Hoț de stele
De pe cerul rece, înstelat,
am furat un pumn de stele
și pe- un țărm îndepărtat,
am început a mă juca cu ele...
Sta Luna paznic peste boltă,
își număra turma de astre...
Când mă vede, se revoltă,
aruncând fulgere albastre.
Spășit, în noapte mă-ntorc,
scot din buzunar câteva stele,
mintea insistent mi-o storc...
Ce-aș fi vrut să fac cu ele?
N-aș fi vrut să fac nimic cu ele,
am vrut numai să le ating
și am devenit un hoț de stele,
să le fur... cât nu se sting.
poezie de Ioan Friciu (aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.