
Un pas mare pentru un om foarte mic
în 69 când neil
armstrong încerca primele jocuri de gleznă
pe lună eu aveam 9 ani și obișnuiam
să intru sub masa din sufragerie
să pun
culcat pe spate picioarele pe un scaun
să cred
că mă aflu cu totul în spațiu
să văd
furișat sub tăblia mesei-capsulă
spațială stele și stele și stele
să pun
și eu piciorul pe luna ce-o decupasem
cu greu din coperta rigidă a blocului de desen
plin și el cu astronauți
vehicule spațiale galaxii și sisteme
solare și pline
de lumini, cum erau
și anii mei de atunci
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În galaxia noastră se află între 200 și 300 de miliarde de stele. Majoritatea dintre acestea sunt stele stinse sau stele ce nu au avut masa îndeajuns de mare pentru a se aprinde. O altă fracțiune cuprinde stele normale, asemănătoare cu Soarele. Printre aceste sute de miliarde de stele obișnuite găsim câțiva adevărați monștri în spațiu.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un alt tip de stele pitice, sunt stelele pitice roșii. Acestea sunt cel mai răspândit tip de stele din Univers. Piticele roșii sunt stele ce au masa mult mai mică decât a Soarelui, valoarea minimă fiind de 0,08 mase solare. Aceste stele emit doar 1/10.000 din energia emisă de Soare.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare, lună, stele
Despre soare, lună, stele,
Scriu în versurile mele.
Când soarele strălucește,
Luna atunci odihnește.
Ceru-i văduvit de stele
Fiindcă odihnesc și ele.
Apoi, roata se-nvârtește:
Astrul nopții strălucește
Și soarele odihnește.
Stelele pe cer apar,
Se aprind în lampadar.
Sub feericul ei cer,
Noaptea este un mister.
poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele mai puțin masive stele din secvența principală au numai 0,08 mase solare (80 de mase jupiteriene). Cele mai masive pot atinge și 100 de mase solare. Ca dimenisiuni, stelele pot fi pitice roșii (stele cu temperaturi mai mici de 40000 K), stele pitice (ca Soarele) sau stele gigante (cu mase și diametre de zeci de ori mai mari decât ale Soarelui).
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Multele stele
sunt unii oameni atât
de frumoși pe fb
încât îmi vine să le sug
până la sânge tot coniacul de șapte
stele (?!) tot o
chiul belit către multele ca
stele prea numeroase - vino
cu mine ca să trăim
o comoție un crenele
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul lunii pline
Luna rotundă argintată,
Stăpâna nopților cu stele,
Luminează drumul vieți mele
Prin astă lume-ntunecată...
De mândrul Soare-i este dată,
Lumina ce-o picură-n vâlcele...
Luna rotună argintată,
Stăpâna nopților cu stele.
Cu Soarele-n tandem divin,
Luna stă pe cer urcată...
Am aflat de unde vin,
Din Calea Lactee, apropiată,
Luna rotundă argintată.
rondel de Ioan Friciu (2 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezii de noapte
lacrimi din stele se scurg în ploaie
lumini tresară atinse de umbre
pe cer nu e loc de structurile sumbre
astfel primesc noaptea lucidă în odaie.
pe pereții casei sunt jocuri bizare
cu lumini fugite de bezne haine
în lumea asta sunt desfășurări de taine
aspectele urâte trec prin estetizare.
astronauți au poposit pe lună
strâng aspecte de viață din trupul ei
într-un fel curajos eu îi ignor pe zei
trăiesc fantezii de noapte nebună.
aspecte de viață picură din condei
din slove de laur îmi fac o cunună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu necuvântătorul
eu și marea mea de cuvinte
mă spăl cu cuvinte, respir cuvinte, mănânc și visez cuvinte
mă-îmbrac în cuvinte și de adio mă ofer ofrandă
cuvânt pe cerul gurii
din aer strâng lumini și praf de stele
respir praf de stele, mănânc praf de stele,
mă spăl cu praf de stele
și moartea mă preface-n praf de stele
în mâna dreaptă am cuvântul ce va naște iar cuvinte
în mâna stângă-am strâns un pumn de praf de stele
lumină scriu cu praf de stele
și nu știu de cuvintele sunt ale mele
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a observat că stelele au și mărimi diferite: cele mai mari stele sunt cele supergigante. Stelele supergiante sunt cele mai mari și mai masive stele. Ele pot avea între 10 si 70 de mase solare și între 30 și 500 de diametre solare. Din cauza masei mari, supergigantele trăiesc puțin, între 10 și 50 milioane de ani. Aceste stele se găsesc în roiuri stelare, brațele galaxiei sau în galaxiie tinere.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge dor în ploi de stele
Roua-n talpa mea desculță
astăzi dorul mi-l ațâță
dor de ploaie și izvoare
și-alte tehne curgătoare.
Dor de cer cu stele-aprinse
când sta luna în culise
și prin voalul de-ntuneric
gura gurii-i era petic.
Când prin voal de perle, sânii,
precum vedrele fântânii
săturau buzele-ncinse
cu săruturi interzise.
Săturau buze și trupuri
sărutări cu gust de purpuri
iar când ploi ne erau hramuri
închinam iubirii lamuri.
Iar când ploi plouau plăcere
tot trecutul de durere
se sfărma precum o zală
lăsând Clipa siderală.
Se zdrobește roua'n gleznă
sufletu-mi iese din beznă
și din dor dus la extreme
rup tăcerea... cu noeme...
