
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva
Ce nu s-a-ntâmplat pân-acum niciodată,
Căldura amiezii, bizară, ciudată,
Inspiră o teamă de ce va urma.
Ceva-i strecurat în văzduhuri și-n umbre,
O doză de straniu e-n melancolie,
În frunze e, totuși, din nou, poezie,
Dar strofele ies dureroase și sumbre.
Doar noaptea aduce-a octombrie-n fine
Și frigul din casă mă pune pe jar,
Mă face să tremur și-n somn să tresar...
Sau poate doar faptul că nu ești cu mine.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre toamnă
- poezii despre somn
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre melancolie
- poezii despre frunze
- poezii despre frică
- poezii despre durere
Citate similare

În toamna aceasta se-ntâmplă ceva
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva
Ce nu s-a-ntâmplat pân-acum niciodată,
Căldura amiezii, bizară, ciudată,
Inspiră o teamă de ce va urma.
Ceva-i strecurat în văzduhuri și-n umbre,
O doză de straniu e-n melancolie,
În frunze e, totuși, din nou, poezie,
Dar strofele ies dureroase și sumbre.
Doar noaptea aduce-a octombrie-n fine
Și frigul din casă mă pune pe jar,
Mă face să tremur și-n somn să tresar...
Sau poate doar faptul că nu ești cu mine.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Ce nu mi se-ntâmplă, se pare, doar mie:
Aproape mi-e teamă să scriu poezie,
Căci stropii tânjesc după replica ta.
Un șarpe albastru și lung mă-nconjoară,
Mă strânge, mă-mpinge cu forță la vale,
Visez un moment că sunt brațele tale,
Apoi văd că-i toamna, ciudată, bizară.
Și totuși, mi-e cald încă gândul - și scrisul,
M-agăț de iubire ca timbrul de plic,
Sperând să mai țină fiorul un pic
Și-odată cu el, să continuie visul...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre Petru, poezii despre șerpi, poezii despre văi, poezii despre iubire, poezii despre gânduri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Replică la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Ce s-a întâmplat și acum o vecie;
Arar, ține vara și-o toamna în ea,
Mușcându-i din frunze și melancolie.
Și ne mai mințim, deși frunzele cad,
(Foșnește tăcerea prin sevele-albastre).
Că nopțile-s scurte și zile nu scad
Și că-i încă vară-n poemele noastre.
Și totuși mi-e frig și să tremur îmi vine,
Când, plânge-un amurg peste visele mele
Și, poate, doar faptul că nu ești cu mine,
Îmi biciuie vara și-o ține-n atele...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre timp sau poezii despre minciună

Replică la replica Violettei Petre la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Căci nu e o toamnă cum este oricare,
E toamna bizară, ciudată, în care
Revii către mine cu dragostea ta.
În sufletul meu este chin și dezastru,
Se vede că-n apele mării te scalzi,
Când ochii tăi tandri și umezi, și calzi
Mă-mbracă de sus până jos în albastru.
Mă simt ca-n furtună pe crâncene ape,
Mi-e toamnă, iubito, mă sperii cumplit
Și gândul îmi strigă "de ce-ai mai venit?"
Și inima-mi urlă să vii mai aproape!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre sperieturi, poezii despre ochi sau poezii despre apă

Replică la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda
Nu-i toamna aceasta la fel cum era -
Iubite - nflorește din nou liliacul,
Se-ncurcă în stele și-n noi zodiacul,
Se-aprinde în cer pentru noi înc-o stea.
Nu-i vreme de chin, când în ochi mă privești -
Albastrul te cheamă-n poeme de vară,
Le am toate-n mine, chiar dacă afară
E toamnă. Tu vino, să-mi fii cât mai ești!
Că vin eu, sau tu și că-i toamnă în noi,
Nu-i nicio problemă, de-om fi împreună;
Ne-om ține în brațe sub clarul de lună
Și prin anotimpuri vom trece-amândoi...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre anotimpuri, poezii despre albastru sau poezii despre Ion

Replică la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva!
Și cred că, era și firesc să se-ntâmple,
Când simt poezia cum plouă pe tâmple
Și buzele-mi murmură replica ta.
În brațele toamnei mă legăn și eu,
Visez vinovat, că sunt brațele tale.
Dar, când mă lovește un vânt în rafale,
Abia te zăresc, ca un trist imprimeu.
Și totuși mai pot să te-aduc lângă mine,
În versuri de dor te alint și te chem.
Că, n-ai să m-auzi, ca și tine, mă tem-
Hai, spune-mi, cum, toamna, s-o fac de rușine?
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vinovăție, poezii despre versuri, poezii despre tristețe sau poezii despre rușine
Umbre... sumbre...
Umbre... umbre... umbre...
Și toate apar
Înfipte cu har...
Umbre...
Umbre... umbre... umbre...
Fără morminte,
Merg doar în ginte,
Umbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Căi cu altare,
Păsări călare,
Sumbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Păgânele punți
Ce trec peste frunți
Sumbre...
Umbre... sumbre... umbre...
De-atâtea culori
Pustii și fiori
Sumbre...
Sumbre... umbre... sumbre...
Raze slinoase,
Lumea își coase
Umbre...
Frânturi dintr-un zmeu
Înăuntru-l meu
Și-am să mai beu,
Umbre... sumbre...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 noiembrie 2005)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre depășire, poezii despre călărie sau poezii despre culori

