Zbor
În preajma lui
simt că prind aripi!
Cuvintele,
un cântec îmi devin!
În preajma lui mă simt
femeie,
iubită cum n-am fost
nicicând!
Și-n clipa când, mă ia de mână,
cu drag privirea-mi
căutând
mă simt, pe viață mai stăpână
și mai bogată-atunci mă simt!
În preajma lui simt
că prind aripi
Și-n zboru-acesta râd și plâng.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.