Spunere

Tulai, Domne,-i zua me?!
Tătă lumea az mă be,
Pân-la fund de dimijană
Şî mă soarbe pi sub geană,
Pân-la cepul de butoi,
Doaga lui de vin altoi,
Uscă dogele de sete
Pân mă beu pe mine bete!

Tătă zua, va-să zică,
Tăţ mă beu şî mă mănâncă,
Parcă nu mai am nici os--
Chiar aşa îs de frumos?
Poate-am fo un pic fălos,
Nu mă-mprăştiaţi pe jos,
Fost-am io destul risipă--
Az sunt rege pentru-o clipă!

Ioi! Că nu-s io Izabela,
Să vă chem la mine lela!
Io îs slab la portofela,
Da am vin de izabella!
De la portă pân-la Mureş
Tăt românu să mă-ndure-
-Vă cinstesc cu vinuri pure
Şî jinarsuri arse-n şure--
L-o gustat şî Stelu meu
Şî nechează teleleu!

No, amu, poftiţ în casă,
Ce-aţ adus puneţ pe masă,
Io nu am să pui pe ma',
Doar covoru lu mama
Ăl ţăsut pi la război,
Pin nouăsuteşaptejdoi,
Din oaie cu lână faină,
Ţîgaie şî şî ţurcană!

Mai aduceţ şî mâncare,
Cred că nu -s un oarecare!
Mulţam fain de zua me,
MÂINE IAR ŞÎ TĂT AŞE!!!
TEO LAUREAN ZĂLUD,
PISTE MURĂŞ DE AIUD!

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedeapsa mamei

Mi-a dat mama peste mână,
Mama mea mi-a dat,
Să las oala cu smântână,
Că nu-s Împărat!

Că în mânurile mele
Stă Împărăţia,
Care-n oale şi ulcele-şi
Ţine avuţia!

Însă pân-la avuţie,
Stirpea cu sămânţa
A întors ţărâna gropii,
Să hrănească fiinţa!

Mama mea, din pleazna ta,
Rotită peste suflet,
Carnea mea şi umbra mea
Au învăţat să umble!

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pod la cer

Nu mai cred şi nu mai sper,
C-ar putea fi ctitorit,
De vre-un demon iscusit,
Pod de piatră pân-la cer...

Nu mai vânt şi nu furtună,
C-ar putea, o zburătoare,
Viscol a lega cu boare,
Pod de aer pân-la lună...

Nu mai of şi nu mai vai,
Că vreun faur oarecare,
Ar tivi din râu şi mare,
Pod de apă pân-la rai...

Nu mai vis şi nu mai cânt,
Că destinul se răsfaţă,
Noapte cununând cu gheaţă,
Pod de rece, sub pământ...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legendă

Parc-aş fi Pillat din Pont

cu barba pân-la pământ

doar acasă ca pe front

poezia-mi ţine rând

Cu barba pân-la pământ

din lacrimi am o mască

nu mă dau degeaba sfânt

aud iarba ce-o să crească

Din lacrimi am o mască

doar acasă ca pe front

Maria-n poem să nască

parc-aş fi Pillat din Pont

Am barba pân-la pământ

doar pe mine azi mă vând

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (27 martie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara în mare (pe)trecere

Hei ce valuri şi nisip
hei ce mare pân-la cer
amintire fără chip
astăzi însă doar disper

Dar ce mare pân-la cer
şi ce stânci în amintire
mare aş putea să-ţi cer
pe val încă o iubire

O ce stânci în amintire
mare parcă fără chip
doar în ochi ce nălucire
şi ce valuri de nisip

O ce mare pân-la cer
ce fantome fără fler

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (4 august 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipă... (Varianta)

... parcă toate s-au spus între noi
şi s-au stins şi s-au scurs ca o apă
paşii tăi obosiţi şi greoi
mă petrec, îi aud, înspre groapă

să te-ntorci, să te duci înapoi
să pui lumea la masă, oricum
parcă toate s-au spus între noi
parcă-n ultima clipă, de drum.

tu nu prea te erupe bocind
încă simt sub închisa pleoapă
şi alţi paşi ce petrec ca un jind
tot ce-a fost şi n-a fost pân-la groapă

simt sărutul tău lin pe obraz
simt şi lacrima ta, mai mioapă
şi mai simt ca un ultim exstaz
cum te-aşterni între mine şi groapă

întuneric şi linişti se lasă
peste lumea din mine şi groapă
tu mai curgi ca nisipul spre casă
eu în luturi, senin ca o apă...

poezie de Iurie Osoianu (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox... libertin

Fruntea-n păr sau în batic,
Trupul strâns-aşa şi-l plimbă,
Cu ghete pân-la buric...
... Şi buricul pân-la... limbă!

paradox epigramatic de Ioan Crăciun Petrişan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Dascălii ne dau ştiinţa,
Preoţii ne dau credinţa,
Ostaşii-aduc biruinţa,
Iar prostia, umilinţa.

