
îl învăţa să zică mama
învaţă mai greu ursuleţul
era de pluş de aia învaţă mai greu
îi povestea că era o fetiţă aban
donată unor bunici bătrâni
ţinea ursuleţul sub umbrelă
şi plângeau amândoi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste care?...

Peste care zi din viaţă, te-am găsit şi admirat
Pe ce faţă şi prefaţă, cartea, rost şi-a terminat?
Am citit-o prea în grabă, foile s-au petrecut
O poveste, colţ de viaţă, ne-a plăcut şi ne-a durut!

Peste care colţ de iarbă, te-am iubit într-un amurg
O durea ca niciodată, braţele care se scurg
Peste mine, peste tine, peste verde lipicios
Frământări aproape line, scurse de sus până jos?

Peste care amintire, să te-aşez, să te păstrez,
Peste care amăgire, peste care dulce crez?
Peste care gând în şoaptă, să te-alung sau să te chem
Peste care zi din viaţă, ai împrăştiat blestem?

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se gândi

la femeia pe care o ţinea
în mâna stângă când o picta
cu mâna dreaptă goală
atingând trupul cu obrajii
plini de lacrimi frânt în tăceri
se gândi la femeia cu oase mari
care avea în birou un cais în ghiveci
îl văzuse pe roşcat în oglindă
cum o pândea când o desena
fără haine în mijlocul
unui pat dublu executat
din blănuri de urşi polari
vânaţi de emirii sau şeicii
care umblau cu tălpile încinse
pe nisipul dat prin sită

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin salcâmi

prin lilieci croşetez o idilă
tu crezi că eu cred
că a fost o iubire adevărată
importată din arizona
călătorea într-un ford vechi
ţinea volanul cu stânga binişor
ţinea coltul cu dreapta
vântul bătea în pletele ei
răvăşindu-i minţile
o scurtă nebunie
noi nu vom şti niciodată
cântecul trist adus de oriunde
din alte ţări de marinarii beţi
un cântec cu un cal alb
care fuma marijuana şi mesteca gumă
era melodia pescarului vânat
de rechinii răzvrătiţi
prin salcâmi se scurgea
floarea ce mirosea mocnit
ca o durere la masa
unde scriu despre dorinţe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umblăm pe câmp fără popas

Umblăm pe câmp fără popas
sub zodii prin târziul ceas.
Hotare, veac, tărâm s-au şters.
Mai suntem noi şi-un univers.

Pierdem în noapte, rând pe rând,
tot ce sub noi era pământ.
Şi mergem iar în gând, la pas.
Un cer deasupra ne-a rămas.

Vreo stea când cade din ţării,
fără să vrei, spre ea te ţii
şi poala-ţi potriveşti, s-o prinzi.
Lucirea numai i-o cuprinzi.

Şi cumpănim ce e, ce-a fost.
Noroc înalt, pornit cu rost,
ne-ntâmpină de sus prin vânt,
să nu ne-ajungă-n văi nicicând.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea a fugit până la cer

Când sunt cu tine
nu există timp
pare a fi o
veşnicie.
Şi chiar dragostea
s-a uitat la timp
şi a-nceput să râdă,
pentru că ştia
că nu are nevoie de el.
S-a prefăcut
că moare
pentru o zi
pentru a-nflori seara,
fără legi de respectat.
A adormit cuminte
într-un colţ
al inimii mele
pentru un timp
care nu există.
A fugit până la cer
fără să plece,
s-a întors
fără să plece,
timpul a murit,
iar ea a rămas.

poezie de Eugenia Calancea (6 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un culegător

de ştiri în cel mai propriu
înţeles al cuvântului
pentru că-şi strângea recolta
şi din piatră seacă: ciulea atent
urechile
la informaţiile răsărite ici-colo
nu-i pasă în cine loveşte sau ce
interese
periclitează ştirile adevărate
pentru a strânge informaţiile
nu mai ţinea cont de etică
şi metafizicianul sau moralistul
n-ar fi acceptat niciodată
aceste metode respingătoare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!