
Tăcerea cuvintelor
Mi-am închipuit tristețea... o romantică corvoadă,
Avea părul strâns, codițe, vorbea singură pe stradă
Nu zâmbea, nu avea farduri, palidă, neîngrijită,
Parcă nu știa de sine, părea foarte chinuită
Mi-am închipuit iubirea, strălucea, o stea în noapte
Era cer senin întrânsa, erau zâmbete și șoapte,
Iar pe chip, bujorii vieții o-nroșeau fără să știe,
Părea fără nici o grijă, părea sinceră și vie
Mi-am închipuit durerea, nici un zâmbet... o grimasă,
Era toată frământare, nu părea că îi mai pasă,
Se chircise înăuntru într-o disperare mută,
Dintr-o fostă frumusețe... ajunsese doar o slută
Mi-am închipuit un suflet care le-a trăit pe toate,
Devenise ca o stâncă, unde vântul nu răzbate,
Iară lacrimile ploii îi păreau o mângâiere,
Era sufletul din mine... poezie și tăcere
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre stânci
- poezii despre sinceritate
- poezii despre romantism
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cred că
Cred că mi-am pierdut un ochi,
Căutând.
Avea dioptrie mică
Și-mi părea că vedea bine
Cu și fără lentilă.
S-o fi împiedicat de vreun vis
Atras de pământ
Și siguranță.
Iar acum îmi caut privirea profundă
Cu ochiul rămas,
În dioptrie mare
Și gene prea dese
Pentru conținuturi.
Cred că mi-am strivit o mână,
Îmbrățișând.
Avea degete drepte
Și-mi părea că era frumoasă
Cu și fără mănușă.
S-o fi pripit când veneai,
Încordată-n pumn
Și emoție.
Iar acum îmi vindec îmbrățișarea palmei
Cu mâna rămasă,
În degete strâmbe
Și piele prea aspră
Pentru mângâiere.
Cred că mi-am topit un suflet,
Simțind.
Avea formă rotundă
Și-mi părea că visa întreg,
Cu și fără trup.
S-o fi-ncălzit când vorbeai,
Deformat în părere
Și viață.
Iar acum îmi încerc golul ființei
Cu sufletul tău,
În formă nouă
Și stare prea crudă
Pentru aderență.
poezie de Gabriela Chișcari (23 octombrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lentile, poezii despre trup și suflet, poezii despre visare, poezii despre optică, poezii despre frumusețe sau poezii despre degete
Frig
astăzi mi-a fost foarte frig, cumplit
mă strângea singurătatea în spate
și tremurau toate amintirile
dar unde să mă încălzesc?
m-am închipuit asemeni fetiței
dar chibriturile erau ude
și în afară de fumul gros
nimic nu părea să mă țină în viață
m-am ascuns între paginile unei cărți
dar și cuvintele alergau despletite de colo-colo
fără să țină seama că își pierduseră sensul
și că nu mai aveau pic de suflu în ele
ți-am strigăt numele și numele tău încălzea
m-am cuibărit suflet în suflet
ca un melc ce-și zidește pe iarnă casa
și am închis ochii. afară?
chiar nu mai imi pasă... moarte
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre singurătate, poezii despre prezent, poezii despre ochi, poezii despre iarnă, poezii despre fum, poezii despre fete sau poezii despre cuvinte
Polițistul (cercetând situația unde a avut loc o spargere): Mda... exact cum mi-am închipuit! Geamul este spart pe ambele părți!
replică
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre polițiști

Hobie: Nu mi-am închipuit vreodată că o republicană poate fi atât de sexi.
replică din filmul artistic Melinda și Melinda, scenariu de Woody Allen (17 septembrie 2004)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre republică
Booth: Ce e așa de amuzant?
Brennan: Niciodată nu mi-am închipuit că ai putea avea o relație.
Booth: De ce? E ceva în neregulă cu mine?
Brennan: Nu, nu că ar fi ceva în neregulă. Dar ai caracteristici unui mascul dominant asociate de obicei cu singurătatea.
Booth: Eu? Tu ești singură.
Brennan: Nu, eu sunt retrasă.
replici din filmul serial Cititorii de oase
Adăugat de Matache Alexandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre umor sau citate despre singurătate
Inspectorul Grandpierre: Folosim ghilotina în țara asta. Mereu mi-am închipuit că lama, atunci când coboară, nu creează decât o senzație de gâdilare pe ceafă. E doar o presupunere, desigur. Sper ca nici unul dintre voi să nu primească vreodată confirmarea.
replică din filmul artistic Șarada
Adăugat de Reliana Andra Crăciun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre țări

Locuiesc într-o casă colonială, pe trotuarul însorit dinspre parcul San Nicolas, unde mi-am petrecut toate zilele vieții fără femeie și fără avere, unde au trăit și au murit părinții mei și unde mi-am propus să mor singur, în același pat în care m-am născut, și într-o zi pe care mi-o doream îndepărtată și fără suferință.
Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre zile
- citate despre timp
- citate despre suferință
- citate despre parcuri
- citate despre naștere
- citate despre femei
- citate despre dorințe
- citate despre avere
Caracterul urâcios al doctorului Rim putea scuza oricât acel egoism al bunei Lina, care, în dauna preceptelor sanitare, vrea liniște. Acel Rim însă, ce se complăcea în rolul de bolnav, părea ciudat. Mini credea că recunoaște la el simptomele "bolnavului închipuit", ce se amăgește și pe sine și pe alții. Își prelungea parcă boala cu un supliment de pseudoîngrijiri și cu o infirmieră nefolositoare.
Hortensia Papadat-Bengescu în romanul Concert din muzică de Bach - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1927)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre medicină, citate de Hortensia Papadat-Bengescu despre medicină, citate despre boală, citate despre pagubă, citate despre medici sau citate de Hortensia Papadat-Bengescu despre medici
Dave: Oau, ești foarte tăcută.
Lane: Scuze, îmi cer scuze pentru tot.
Dave: Ce?
Lane: Pentru toată noaptea. Nu mi-am închipuit că o să te pună să cânți cinci ore-n șir fără pauză.
Dave: N-are a face.
Lane: Cred că ți-ai rupt mâinile.
Dave: Sunt puțin amorțite. Dar am niște calusuri noi de la Kurt Cobain, cât de ca lumea e asta?
replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tăcere, citate despre noapte, citate despre mâini sau citate despre muzică

Mi-am regăsit
Mi-am regăsit liniștea în cuvinte,
Când haosul punea stăpânire între virgulă și spațiul dinainte.
Mi-am regăsit culoarea în imagini,
Când non-culorile scrijeleau zgârieturi în cretacic.
Mi-am regăsit timpul sau doar o parte
Pierdut printre rânduri sau devieri din aproape-n aproape.
Mi-am regăsit zâmbetul în fotografii,
Acum rămas pierdut printre amintiri.
Mi-am regăsit dorul de mine,
Pe treptele abandonării de sine.
Mi-am regăsit pasiunea pentru cunoaștere,
Abilitate dezvoltată din naștere.
Mi-am regăsit chemările,
Am lăsat în urmă uitările.
Mi-am regăsit ceea ce declarăm pierdut,
Însă, tot a rămas ceva în necunoscut.
Mi-am regăsit adăpost
Când sufletul se zbătea între tăcere și zgomot.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre spațiu și timp, poezii despre naștere, poezii despre imagine, poezii despre fotografie sau poezii despre dor
Când eram foarte tânără îmi doream să fiu Claire Chazal, pentru că era prezentatoarea pe care o vedeam la TeleFrance și mi se părea... wow! Distincție, eleganță, rafinament. Am visat să fiu mai multe personaje. Mi-am dorit să fiu, de exemplu, o a doua Margot Fonteyn. Eu am făcut 10 ani de balet și visam să fiu prim-balerină. Dar, la un moment dat, mi-am dat seama că nu ăsta e drumul meu.
citat din Raluca Moianu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre visare, citate despre tinerețe, citate despre dans sau citate despre balet
Castanii
Pe sub castani cu frunza mare eu mi-am purtat ades tristețea,
Când părăsită stă de vorbă cu sine, însăși tinerețea,
Și mișcătoarea lor cupolă, deasupră-și clatină verdeața,
Părea că-n jurul meu, prin ramuri, în mii de palme bate viața;
Iar câteodată, crengi uscate păreau cădelnițând un mort.
Pe sub castani cu frunza mare și azi tristețea mea mi-o port.
......
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi, citate de Demostene Botez despre viață, poezii despre tinerețe, poezii despre moarte sau poezii despre frunze
Neconcordanță
Nu mi-am dorit această stare
de om înnebunit de ea,
nu mi-am dorit a ei plecare
și n-am dorit a nu mă vrea.
Nu mi-am dorit să stau cu gândul
împleticit de buimăceli,
nu mi-am dorit să-mi cheme visul
acele stări de amețeli.
Eu mi-am dorit doar o poveste,
și-al ei final doar fericit,
eu mi-am dorit să urc pe trepte
cu gândul că sunt eu iubit.
