O poveste din anii 60

îi povesteam unei prietene
pe facebook despre prima soţie
ce nebunie!
femeia devine geloasă de parcă-n maşina
ei mică ar trebui să-mi aflu cazare
(?!), de parcă, de
parcă-n maşina ei: un renault din anii
60 ar trebui să îmi aflu scăpare -
ce nebunie!
îi povesteam la volan
femeii cu picioarele mini
sub fuste înguste

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unguroaica

ele se ceartă între ele
o nebunie o nebunie
dacă
unguroaica nu poate să fie
şamana răsărită din stepă atunci
femeia
nu poate fi mai nimic nu
poate fi goală şi crudă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Uite cheile! Ai noroc, le-am găsit...
Lucian: Păi... Chiar sunteţi dispus să-mi împrumutaţi maşina?
Traian: Ce tot vorbeşti, Luci? Doar nu e prima dată când o las pe mâna ta, cu toată încrederea; mai mult mergi tu cu ea, decât mine... Hai, du-te odată şi vrăjeşte-o pe noua ta colegă, comandante!
Lucian: Şi despre chestia asta, cu comandantul misiunii...
Traian: Vorbim altădată!
Lucian: Mulţumesc, dom' director. Am să v-o aduc înapoi tot în seara asta.
Traian: Din partea mea, poţi s-o aduci înapoi... mâine, poimâine, peste 13 ani, sau poţi s-o păstrezi; nu te grăbi din cauza mea, eu oricum nu prea o folosesc.
Lucian: Dar eu tot mă întorc în seara asta.
Traian: Cum vrei. Ai grijă ce faci!
Lucian: Am să v-o înapoiez intactă, fără nici o zgârietură.
Traian: Maşina? Dă-o încolo! Cine se referea la ea? Eu ziceam să ai grijă de tine, cât şi de domnişoara, bineînţeles; nu că n-ai fi un bun şofer, dar traficul în oraş e destul de aglomerat la ora asta.
Lucian: Vă rog, dom' director; tocmai mi-aţi încredinţat comanda unei misiuni spaţiale la bordul navei "Pacifis"; cum puteţi crede că nu m-aş descurca la volanul unei maşini?
Traian: Ai dreptate... Scuză-mă, comandante!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua femeii

Nu m-asociez cu-aceia,
Care au vederi înguste
Şi admit, că-n fond, femeia
E-o... agitaţie de fuste!

epigramă de Mihai Cosma din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statul nu funcţionează aşa cum am dori noi. Atunci, cum funcţionează? Maşina nu ascultă de om. Un om stă la volan, iar nouă ni se pare că acesta o conduce. Dar maşina nu se îndreaptă în direcţia dorită. Ea se mişcă după voinţa altei forţe.

citat din Lenin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să-mi închid

(s)porii – vecinii
nu iubesc ciupercuţele (?!), norii
nu mă iubesc: nu e
destulă umezeală în ue –
şi nu
e nimic prea uscat în femeia
cu şolduri în creşteri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pictura este o nebunie, ea este o dulce nebunie, pe care oamenii ar trebui nu numai să o ierte, dar chiar s-o caute. Îmi privesc chipul şi îmi cântăresc sănătatea. Amândouă poartă semnele grijilor, ale ambiţiilor şi remuşcărilor care contorsionează fizionomia fiecăruia din noi. Iată de ce ar trebui să iubim arta. Ea procură acelora care vor să-şi echilibreze viaţa, calmul, împlinirea morală şi chiar sănătatea.

citat clasic din Jean-Baptiste Camille Corot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taxă ecologică

Soferii ies, revolta e în toi,
E nebunie demnă de psihiatru,
Sunt oameni ce emană CO2
Mai mult ca o maşina Euro4.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verdele

fac - poate - cu nervii
poate
ea să-mi salveze bustul purjat
din maşina săltării (?!) de
ce stau întins ca o câmpie prea ofilită
ca să nu mai v
orbim despre verde
le ca un ce
ai de-a face cu mine
pe picior jucător jucător jucător
cu muşchii gîndului în
cordaţi -
cercuri şi cercuri
abia exprimate...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pas mare pentru un om foarte mic