Aproape te-am uitat
Aproape te-am uitat. Nu mă mai bântui,
Doar ziua mai tresar la câte-un gând,
Doar noaptea mă mai tulbură cu cântu-i
O pasăre din ramul tremurând.
Aproape te-am uitat. Doar pe alee
Când trec, îngândurat și obosit,
Pe lângă lilieci sau azalee,
Încetinesc, o clipă, amețit.
Aproape te-am uitat. Doar câte-o carte
Când mai citesc, tresar la un cuvânt,
Privesc în gol, apoi o pun deoparte
Și născocesc un vers pe care-l cânt.
Aproape te-am uitat. Doar totdeauna
Când se arată-n geamul nemișcat,
Cu chipul ei de zână blândă, luna,
Surâd. În rest... aproape te-am uitat...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre lectură sau poezii despre cărți

Faptul că ești absolut sigur de ceva nu e o garanție că ai dreptate.
aforism de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre dreptate
Efigiile unei toamne din copilărie
Mi-amintesc clar croncănitul,
croncănitul acela...
primul stol de gâște migratoare
și prima melancolie iremediabilă,
că doar eu rămân acasă.
Foșnet de frunze uscate, rigidizate,
vântuite pe-o străduță cu felinare uzate,
cu abajururi mobile și scârțâitoare,
provocatoare de umbre ciudate,
de crengi prelungite intrând
prin geamurile pensionarilor.
Vântul trântește ritmic o poartă metalică.
Geamuri cu lumini de opaiț.
Mieunatul unei pisici scoase din casă.
O bătrână curioasă ferește încet perdeaua.
Vântul țâfnos lovește, cu frunze în culori nomade.
Un cor de câini latră pe tonalități ciudate,
obsedați de sunetul unei ambulanțe.
Noaptea prea devreme venită
amestecă întuneric,
în fumul din coșuri.
Îmi vine să râd, rușinat de tot ce se-ntâmplă.
Eu nu cred că toamna e adevărată!?
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pisici, poezii despre câini, poezii despre întuneric, poezii despre sunet, poezii despre ritm sau poezii despre pensie
Minte
Din nou gândul mă-nfioară,
Vine clipa, vine iară,
Valuri de dureri coboară
Peste inimă, doboară...
Cum pot să mă-ntorc la tine,
Dacă totu-n jur mă minte:
Și în gesturi, și-n privire,
Și-n tăcere, și-n cuvinte...
Minte!
Tot s-ar rezolva, în fine,
Lasă-te doar de minciună!
Fii cu inima curată,
Viețuiești atât o dată!
Nu minți, că n-ai pe cine,
Dar privește atent la tine,
Spune-ți sincer tu, doar ție:
Cine ești? Dar nu te minte!
Bucuria de pribeag
Ți-au dat roade în vileag,
I-ai mințit pe toți, în fine,
Nu mă poți minți pe mine!
Tot s-ar rezolva, spre bine!..
Lasă-te, doar, de minciună!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre viață, poezii despre sinceritate, poezii despre cuvinte sau poezii despre curățenie
Melancolie
Auzi, tu, ființa mea dragă...
cum cad stropii la fereastră,
și-n toată splendoarea ei
ploaia spală pomi de tei,
tot pământul mi-l îmbracă,
in haină rece si posacă
de culoare cafenie
dulce gând... melancolie.
Vezi, tu, suflet de copil...
zbor de frunze, zborul lin
miilor de rândunele
ce-mi duc vara, tot cu ele
si-mi lasă toamnă amară
cu miros de călimară,
triste frunze arămii
stări frumoase... melancolii.
Simți, tu, iubirea mea frumoasă...
fuga aceasta păcatoasă,
setea aceasta nemiloasă,
ura cea bolnăvicioasă,
a călăului de-o viața
ce ne râde și azi în față
doar el îi nemuritor
pe acest pământ rece... gol.
poezie de Adriana Monica Burtea (28 septembrie 2015)
Adăugat de Adriana Monica Burtea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre râs, poezii despre frumusețe sau poezii despre vestimentație

28 februarie - ZIUA DORMIRII ÎN PUBLIC - E NEVOIE DE VIGILENȚĂ
N-o să mă așez pe spate,
Orișiunde somnu-mi vine,
Că se-ntâmplă atentate...
Poate c-o să dorm pe mine.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre somn