Eu mi-am dorit doar sărbătoare
în ochii clari și al meu vis,
eu mi-am dorit iubirea mare,
și-acum, eu sunt doar un proscris.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre sărbători, poezii despre sfârșit, poezii despre gânduri, poezii despre fericire sau poezii despre dorințe
Unui poet închipuit
"Românul s-a născut poet"
A scris cândva Alecsandri.
Dar tu, spun sincer, cu regret,
Că ești poet, nu te mândri.
epigramă de Ion Cicală din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sinceritate, epigrame despre românul s-a născut poet, epigrame despre poezie, epigrame despre naștere, epigrame despre mândrie, epigrame despre Vasile Alecsandri sau epigrame despre România

Politicieni și discursuri
mi-am închipuit că pot fi păianjen
să mă agăț de întuneric pentru
a-i cunoaște rostul dar
ura chircită în mine
roade puțin câte puțin
din firul pe care urcam
degeaba
urletul durerii mă preface
în ceea ce-a mai rămas -
un scalp uitat
printre discursurile despre viață
ale politicienilor
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre politică, poezii despre întuneric, citate de Teodor Dume despre întuneric, citate de Teodor Dume despre viață, poezii despre păianjeni, poezii despre durere, citate de Teodor Dume despre durere sau poezii despre cunoaștere
Frank Barone: Să știi că Robert moștenește gelozia de la mine.
Raymond Barone: Serios?
Frank Barone: Da, odată mi-am înfipt pumnul într-un Cadillac, din cauza mamei tale.
Raymond Barone: Pe bune?
Frank Barone: Da. Începuse să vorbească de căsătorie și eu i-am spus să se ducă naibii. Mi-amintesc că mi-a spus cineva că mama ta urma să cineze cu Chuck Pacarello. Vezi tu, felul în care gătește mama ta e un lucru... special. Și eu mă gândeam că nu va găti așa decât pentru mine. Așa că m-am dus la Chuck Pacarello și i-am făcut zob farurile de la mașină. Mi-am petrecut noaptea în spital, scoțându-mi cioburi din mână.
Raymond Barone: Uau, tată, nu mi-am închipuit că a existat așa ceva între tine și mama. E aproape romantic.
Frank Barone: Da, știu; cu toate că nu spun povestea asta prea des.
Raymond Barone: De ce?
Frank Barone: Pentru că nu are un final fericit.
replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mamă, citate despre vorbire, citate despre tată, citate despre sfârșit, citate despre romantism, citate despre moștenire sau citate despre gelozie
Închipuit dincolo
O zi, în timp, poate aș putea imagina o întâlnire,
cu părinți-clone în mers pe stradă,
trecând fără a avea vreo cunoștință
că ne-am cunoaște de pe undeva... o altă omenire
în care am fost, într-o istorie, ne cultivând familie în bravadă,
din care-n timp s-a mai pierdut pe drum, precum ceva din cinste, din conștiință.
Vom trece, straniu, ca necunoscuți indiferenți,
amestecați; copii cu nepoți, fără nicio vârstă, atemporali,
printre bunici în cărucior, cu biberonul plin cu lapte,
un eu cărunt, cu toții -într-o retină, neabsenți,
tot încercând să plâng, neînțeles de nimeni- ajunși atât de imorali,
nerecunoscători... se pare că-s în dincolo, care nu-i, o lume necuvântătoare dusă, ca și eu, uitată până și-n cuvinte, nemaiștiind nici șoapte!...
Neînchipuita, dinaintele și de după mine... noapte.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre uitare, poezii despre păr cărunt, poezii despre plâns, poezii despre noapte, poezii despre nerecunoștință, poezii despre lactate sau poezii despre istorie

Dincolo de...
Eu... sau ce pot spune despre mine,
Câte vieți am rătăcit să te întâlnesc,
Câte vise, câte nopți te-am așteptat,
Cât nu am putut să mor pentru tine?
Nici nu mai știu cine sunt... uneori,
Nici ce flori ți-am dăruit în acea zi,
Parcă erau... trandafiri de ziua Ta,
Cu ce fiori ți le-am mai oferit atunci!
Parcă era ieri, doar un alt anotimp,
Un simbol în Tot ce Eu am tot iubit,
Părea un răsărit în acea dimineață,
Ce chip de fată, ce zâmbet, ce...!
Ce zi de neuitat, mă urmărește chiar...
Chiar și acum îmi răscolește toate...
Toate gândurile mele-s toate ale tale,
Toate visele se sting doar cu tine!
