
Renaștere ca să nu uit
obișnuiam să îti îngrop absența-n vin
și-apoi sorbeam din noaptea ta puțin câte puțin
până ce trupul tău prindea contur la mine-n trup
și eu n-aveam degete destule ca rochia să mi-o rup
și aveam sânul ars de dor
și dor mi-era
ce dor mi-era
iar palma ta cum un șuvoi de apă din cișmea aluneca
deasupra mea
și apa în vin se prefăcea
doar
apa setea mi-o stingea
și un parfum de vinișor se înălța din carnea ta
paharul se roșea roșea ca trandafirul se făcea
un nor etern se răsucea în carnea ta deasupra mea
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trandafiri, poezii despre rochii, poezii despre noapte sau poezii despre degete
Citate similare

Te porți ca și cum m-ai urî
în noaptea asta
nici rochia nu-mi alunecă pe șolduri
rezem peretele ca un echer
genunchii strânși în unghi (privirea către cer)
din sfârcuri glas de bucium
și lapte buclucaș
spre pântec se scoboară
(cu mâna ta în poală
candoarea mea devine deplină și rurală)
în miriște o barbă țepoasă stă pe gânduri
și rânduri rânduri
privirea dumitale străbate ca un fulger
din cele patru puncte cardinale
prin rochia mea (iar sânul geme tare)
când noaptea de cafea (ce naște ilicit din ochiul tău)
învăluie fierbinte trupul meu
și-n noaptea asta totuși
nici rochia nu-mi alunecă pe șolduri.
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sat, poezii despre ochi, poezii despre naștere, poezii despre mâini, poezii despre lactate, poezii despre inocență sau poezii despre gânduri
Cearceafuri albe
în dragoste, eu sunt direct,
duc sânul stâng, alint cu gura,
din sânul drept, îmbucătura,
mi-o dăruiesc, când te aștept.
cearceafuri albe, mototol,
deznod dantele, parfumate,
le duc la nas, sunt încântate,
ascunse încet, de trupul gol.
un pântec moale, valea creață,
eu mă afund, cald toropit,
în al tău trup, de negăsit,
pierdut etern, în dimineață.
ascunzi naiv, crude dileme,
zaci răsturnată, între perne,
și eu ating, trup ce-mi așterne,
în vers ciudat, ramuri poeme.
poezie de Dumitru-Cristian Ștefănescu din Poezii sub semnul Gemenilor (25 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru-Cristian Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre văi
- poezii despre versuri
- poezii despre naivitate
- poezii despre iubire
- poezii despre gură
- poezii despre dimineață
- poezii despre crengi
- poezii despre cadouri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Asemenea ție dau bice ploilor și te implor
azi sunt cuminte dau bice ploilor ca un jocheu
de secetă mi s-a albit sub braț cămașa
ești trup din trupul nordului nefericit
iar seceta ți-o stinge de un timp
doar vinul și apoi cârciumăreasa
dau bice ploilor ce dintr-un bici ar vrea să muște
poate din carnea ploilor mustind de dor
iar eu sunt biciul care zvântă toată răceala rea din tine
și sângele ce curge din nou din iad înspre obor
dau totuși bice (ploilor ) ca un jocheu
de secetă mi s-a albit sub braț cămașa
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vin
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre ploaie
- poezii despre nefericire
- poezii despre muște
- poezii despre hipism
- poezii despre alb
Ne-am despărțit
de fiecare dată după lungi îmbrățișări
hămesiți ne sărutam și luna roșea
cu regrete că nu e ființă omenească
ne uitam la calendar și socoteam
cât timp avem până la următoarea
întâlnire peste câteva zile de rătăcire
ne-am despărțit întotdeauna iubiți
ne sorbeam cuvintele din ultima noapte
plecam flămânzi și amanetam strada
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre cuvinte sau poezii despre calendar

