O clipă de-mbrăţişare

O clipă de-mbrăţişare
Îmi aduce-n suflet soare
Şi-mi adaugă la viaţă
Ochii tăi de dimineaţă,
Tandri şi plini de lumină,
Trup din icoană divină,
Simt că anii se măresc
De când, floare, te iubesc
Şi mai simt ca-mbrăţişare
Dorul tău din depărtare

Aşadar fii fericită,
Poezia mea iubită!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Afară ploaia îşi cântă simfonia
Iar eu în suflet îmi cânt poezia
La geam cu drag privesc
La anii ce au trecut gândesc
Dar nu îmi pare rău şi nu regret nimic
Căci Dumnezeu mi-dat tot ce mi-am dorit
Azi eu sunt atât de fericită
De-ai mei prieteni eu mă simt iubită
Din suflet le voi da respect
În viaţa mea că există
Cu drag le mulţumesc.

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutare

Caut o îmbrăţişare cuminte, divină,
Din a cărei energie
Să simt protecţie şi căldură.
Un suflet pur emană lumină şi dragoste...
E visul meu de azinoapte
În care am plantat
Încredere şi speranţă.
Caut o altă parte di viaţă
Ascunsă în inima mea.
Dorul de vis şi lumină
Îmi face divină
Cărarea spre stele.
Iubire, eşti visul inimii mele!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În spaţiul unde sunt canalii

Păşim cu-nsufleţite vise
Cu iz de rouă pusă-n clipă,
Ca să zburăm în cerul falnic
Cu sufletul sub o aripă.

Din inimă, roiuri de fluturi
În ochii tăi caută zborul,
În mine creşte pofticios
Dorinţa ce aprinde dorul.

În spaţiul nostru de căldură
Ne sărutăm fără măsură,
Ca semn de dăruire-mi pui
Arătătorul tău pe gură.

Sunt vertical, ţin fruntea-n soare,
Sunt ca stejarul-ngemănat
Cu fericirea-ţi radiantă,
Te strâng la piept şi mă simt beat.

Cădem în valsul nemuririi,
Două statui ce se topesc
În spaţiul unde sunt canalii,
Dar ce contează, te iubesc!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândră floare vorbitoare

Mândră floare vorbitoare,
Cu-ochii aţintiţi spre viaţă,
Sorbi cafea de dimineaţă
Fierbinte, îmbietoare...

Hai, păşeşte, ia avântul
Într-un zbor cu viu elan,
Amândoi să facem plan
Să fugim cât ţine vântul

Inimii întru iubirea
Presărată-n văi şi munţi,
Cu săruturi să mă-nfrupţi,
Să te iubesc în neştire!

Mândră floare vorbitoare,
Mândră floare parfumată,
Hai, decide-te odată
Să rostogolim planeta.

Tu să-i pui luna pe cer,
Eu s-aduc fierbinte soare,
Să te pudrez dulce floare
Cu iubire şi mister!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poftă de viaţă

Sunt tristă şi viaţa mă respinge
Şi toţi acum îmi râd în nas,
Dar nu mă las eu voi învinge,
Atâta timp cât mi-a rămas.
Credeam că totul e la fel,
Credeam că eu sunt cel învins,
Acum nu pot să cred că cel
Cărui eu mâna am întins,
Este cu mine bun şi deschis.
Iubirea ta nu la fel o simt,
Simt doar o inimă împietrită,
Eu te iubesc de ce să mint,
Vreau din nou să fiu fericită.
Mie dor să mai fii cum eu te ştiu
Şi seara să te-aştept în prag,
Crear dacă un pic bolnavă o să fiu,
Să mă ajuţi din nou cu drag.
Tu faci lumină când e noapte,
Din întuneric faci dimineaţă,
Ca tine nimeni nu mai poate,
Să-mi dea mereu pofta de viaţă.

poezie de Eugenia Calancea (28 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt

Simt cum prin mine se strecoară,
Ca o adiere de primăvară,
Un sentiment de mulţumire,
Pentru cel ce-l am lângă mine.