E aievea?
E aievea, oare ești aievea,
Sau ești un vis care-ai venit,
În noaptea lungă răscolită,
Să simt de dor ca te-am găsit
Sau m-ai găsit venind la mine,
În colțul negru rătăcit
Și-acum o rază dinspre tine,
Mă încălzește să te simt.
E aievea, oare ești aievea,
Sau ești doar nălucirea mea,
poate că dorm și doar fereastra,
Întredeschisă te chema
Și doar cu aerul prea rece,
Pătrunzi furiș cu raza ta,
Să-mi mângâi fruntea încrețită
Și-n somnul meu să-mi spui ceva...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru sau poezii despre aer

Nu primesc musafiri de Sf. Ioan!
Cum nu doresc să dau un ban
Pe vinuri, țuici, cârnați la metru,
De Sfântul Petru-s doar Ioan,
De Bobotează sunt doar Petru!
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vin, epigrame despre metrologie, epigrame despre lungime, epigrame despre dorințe, epigrame despre botez, epigrame despre Petru sau epigrame despre Ion

Geodumitresciană
Eu Can aș fi, de-aș fi un turc păgân
Sau Peter, dac-aș fi mai arian,
Dar, iată, s-a-ntâmplat să fiu român,
Așa că sunt și Petru și Ioan
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre Turcia sau epigrame despre România
Acestui april
Acestui april răvășit luciferic
Mărturisesc entuziaste vijelii de Început
Și lângă pacea florilor, pe întuneric,
Tăcerea mea ciudată și singură a apărut.
Cer voievodal de-asupra Mării Negre,
Corăbiile trecutului cu stea la proră,
Ca niște umbre sau, poate, obsesii negre,
Le strig de pe țărm și le pierd în auroră.
Imaginația delirează. Încotro? Cine ești?
Cu lacrimă lăuntrică a materiei vorbești.
Numai Vega și rouă, și iarbă, și miriști
Umblă prin atâtea văzduhuri și neliniști.
Murmur pelagic răzbate de sus, vertical.
Și scoici, și transparențe, și-n veci itinerar.
Hai caravană de vâslași cu haine de var,
Hai viață de abur și somn, neștiută pe mal.
poezie de George Meniuc
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vorbire, poezii despre trecut, poezii despre rouă sau poezii despre pace

Îmi zici să fiu frumoasă
dar să visez cuminte
și noaptea când se-agață de ochiul meu tresar
îmi place să te știu cu mâinile întinse
spre cerul unde îngeri ne învelesc de zor
și amețind de grija că dorul ne e leagăn
asemeni unui câmp rămas pustiu să știi
că n-am să fiu cuminte
și-n visul meu vom râde
ca doi copii ce pot
o lume să străbată
doar suflet întru suflet
și-mi zici să fiu frumoasă
visând ca îngeri taine ce lumea nu le știe
dar te-ai gândit că poate
în visul meu apari
cu degete de iarbă
și când adorm tresar
că tu
ești mai aproape și mai frumos decât
un înger în lumina
din viul ăstei clipe
eu am să fiu frumoasă
cuminte
niciodată
atâta vreme cât
în visul meu ești tu
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri sau poezii despre lumină

Noiembrie
Plouă stupid...
Cerul își scutură
Ca dintr-o ciutură
Frigul lichid.
Cârduri de ciori -
Neagră pecingine,
Flori de funingine
Zboară sub nori...
Plouă perfid.
Și-n doză minimă
Picură-n inimă
Neant acid.
Plouă de sus...
Toamna ironică
Îmi scrie-o cronică
Cât un Larousse.
(O Halim?, -
Pentru că nu cere
Nici introducere,
Nici "va urma"...)
Plouă placid:
A... e... i... o... u... ă...
Dacă continuă,
Mă sinucid!
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre flori, poezii despre ciori sau poezii despre cenușă
Prevestire
Spui că am înnebunit.
Eu doar îți prevestesc toamna,
Văd vârtejul de frunze de castan
Care ne împresoară,
Pe care tu te prefaci că nu-l vezi,
Să știi că nu ești scutită de vreme,
De clipă,
Ieri ți-am adunat nisip alb din plete,
Mă doare,
Te văd mereu la fel,
O vioară într-o clepsidră,
Doar prevestesc toamna.
Tu spui că-s nebun,
Știi că ești încă frumoasă
Că mă joci pe degete,
Dar totuși vine toamna,
Iubește-mă dacă mai vrei,
Te joci cu mine,
Îți stă bine,
Eu îți prevestesc toamna.
Te uiți la castani prin oglinzi,
Cuprinde-mă așa cum știi numai tu,
Ai brațele de marmură.
Mă încearcă anotimpul,
Timpul,
Cărarea asta rece,
Vârtejul de frunze care ne împresoară
Și pe care tu te prefaci că nu-l vezi.
Să știi că nu ești scutită de vreme,
De clipă,
Tu spui că sunt nebun,
Că prevestesc toamna,
Doamne,
Cât de frumoasă ești!
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre păr, poezii despre nisip, poezii despre nebunie sau poezii despre jocuri