Ca în Sânul lui Avraam
Te-am zărit la mine-n poartă și tiptil m-am furișat,
Spre izvorul dintre dealuri, pașii repezi ne-au purtat.
Să bei dintr-a mele palme, mâinile le fac căuș;
Tu sorbeai o picătură, aruncând priviri, ghiduș...
Eu de pe-ale tale buze, setea mi-o astâmpăram.
Ne era atât de bine, ca în Sânul lui Avraam.
Tu, sărutul ce ți-l dasem, vrei să mi-l înapoiezi,
Câte unul de petala florilor de prin livezi...
Nu pricep cum, până-n seară, de săruturi îmbătați,
Se scursese-o zi întreagă și-am rămas tot însetați?!
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre seară sau poezii despre flori
Sărutul
Sărutul
Cum aș putea ascunde urma
Săruturilor ce-ai lăsat pe trup,
A gurii flămânzite forma?
Să-mi sfîșii carnea? Să mi-o rup?
Mă arde și acum sărutul
Și gura ta cu-a ei văpaie,
Ce-mi tatua odată trupul...
Nu pot să-l curăț stând în ploaie!
Scald trupul meu dogoritor
În sloiuri albe, mari, de gheață
Să scap de forma buzelor,
Dar clocotesc și le dezgheață!
Mi-ai pus pecețile de-amor,
Să nu-mi mai vadă nimeni trupul,
Să port pedeapsa buzelor
Și să le simt mereu, sărutul
poezie de Florentina Mitrică (22 august 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață sau poezii despre curățenie
Așteptare
Va mai avea puțin de așteptat pianul
până ce degete prelungi au să-l alinte,
până ce noaptea o să-și lase voalul
să fie zdrențuit de lumânări aprinse.
Va aștepta s-adie iarăși vântul
perdele diafane să-nfioare
și-n miez de noapte va-ngheța cuvântul
lăsând doar muzica să se strecoare.
Când mâinile vor luneca pe clape
și sunetele se vor înălța curate
Regina nopții cu parfumu-i tainic
va înflori în calea celei așteptate.
Vei tresări-auzindu-i pasul
și foșnetul mătăsii te va-nfioră
va suspina pierdut pianul
când pentru trupul ei îl vei abandona.
poezie de Viorel Mitea (17 decembrie 2007)
Adăugat de Viorel Mitea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sunet, poezii despre pian, poezii despre muzică, poezii despre monarhie, poezii despre miezul nopții sau poezii despre lumânări

* * *
de obicei nu pășesc printre psalmi dezgolită
dar noaptea e caldă
iar trupul meu strigă
pe mine m-a ucis ultimul val
în care n-am apucat
să fac dragoste
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăț să mor câte puțin
Învăț să mor câte puțin
În ochii propriului destin,
M-așez la sânul tău târziu
Să mor și să rămân tot viu.
Voi lăsa urme în priviri
Petale albe în iubiri,
Voi fi și stea din cer căzută,
Pe-o creangă dulce de cucută
Sorb cupa florilor cu rouă
Din palma ta cu formă nouă,
Ținând în ea îngeri și sori,
Fluturi ce duc în spate nori.
Îmi duc privirea către rai,
Sufletu-n sunete de nai,
Mă-mbăt cu fericirea lor
Când îngerii m-ajung în zbor.
Tu țipi în jur ca o leoaică,
Încep și ielelor să placă,
În nesfârșit albastru joc
De tine vreau să am noroc.
Învăț așa să mor puțin
În sânul propriului destin
Și-n universul meu târziu
Atâta mor pe cât sunt viu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre învățătură, poezii despre rouă, poezii despre noroc, poezii despre nori sau poezii despre lei

Învăț să mor câte puțin
Învăț să mor câte puțin
În ochii propriului destin,
M-așez la sânul tău târziu
Să mor și să rămân tot viu.
Lăsa-voi urme în priviri
Petale albe în iubiri,
Voi fi și stea din cer căzută
Pe-o creangă dulce de cucută
Sorb cupa florilor cu rouă
Din palma ta cu formă nouă,
Ținând în ea îngeri și sori,
Fluturi ce duc în spate nori.
Îmi duc privirea către rai,
Sufletu-n sunete de nai,
Mă-mbăt cu fericirea lor
Când îngerii m-ajung în zbor.
Tu țipi în jur ca o leoaică,
Încep și ielelor să placă,
În nesfârșit albastru joc
De tine vreau să am noroc.
Învăț așa să mor puțin
În sânul propriului destin
Și-n universul meu târziu
Atâta mor pe cât sunt viu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să mă cunosc. Trebuie să știu odată sigur cine sunt și ce vreau. Am amânat mereu lucrul acesta, pentru că mi-era teamă. Mi-era teamă că nu voi izbuti să-mi luminez sufletul sau că lumina ce va aluneca asupra-i să nu mă îndurereze. Eu mi-am închipuit anumite lucruri despre mine însumi. Ce se va întâmpla dacă acestea nu există aievea? Dacă ele n-au fost decât o părere?
Mircea Eliade în Romanul adolescentului miop
Adăugat de vave