în 69 când neil
armstrong încerca primele jocuri de gleznă
pe lună eu aveam 9 ani şi obişnuiam
să intru sub masa din sufragerie
să pun
culcat pe spate picioarele pe un scaun
să cred
că mă aflu cu totul în spaţiu
să văd
furişat sub tăblia mesei-capsulă
spaţială stele şi stele şi stele
să pun
şi eu piciorul pe luna ce-o decupasem
cu greu din coperta rigidă a blocului de desen
plin şi el cu astronauţi
vehicule spaţiale galaxii şi sisteme
solare şi pline
de lumini, cum erau
şi anii mei de atunci

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri la vârsta a doua... şi ceva

Ce pot să fac de-acum, de la şaizeci,
Când, încă, la femei mă mai gândesc?
Să-mi aflu jumătatea, s-o iubesc,
N-ar trebui să aibă cam... treizeci?

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiuca

ar trebui să mănânc
peşti pentru că azi au ieşit micile
zburătoare din ser
tare (?!) ar trebui
să mă-ndestulez cu o ştiucă
stricată-ncepând
de la unele litere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jenny ramadam

m-am împrietenit cu jenny ramadam –
să vedem dacă noua
mea prietenă mă citeşte – ar trebui să
explodeze de fericire că scriu despre ea
sau ar
trebui poate să se îmbufneze pentru că ar
trebui să
creadă că eu noul ei prieten matur şi volant
umblu cu distanţele-n braţe, cum aş
da poate muci
mici – varză creaţă – la înverzitele raţe
în curtea ades mărginită de pietricele
cherry sau roşii prea coapte mărgăritar

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ford

În mâinile tale mi-am lăsat maşina.
În mâinile tale mari şi crăpate, maşina pe care o iubesc atât de mult.
Ţi-am zis, ai grijă de ea şi când mă voi întoarce
îţi voi plăti
tot ce ai cheltuit în plus şi jumătate.
Am văzut cum îţi frecai palmele de fericire.
În viaţă numai o dată, cel mult de două ori
cineva îţi poate aduce
atâta bucurie.
Uleiul cel mai bun, plăcuţele cele mai bune,
filtre, bărbate, filtre!
Pentru că viaţa e importantă.
Să nu lăsăm răul să intre în motor.
Ştii că maşinile respiră,
că vorbesc între ele
că-şi dau faruri
despre noi
despre unde au fost ieri
despre cimitirul de la marginea oraşului...
Ai grijă de ea ca de tine, frate cu mâinile negre.
În cea de-a 11-a poruncă ar trebui să fie asta.
Cimitirele sunt pline
de fiare.
În mâinile tale, maşina pe care
o iubesc atât de mult.

poezie de Costin Tănăsescu Ştefăneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abia spre dimineaţă aflu

pe ziua de azi pe unde mai plec
pe la şcoli la şandra sau lovrin
pe la iecea mare sau la bencec
pe do
meniul de vânătoare pişchia
domnul primar al mistreţilor impestaţi
aranjaţi după talie şi certificat
de do
leanţe luate în colţii cu smalţul
gălbui face o hepatită pripită (?!) a
restând pe loc poşete şi tocuri
cu do
spirea gata înfăptuită - plicuri d
e vară în plină briză de criză pe a
cum descrisă puţin - aflu de azi
în do
rmitorul familiei despre plexul
unei pubere: de fapt şi de act
o prea comodă cu prea mânere
pe do
meniul de vânători austere...
pe do
sitele zile, sitele zic, sitele zile
la do
rinţa elevilor de gimnaziu puţin
peroranţi puţin peroranţi - pe
cât să nu-mi audă urechile pe