Prostia ne-a umilit pe toţi:
De la vlădică,
Pân-la opincă.
Şi,
De la cel cu biberonu-n gură,
Pân-la cel cu barba sură

poezie de Dumitru Delcă (22 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipă...

parcă toate s-au spus între noi
şi s-au stins şi s-au scurs ca o apă
paşii tăi obosiţi şi greoi
mă petrec, îi aud, înspre groapă

să te-ntorci, să te duci înapoi
să pui lumea la masă, oricum
parcă toate s-au spus între noi
parcă-n ultima clipă de drum.

tu nu prea te erupe bocind
încă simt sub închisa pleoapă
şi alţi paşi ce petrec ca un jind
tot ce-a fost şi n-a fost pân-la groapă

simt sărutul tău lin pe obraz
simt şi lacrima ta, mai mioapă
şi mai simt ca un ultim extaz
cum te-aşterni între mine şi groapă...

poezie de Iurie Osoianu (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aho! Aho!

Bine nici nu s-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
C-aşa-i de la Dumnezeu lăsat.
Alăturaţi-vă de perdele
Şi-ascultaţi vorbele mele:
-Bună ziua, doamnă gazdă,
M-ai primi să trag o brazdă?
- De ce nu, dragă băiete,
Vino-n casă, că am fete,
Fata mi-i de măritat,
Şi de mult v-a aşteptat,
S-o uraţi, ca să trăiască,
Dumnezeu s-o-nvrădnicească.
V-a poftit copila-n casă,
Să staţi cu dânsa la masă,
Că-i frumoasă, bat-o vina,
Ca luceafărul şi luna,
Când o vezi uiţi urătura!
La ureche zurgălăi
Să răsune peste văi!
Hăi! Hăi!
Aş mai ura că mai ştiu,
Dar mi-e sete de rachiu,
Dac-aş şti c-aveţi a-mi da,
O bucată de slănină
Ca de-aici pân-la fântână,
Şi-o bucată de cârnaţi,
Ca de-aici pân-la Galaţi.
De urat am mai ura,
Dar mă tem c-om însera,
Şi-avem a trece o pădure,
Unde sunt fete nebune,
De-aruncă-n noi cu alune,
Şi-nchid cărările
Tot cu dezmierdările.
Cred că v-am urat plăcut,
Ca să-mi daţi un leu bătut,
Cred că v-am urat pe plac,
Să-mi daţi jumate de franc,
Iar de nu vreo trei parale,
Căci e cinstea dumitale.
Ori mi-ţi da, ori nu mi-ţi da,
Noi ne-om duce, vom lăsa,
Busuioc mare crengos,
Rămâneţi, gospodari, sănătoşi!

folclor românesc, din Botoşani
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină cu ceglău-n spate

Cât te-am purtat în spinare,
Măi, Amar!
Nu-s biserici cu altare,
Măi, Amar!
Nu sunt cruci pe la răscruce,
Măi, Amar!
Cu înscris pe un' moi duce,
Măi amar!

Că tu doar m-ai tăvălit,
Măi, Amar!
Pe butuc de osândit,
Măi Amar!
Când rugul m-o ridicat,
Măi, Amar!
Chiar şi-atunci m-ai sfâşiat,
Vai şi-Amar!

Tragă roua clopotul,
Ehehei, Amare!
Io-nviez cu şipotul,
Măi, Amare!!!
Ehei, şi voi fi fălos,
Măi, Amare!
Că te-am azvârlit pe jos,
Dulce-amar!!!

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipă...