Când stă luna în culise
mie-mi plouă'n stele... vise!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Primele stele din Taurul, pe cari le vedem la începutul toamnei sunt Pleiadele. Cine nu cunoaște Cloșca cu Pui? E o îngrămădire de stele mici, cari sclipesc ca adevărate diamante și cari îți produc o impresie neștearsă. Din ce se ridică mai sus, cu atâta vezi mai multe stele în Pleiade. Sunt mulți cari nu văd decât șase stele, alții șapte; sunt însă destui cari văd 10-11 stele, ba chiar și mai multe. Cu un binoclu vezi însă zeci de stele, cu o lunetă și mai multe, iar fotografia ți-arată un număr foarte mare.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Neil Armstrong, primul astronaut care a pășit pe Lună
Armstrong a ținut să spună
Colosala și cosmica știre,
Pasul meu micuț pe Lună
E mare pentru omenire.
madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un primar de șapte stele (fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon)
Un primar de șapte stele,
Să auzi și să nu crezi,
Dar când mă uitai la ele,
Erau numai stele verzi.
epigramă de Aurel Cehan (mai 2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Of
cel mai mare crap
din galaxia noastră înoată
într-o mare de stele
și tace
în timp ce vorbește peștește
cu un quasar (?!):
țigan lingurar
și plin de păduchi
și prea plin
de sinele său
of
ce mai sine!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O poveste din anii 60
îi povesteam unei prietene
pe facebook despre prima soție
ce nebunie!
femeia devine geloasă de parcă-n mașina
ei mică ar trebui să-mi aflu cazare
(?!), de parcă, de
parcă-n mașina ei: un renault din anii
60 ar trebui să îmi aflu scăpare -
ce nebunie!
îi povesteam la volan
femeii cu picioarele mini
sub fuste înguste
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoț de stele
De pe cerul rece, înstelat,
am furat un pumn de stele
și pe- un țărm îndepărtat,
am început a mă juca cu ele...
Sta Luna paznic peste boltă,
își număra turma de astre...
Când mă vede, se revoltă,
aruncând fulgere albastre.
Spășit, în noapte mă-ntorc,
scot din buzunar câteva stele,
mintea insistent mi-o storc...
Ce-aș fi vrut să fac cu ele?
N-aș fi vrut să fac nimic cu ele,
am vrut numai să le ating
și am devenit un hoț de stele,
să le fur... cât nu se sting.
poezie de Ioan Friciu (aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele cu gând
Învăț de-o viață, dar nu îmi ajunge
Să deslușesc ceva din Univers
Și, ce nu pot cu mintea a străpunge,
Încerc să învelesc, acum, cu vers.
Mi-e greu, când gândul zboară printre stele,
Să îl opresc doar să privească-n jur,
Iar el trimite gândul său la ele
Continuând al galaxiei tur.
E tatăl gândurilor infinite
Fixate-acum prin stele, în rețea,
Sunt singure, pierdute, irosite,
Și poate-i prea târziu a le-aduna.
De-aceea, eu, în nopțile senine,
Încerc să aflu, doar cu mintea mea,
Cât pot de mult. Iau gândul lângă mine
... Și sufăr când mai cade câte-o stea.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ridicat la cer
Sper să am sufletul atât de mare,
Ca atunci când trup nu voi mai fi
Să umplu ceru' între stele, galaxii...
Să le simt toate aproape, ca un soare.
Am cerul plin deja, că-l tot privesc
Și-unit voi fi cu ai mei, ei buni la fel,
Ce plin fac de lumini, din ei, nițel,
Cât muză să îi am, să-i povestesc.
Până atunci mă umplu roci căzute,
Mesaje meteorice, de neclintit speranțe,
Să-mi țină cald ce zile-am, de vacanțe,
Până mă întorc înspre treburi nevăzute.
V-aș lua de-acum de mână, căzători
Să fiți, nu un timp, o singură minută...
Pe dragoste s-o faceți o redută,
Să stăm pe boltă alături... veșnic lucitori.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul stelelor
Pe țărmul lor, străin de odisei,
Departe de a lumilor privire,
Trăiau, se-nțelegeau erau doar ei
Și își creșteau urmașii cu iubire.
Privind spre stele, nu știau decât
Că noaptea, sus pe cer, când e senin,
Apar, mai strălucesc, mai cad... și-atât,
Căci Soarele-i stăpânitor deplin
Și îi iubeau lumina, iar căldura
O așteptau din mângâieri de rază
În zori de zi, când le-atingea făptura
Ca zâmbetul ce,-ades, te luminează.
Iar Luna... da, a Soarelui pereche,
Cu razele-i de noapte, argintii,
Era și ea, în lumea lor străveche,
Iubită-n înserările târzii.
Știau ei, lupii: hărțile din stele
Au ajutat străini, pe bărci imense,
La țărmul lor să își coboare vele
În căutări de jaf și recompense,
Iar lumea lor nu a mai fost la fel,
Dar n-au uitat de Soare și de Lună,
Iar stele, strălucind pe ceru-acel,
Nu pot, iubirea lor, să o supună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul pentru tine
Ce am în suflet îți dăruiesc
Sentimente mari, iubire,
Succese-n viață-ți doresc
Bucurii și fericire.
De-aș putea și universul
Cu tine să-l împart în două
Dar nu. Căci nu știu mersul,
Mi-e frică. Dar cu stele n-o să plouă.
Sisteme solare, galaxii întregi
Ți-aș dărui de aș putea,
Ți-aș cere o clipă să mă înțelegi
Dar știu precis că nu vei vrea.
Tot aurul din lume, briliante,
Împreună cu celebrul Koh-I-Noor
Toate gândirile-nalte,
Din trecut, prezent și viitor.
Dar, dă-mi în schimb noțiunea
Că timpul poate să stea în loc,
În sens invers să meargă lumea
Și inima să-mi scot din foc.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!