Spunere
Tulai, Domne,-i zua me?!
Tătă lumea az mă be,
Pân-la fund de dimijană
Șî mă soarbe pi sub geană,
Pân-la cepul de butoi,
Doaga lui de vin altoi,
Uscă dogele de sete
Pân mă beu pe mine bete!
Tătă zua, va-să zică,
Tăț mă beu șî mă mănâncă,
Parcă nu mai am nici os--
Chiar așa îs de frumos?
Poate-am fo un pic fălos,
Nu mă-mprăștiați pe jos,
Fost-am io destul risipă--
Az sunt rege pentru-o clipă!
Ioi! Că nu-s io Izabela,
Să vă chem la mine lela!
Io îs slab la portofela,
Da am vin de izabella!
De la portă pân-la Mureș
Tăt românu să mă-ndure-
-Vă cinstesc cu vinuri pure
Șî jinarsuri arse-n șure--
L-o gustat șî Stelu meu
Șî nechează teleleu!
No, amu, poftiț în casă,
Ce-aț adus puneț pe masă,
Io nu am să pui pe ma',
Doar covoru lu mama
Ăl țăsut pi la război,
Pin nouăsuteșaptejdoi,
Din oaie cu lână faină,
Țîgaie șî șî țurcană!
Mai aduceț șî mâncare,
Cred că nu -s un oarecare!
Mulțam fain de zua me,
MÂINE IAR ȘÎ TĂT AȘE!!!
TEO LAUREAN ZĂLUD,
PISTE MURĂȘ DE AIUD!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.