... parcă toate s-au spus între noi
şi s-au stins şi s-au scurs ca o apă
paşii tăi obosiţi şi greoi
mă petrec, îi aud, înspre groapă

refren:

să te-ntorci, să te duci înapoi
să pui lumea la masă, oricum
parcă toate s-au spus între noi
parcă-n ultima clipă, pe drum.

tu nu prea te erupe bocind
încă simt sub închisa pleoapă
şi alţi paşi ce petrec ca un jind
tot ce-a fost şi n-a fost pân-la groapă

refren

simt sărutul tău lin pe obraz
simt şi lacrima ta, mai mioapă
şi mai simt ca un ultim extaz
cum te-aşterni între mine şi groapă

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lauda

De laude răsună glia,
O fac titraţii şi netoţii
De parcă toţi compatrioţii
Ar fi uitat ce-i modestia
Asociată cu prostia,
E lauda, o ştiu şi hoţii
Şi parcă am dori cu toţii
Să compromitem România
Cum tot românul e fudul,
De la opincă pân-la bossi
Nu cred că pătimim destul
La cât suntem de "păguboşi",
Că e poporul prea credul
Iar şefii nu-i sunt "credincioşi".

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

DOINĂ DE PE CEGLĂU

Frunză verde măr bălan,
Ehei, TEO LAUREAN,
Cum erai acu' mai an,
Înger, demon diafan!

Cum erai acum treizeci
Prin crâşme şi prin bodegi,
Prin birturi şi restaurante?
Umblai ţanţoş ca un fante—

Cu iubite şi amante,
Cu fecioare şi muieri—
Lume, parcă fost-ai ieri!

Da-s şaizeci de primăveri,
Sună roadele prin meri—
Ce mai ai tu să oferi?!

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria ca eşec

Mugurii tăcerii parcă se-nfiripă
saltă iar Mihai peste şapte cai
pân-la moarte însă ar mai fi o clipă
şi-ai trecut de iad gura mea de rai

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (5 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adrian Năstase, fostul preşedinte al PSD, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru corupţie (Sloganul PSD-ului în campania electorală din 2012: Vrem dreptate pân-la capăt!)

Toţi spuneau cuprinşi de freamăt:
Vrem dreptate pân-la capăt!
Cum spunea bătrânul Cato:
Azi Justiţia le-a dat-o!!!...

epigramă de George Budoi din Dicţionarul corupţiei, Politică şi politicieni (6 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea caporalului George Bacovia

Mi-e dor de-o ploaie despuiată
de-o ploaie sexy zău mi-e dor
când parcă vin iar din armată
la vatră sunt lăsat de-un nor

De-o ploaie sexy iar mi-e dor
vreau să mă ude pân-la piele
să o iubesc şi totuşi să nu mor
cât să răsară-n iarbă stele

Vreau să mă ude pân-la piele
când parcă vin iar din armată
de toată răutatea să mă spele
mi-e dor de-o ploaie despuiată

De-o ploaie sexy iar mi-e dor
să spele moartea tuturor

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 august 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea caporalului George Bacovia

Mi-e dor de-o ploaie despuiată
de-o ploaie sexy zău mi-e dor
când parcă vin iar din armată
la vatră sunt lăsat de-un nor

De-o ploaie sexy iar mi-e dor
vreau să mă ude pân-la piele
să o iubesc şi dar să nu mor
cât să răsară-n iarbă stele

Vreau să mă ude pân-la piele
când parcă vin iar din armată
de toată răutatea să mă spele
mi-e dor de-o ploaie despuiată

De-o ploaie sexy iar mi-e dor
să spele moartea tuturor

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 august 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset robotic...

.. şi când n-am să mai fiu, se va şti, că am fost...
şi când n-am să mai scriu, mă ve-ţi şti pe de rost,
ve-ţi citi, savurând versul scris pentru voi
pân-la ultimul rând, pân-la ultimul sloi...

adevărul din el: impecabil, curat,
mult mai mult ca rebel, mult mai mult ca ciudat,
l-or sorbi ca pe-un vin, scârţâind din saboţi,
nu doar oameni-maşini, ci şi simpli roboţi...

poezie de Iurie Osoianu (13 octombrie 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un lan de îngeri parcă eşti
bătut de stele curioase
din cap pân-la picioare doar poveşti
ai cerul injectat în oase

catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (aprilie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antivirus

Îmi intră -n curte moartea jubilând,
Şi nici măcar nu mi-a bătut la poartă!
Mă află singur, ca un om de rând,
În pielea goală -alăturea de soartă.

Ehei, vai mie, sunt aşa plăpând --
Dar parcă fost-am altfel vreodată,
Am stat mereu, ca orice om, la rând,
Ţidula mea să- mi fie rezolvată!

Deci, de ruşine, trag perdeaua nopţii,
Sfioasă, luna îmi croieşte giulgiu--
Îmi este prispa singurul refugiu

Să stau la bârfă cu tupeul morţii!
Trufaşa, ea nu ştie că -s potirul
În care o ucide trandafirul!

sonet de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!