Mă voi stinge într-o zi fără de... tine
Și poate chiar Tu mă vei reaprinde
Dincolo..., dincolo de Tot, de infinit
Dincolo de moartea încă neavenită!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre trandafiri sau poezii despre simbolistică

Moromete
Îl înjur pe Moromete!
M-a făcut să vreau să stau
Și să cuget pe-ndelete,
Timpului tribut să-i dau
Se-nvârtesc pe rând rotițe
Despre care nu știam,
Deschizând încet portițe
Către tot ce doar visam
Îmi părea leneș țăranul,
Dar era un filozof,
Stătea așezat tot anul,
Fără griji și fără of
Observa, acolo-n poartă,
Tot ce alții nu vedeau,
Vedea lume, vedea soartă,
Suflete ce dispăreau
Fără grabă, fără teama
Că secundele dispar,
Își dăduse omul seama
Și vorbea încet și rar
Încerca să le arate,
Celor care ascultau,
Că și stând găsești de toate,
Însă nu înțelegeau
Cum să stea? Atâta treabă!
Treceau repede grăbiți
Și așa, viața întreagă,
O pierdeau... prea obosiți
Moromete, înțeleptul,
Părea prost, dar nu era,
Doar se prefăcea, deșteptul,
El vedea... el exista
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țărani, poezii despre înțelepciune, poezii despre secunde, poezii despre sat, poezii despre prostie sau poezii despre lene
Bunica
Avea bunica părul alb ca fulgii care-au nins-o-n vreme,
Doi ochi ca două albăstrele ce scânteiau de bunătate,
Părea desprinsă din icoane sau dintr-un basm cu Cosânzene
Pe care ni-l spunea odată, când ne-adormea în miez de noapte!
Era o mână de femeie, cu trup firav ca de copilă,
Dar vrednică și înțeleaptă cum doar o sfântă poate fi,
Iar sufletu-i atât de cald și-mpodobit cu-atâta milă,
Că pentru orice vietate era în stare-a suferi!
Avea bunica firea dulce și-n toată duioșia ei
Știa s-aline pe oricine s-ar fi aflat în suferință,
Povața ei era blajină și-ntotdeauna cu temei,
În fața fiecărui suflet se apleca cu umilință!
Era atât de credincioasă, cu Dumnezeu era în toate,
Nici gândul nu și-l slobozea fără să-și facă sfânta cruce,
Ținea o candelă aprinsă la o icoană, zi și noapte
Și-ngenunchia în rugăciune seara-nainte să se culce!
Avea durerea ei adâncă, de Maica Domnului știută,
Pe care o-nvelea în lacrimi de câte ori se închina,
Nădejdea ei era la ceruri și-n rugăciune-abia șoptită
Cerea iertare și-ndurare pentr-un păcat ce nu-l avea!
În ochii mei era o sfântă, mi-o amintesc bătând mătănii,
De multe ori mă lua cu dânsa chiar la biserica din sat,
Era atâta de bătrână, se rezema de colțul stranei,
Nici dacă o picai cu ceară de-acolo nu s-ar fi mișcat!
Părea o sfântă între sfinți, înconjurată de icoane,
Mergea cu coșul la sfințit în nopțile de Înviere
Și mă întreb câtă credință era în sufletul ei, Doamne,
Să stea la slujbă până-n ziuă fără să simtă vreo durere?!
Avea bunica mâini micuțe, dar harnice ca în poveste,
Știa să facă bunătăți din ce avea la îndemână,
Erau atâta de gustoase și miroseau dumnezeiește,
Că nu s-a pomenit vreodată ceva prin străchini să rămână!
Era atât de pricepută, că dovedea în toate cele,
Stătea cu furca-n brâu, săraca, doar la lumina lumânării,
Sau la războiul de țesut, tot aplecată pe vatale,
Dar ce ieșea din mâna ei erau odoarele răbdării!
Avea bunica ani destui cât să se simtă împăcată,
Chiar dacă viața ei trecuse, prea des, prin lacrimă și chin,
Dar n-am văzut-o să se plângă sau să blesteme, niciodată,
Însă amarul ei, sărmana, și-l revărsa într-un suspin!
Acuma coase ii de îngeri și răsădește flori prin Rai,
Dar mi-a lăsat în amintire cărarea ei înspre portiță,
Îmi vine-n vise printre flori... cu-același chip... cu-același strai...
Și-mi lasă urme peste suflet, că-ntotdeauna... e desculță!
poezie de Liliana Burac din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre lumină sau poezii despre icoane