Simt cum se revarsă-n trup,
O energie binefăcătoare,
Care alungă norii de sub soare
Şi lasă urme vindecătoare.

Simt că trebuie s-aduc mulţam
Celor dragi pe care lângă mine îi am
Şi bucuria de a fi şi de- a iubi,
Dă sens vieţii ce-o am a trăi.

Simt că anii mai puţin contează,
Când scrii file de poveste,
Ce aduc în ochi acea slipire
Şi o miraculoasă a sufletului întinerire.

Simt acea dulce mângâiere,
A parfumului de floare,
A brizei mării-n răsărit, apus,
A frunzei-n zborul jucăuş
Şi a fulgilor albi de nea,
Ce la tâmple s-au depus.

poezie de Georgeta Ganea (28 iulie 2022)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu...

Tu eşti zâmbetul luminii,
Floarea răsărită-n drum,
Tu eşti orizontul care
Sângeră-n urme de fum.

Tu eşti cerul şi candoarea
Semnului ce-mi dă iertare
În neliniştea ce urcă
Zborul către Carul Mare.

Tu eşti marea ce mă poartă
Pe-nalte valurile de vis,
Tu-mi eşti strigătul vieţii
La intrarea-n paradis.

Şi-mi mai eşti soră şi mamă,
Şi iubită şi bunică,
Tu eşti floarea roditoare
Într-un bobocel de fiică.

Te iubesc zâmbet lumină,
Floare roşie de mac;
Vă iubesc şi îmi plec fruntea
Ca un şoim, pe-un steag de dac!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină

Lumină...
Simt viaţă,
M-am renăscut prin tine,
Te-ai strecurat în suflet şi-ai semănat iubire.

Răsare...
Ah, ce frumos e lanul dat în floare,
Când florile mireasma împletesc
Şi pe a lor petale scriu că "te iubesc".

Zâmbeşti,
Când vrei din nou să mă revezi
Şi te aşezi la piept, să simţi cum bate
Lăcaşul dragostei adevărate.

Visez,
Când nu mai ştiu ce crezi,
Reverşi lumină asemeni unui zeu,
Ca să trăiesc cu tine-n gând mereu.

poezie de Elena Chitoroagă (2008)
Adăugat de Elena Chitoroagă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

Simt genunchii grei în univers,
Ochii au podoabe de cristale,
Pe pământ însămânţez cuvinte
Lipite pe-a statuilor petale.

Miroase noaptea a ţărână crudă,
Ziua abureşte-n Dumnezeu,
Simt genunchii grei de nemurire
Şi mă închid profund în crezul meu.

Până când voi răstigni în vene
Greierii uitaţi pe flori de sânge,
Până ce lapte cald din sân
Pe crucea mântuirilor va curge,

Până atunci voi scruta universul
Cu ochii răsăriţi din noi izvoare,
Pe-o rază de Luceafăr poezia
O voi purta în univers nemuritoare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeul nopţii

Când noaptea îşi va recunoaşte vina
Şi va pleca, lăsându-mi dezvelit
Un trup ce-l voi privi, îndrăgostit,
Tu nu vei şti, vei fi precum lumina
Ce-mparte viaţă-n drumu-i nesfârşit
Prin lumea-n care simt că-s numai eu
Privindu-te, zeiţă, ca un zeu.

Pe chipul tău, îmi voi citi menirea
Şi-mi voi lua, din ochii tăi, avânt
Spre culmi, cu o putere ca de vânt
Pornit ca o rafală spre iubirea
Ce-i cârmuieşte viaţa pe Pământ
Şi-l face să se simtă ca un zeu,
Aşa cum simt, în clipa asta, eu.