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie de minore

am cunoscut o femeie de 18
dar nu avea nici atât
părul tăiat cu ascuţitoarea
pentru creioane hb

nu au trecut prin maşina
de trasat carne
decât arhitecturile viitorului (?!) suitor
al omului foarte nou... mi

nor, am cunoscut o femeie la cheie
de 18 - era
parcă puţin prea înaltă
parcă prea posedat procuror

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Gata, Luci?
Lucian: Gata, dom' director, v-am adus înapoi maşina; e în parcare. Şi am avut grijă de ea, n-are nici o zgârietură; puteţi verifica.
Traian: Nu-i nevoie să verific nimic; ştii că am încredere în tine.
Lucian: Da, ştiam. Poftiţi cheile.
Traian: Ştii ce?! Mai bine păstrează-le, poate mai ai nevoie de maşină.
Lucian: Dar, dom' director...
Traian: Luci, n-are rost să umbli după mine, să mă cauţi, poate nu mă găseşti, deci păstrează cheile la tine. Poţi lua maşina ori de câte ori doreşti, oricând ai nevoie, fără să-mi mai ceri mie voie; o las pe mâna ta cu cea mai mare încredere. Eu oricum nu prea am nevoie de ea.
Lucian: Şi dacă totuşi va trebui să părăsiţi Institutul?
Traian: Sunt totuşi directorul, nu crezi?! Se va găsi o maşină pentru mine care să mă ducă unde va fi nevoie, apoi să mă aducă înapoi aici.
Lucian: De ce să mergeţi cu alta, dacă o aveţi pe a dumneavoastră?
Traian: Luci, nu mă supăra, te rog! La nevoie, îmi cumpăr alta, pricepi? Aşa că pune bine cheile în buzunar şi vezi să nu le pierzi, deşi n-ar fi cine ştie ce pagubă...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciuna

nu ştiu de ce
în prima zi din an
ţin să vorbesc despre soţiile mele
în număr de 33
creştineşte
cred că ar trebui să mă las
căzut într-un ştreang islamist (?!) fără de voia
mea în acel
număr de nedesenat în carnete
de 33 de încercări
din care niciuna
niciuna
mai semilună mai
bună ca alta

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

prima dragoste

Prima dragoste nu e altceva decât o mică nebunie şi o mare curiozitate.

definiţie celebră de George Bernard Shaw
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: E a ta?
Lucian: Bijuteria asta albastră?! Nu. E a directorului.
Mihai: Poftim? Cum? A cui? A... cărui director?!
Lucian: Directorul Institutului nostru, desigur, Traian Simionescu.
Mihai: Cum aşa?! Adică domnul director ţi-a împrumutat ţie maşina dânsului?!
Lucian: Da; şi nu-i prima oară când mi-o împrumută. Eu şi dom' director ne înţelegem foarte bine, ca să zicem aşa... Îmi e prieten.
Mihai: Ah... Şi de ce te duceai spre Institut; să-i înapoiezi maşina domnului director cumva? În cazul ăsta, n-ar trebui să mă mai duci pe mine în oraş; mai bine opreşte, să cobor, îmi pot continua drumul spre oraş aşa cum l-am început, singur.
Lucian: Stai liniştit! Dom' director mi-o lasă la dispoziţie oricât doresc; mi-a spus că i-o pot înapoia chiar şi... peste 13 ani. Desigur, glumea, dar nu-i nici o grabă.
Mihai: Ah...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nesăbuit şi trist

Au intrat în mine cu maşina din dreapta.
Vina a fost a mea.
Din curte ieşise o volgă,
Iar eu mergeam cu maşina pe stradă,
Dar intersecţia
S-a dovedit a fi fără prioritate.

Iar acum merg cu maşina lovită
Prin oraş –
Precum un cerşetor
Într-un palton găurit.

Maşina – la reparat.
Iar eu – pe jos.
Nesăbuit şi trist.
Fără frumoasa mea prietenă
Maşina – merg greu pe străzile din Kazan.
În jur trecătorii,
Aproape că se freacă de mine
Şi au nişte feţe tare ciudate.

Cum să deosebeşti un maniac
de un huligan de rând?

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!