Îţi voi şopti, când noaptea se va trece,
Cuvintele ce-n suflet ţi le-am scris
Când inima ţi-a tresărit în vis,
Iar ochii nu ştiau ce se petrece
Şi, pentru-o clipă, doar, ţi s-au deschis,
Privind, prin întuneric, cum un zeu
Ţi se-nchina. Eram, acela, eu.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

Te iubesc de ieri,
Te iubesc de azi,
Te-am iubit întruna
Şi te voi iubi mereu
Şi de vreai să fii iubită
Să iubeşti şi tu eu vreau.

Un lung sărut pe buze-ţi dau
Şi îţi întind o floare.
Zâmbetul tău ce-mi dai acum
Ce şarm, frumos şi unicum.
Sărut mai jos m-ating de gât
Şi simt miros ce mă înfioară.
Privirea ta şi ochii tăi căprui
Nu-i dau la nimeni, nimănui
Cu-n freamăt gingaş îţi şoptesc
Eu te iubesc, eu te iubesc...

Aplec privirea-n jos, ce sâni drăguţi
De te doboară-n dată,
Dar să-i şi mai atingi acum
Poţi şi să uiţi de toată lumea-ntreagă,
Ei vor cuprinşi şi strânşi de braţe
Sărutaţi din când în când
Şi să aibă lapte.
Cu-n freamăt gingaş îţi şoptesc
Eu te iubesc, eu te iubesc...

Vreau să te văd mai des, să-mi fii aproape
Să simt căldura ta în exces
Aşa cum ştii s-o dai tu-noapte
Te vreau aici, te vreau acum, te vreau acum
Cu-n freamăt gingaş îţi şoptesc
Eu te iubesc, eu te iubesc...

poezie de Mihalachi Veaceslav (2011)
Adăugat de Mihalachi Veaceslav
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în aprilie

Ce împlinire! - simt, tăcut, cum anii
îmi curg prin neaua tâmplei, liniştit,
ca şoapte lungi din tainice litanii
în care sufletul mi l-am rostit

Ce bucurie! - simt cum se-nfiripă
un dor în care ard nemărginit,
şi-n urma mea îmi pare doar o clipă
atâta viaţă câtă m-a trăit

Ce dragoste! Ce dragoste e-n toate!
Ce cântec urcă-n fiecare zi!
Când inima, în piept, năvalnic, bate,
simt timpul că pe loc îl pot opri

Ce linişte! Pe cerul meu, târziu,
nemaivăzute stele strălucesc...
Cum aş putea să tac, să nu vă scriu,
prieteni, că mi-e dor şi că iubesc?

Iubesc această zi, şi-această seară,
acest aprilie, nepământesc
de dulce, de frumos, ce iar şi iară
mă-nvaţă să renasc şi să iubesc

Şi-atât de mult iubesc să văd cum anii
îmi curg prin neaua tâmplei, liniştit,
ca şoapte lungi din tainice litanii
în care sufletul mi l-am zidit.

poezie de Emil Almăşan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Tu, devii floare în fiecare seară,
Aduni pumni de miere în sân,
Vârcolacii rup bucăţi din lună
Punându-mi în suflet o mână.
Rămân!

Ochii mângâie filmul cu oase,
Coxatroza apare sub bec,
Eu o simt la mine în şolduri,
Tu unde ascunzi secretul?
Te-ntrec?

Punem ochelarii să se iubească,
Prin ei trec ochii şi limba şarpelui,
Trec vârcolacii cu miere şi luna
Şi tu cu iubirea mie dăruită.
Întotdeauna!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăire

Ce nostalgii-mi provoci, de nu ai spune,
Că nici n-am apucat să te trăiesc.
Şi parcă de o viaţă te iubesc,
Şi parcă m-ai lăsat singur pe lume...

Aşa mă simt — şi-mi pare chiar firesc.
În suflet, umbra ta, mi-a lăsat urme,
Iar inima refuză să-şi asume
Al ei avânt naiv — copilăresc.

Ceva în mine, încă te mai speră.
Încă îţi simt dorinţa de a-mi fi...
Şi nici dorinţa mea nu-i efemeră,

Căci te visez în fiecare zi
Cu ochii larg deschişi. Ce atmosferă
Mi-aduci în suflet! — Nu m-aş mai trezi...

sonet de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cuib de fericire

[soţului meu, cu dragoste]

fericirea mea vine de la stele
când pogoare lumina în ochii tăi
voi împărţi cu tine visele mele
în care nu pătrund timpii cei răi.

împarte cu mine bucuriile verzi
vreau să şţii că te am doar pe ţine
atunci când mă săruţi şi mă dezmierzi
simt că plutesc pe valuri cristaline.

noaptea mă cuibăresc la pieptul tău
ca o rândunică în cuib călduros
mă ţii departe de beznă de hău
cu şoapte de iubire mă înveleşti duios.

tu inima romantică mă faci fericită
în fiecare clipă mă simt împlinită.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor

În preajma lui
simt că prind aripi!
Cuvintele,
un cântec îmi devin!
În preajma lui mă simt
femeie,
iubită cum n-am fost
nicicând!
Şi-n clipa când, mă ia de mână,
cu drag privirea-mi
căutând
mă simt, pe viaţă mai stăpână
şi mai bogată-atunci mă simt!
În preajma lui simt
că prind aripi
Şi-n zboru-acesta râd şi plâng.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţ

Te simt când te gândeşti la mine
Şi din mândrie nu mă chemi
Te simt când îţi e rău şi bine
Te simt când dormi şi când te temi

Să fie totul din iubire
Să fie semn din cerul Sfânt
Ce mult doresc să fii cu mine
Şi cum te chem din gând în gând

De te loveşti cumva odată
Îţi simt durerea pe-acel loc
Şi încordat mă simt deodată
Şi-mi simt acelaşi loc în foc

Te simt când te gândeşti la mine
Când tu nu dormi, nici eu, nu dorm
Vreo lacrimă curgându-ţi ţie
O simt curgându-mi şi în somn

Să fie cerul legătura
O aţă dură între noi
Să fie simţul o frântură
Să fie scris să fim în doi

Te simt mereu şi-n toate cele
Te simt plângând, te simt râzând
Te simt uitându-te la stele
Şi te visez în nopţi la rând

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritmuri vrăjite

Trupul mlădios al chitarei tale
Mă strânge de mijloc, uşor.
Simt mâna ta, mă simt chitara
Ce-şi cântă fuiorul de dor.
Aud ploaia chemată
Cum bate în geam, fericită.
Mă simt chitara, viu acordată.
De tine şi de ploaie iubită.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul

Esti floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat,
Când te-ai deschis s-au bucurat florile toate,
În nopţile-nstelate eşti rege nepătat.

Petale îţi surâd de soare mângâiate,
Îmi limpezeşti privirea şi gândul meu curat,
Eşti floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat.

Suav, cuceritor, în aeru-înmiresmat
Dezlegi iubirile încătuşate,
Bondarii te-nsoţesc în prag de noapte,
Un fluture adoarme pe braţe legănat,
Eşti floarea ce aduce-n suflet puritate.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonii în lumină

pe mine mă veghează un înger blond
mă mângâie pe creştet cu raze de soare
simt căldura lui ca o floare pe rond
tandru se ondulează pe-a vântului suflare.

sunt şi entuziastă şi plină de mirare
când îmi glăsuieşte cu slove de aur
cu el nu simt amarul, stări de întristare
armonii în lumină strâng sublim tezaur.

îmi spune că viaţa este un dar divin
împreună petrecem ore de încântare
depănam amintiri la un pahar de vin
mirabila prietenie-i o binecuvântare.

revelaţii în lumină din ceruri revin
şi ziua şi noaptea trăiesc o fremătare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!