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate de Mircea Eliade despre lumină, citate despre suflet, citate de Mircea Eliade despre suflet, citate despre frică, citate de Mircea Eliade despre frică, citate despre existență, citate de Mircea Eliade despre existență, citate despre durerea sufletească, citate despre cunoaștere sau citate de Mircea Eliade despre cunoaștere

Sunt puțin surd, puțin orb, puțin lipsit de putere, iar pe deasupra mai am două sau trei infirmități abominable, dar nimic nu-mi distruge speranța.
citat clasic din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iau uneori câte puțin din stima ce mi-o port și o trec în contul criticilor obiectivi.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Mâinile, contur de aripi
Peretele de care mă sprijin
nu se vede,
are în el cuvântul ziditor la cer
și tot încerc să-l trec.
Soarele se proptește-n el,
la răsărit și apus,
în fiecare zi îl știu imaculat,
numai noaptea alunecă și cade pe pământ,
rămân deasupra stelele și luna.
De câtăva vreme mâinile mi se alungesc
și capătă contur de aripi,
mi-e frică să mă las în zborul lor
să nu mi se frângă visele
și să cad din somn în apă.
Sunt o pasăre adormită pe cablu,
deasupra fluviului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (26 iunie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre păsări sau poezii despre frică

Sufletul ațâță focul inimii, lacrima îl transformă-n cenușă. Și totuși există unele suflete care ard atât de intens, precum vulcanii de pe fundul mărilor și oceanelor. Ele se înalță puțin câte puțin până când ajung să triumfe deasupra tuturor lacrimilor, formând o nouă insulă, iar uneori se încumetă să depășească norii și să vorbească pe limba lor de foc cu soarele și celelalte stele.
Ionuț Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vulcani, citate despre vorbire, citate despre stele, citate despre ocean, citate despre nori, citate despre insule, citate despre inimă sau citate despre foc
În palma ta
Aș dormi în palma ta...
Ocrotește-mi obrajii
și buclele rebele,
lipește-ți buzele
de pleoapele mele.
Aș visa în palma ta
cuprinde-mi genunchii
și pulpele perfecte,
mușcă-mi rotula
- ca mărul verde -
sărută-mi tălpile
de-atâtea ori
până când...
mă trezesc în carnea ta
deposedată de litera a!
poezie de Liana Sabău
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre perfecțiune sau poezii despre mere

Trup de vioară
cu trup de vioară
și carnea albă
ca neaua proaspăt așternută
mi se-așeza în brațe
fulguială în noapte de Crăciun
acoperindu-mă
ascultându-mă
iar cuvântul meu
i-aluneca arcuș
pe coarda sufletului
și vibra
și universul vibra odată cu ea
ochii ei cântau muzica nopții
pleoapele-i cădeau grele
precum ceața pe dunga luminii
fața rotundă ca o lună plină
zâmbea pierdut
cu fiecare trăsătură
și nu știu dacă eu eram
muzicianul vrăjitor
sau doar ascultătorul vrăjit
îmi citeam partitura
cu degetele pe pielea
mirosind mied și-a scorțișoară
și mă pierdeam în universul ei
adânc
precum sunetul ce-nnobilează lemnul viorii
și mă căutam în nesfârșirea ochilor ei
cum caută înțeleptul
dezlegarea misterelor
și parcă nici timpul
nu mai încăpea în clepsidră
iar firul de nisip încremenea
în străfulgerarea ochilor ei
simțeam că mor
puțin câte puțin
și totuși
niciodată nu m-am simțit mai viu
ca atunci când acordam
trupul acela de vioară
după dorul
și necesitatea inimii mele
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre trup și suflet, poezii despre înțelepciune sau poezii despre suflet
Pierduți
S-ar întuneca raiul când ne-am înălța
Daca ne-ai da
Aripi ca arhanghelii din rai
Ti-am dărui luna.
Am fi deasupra focului înverșunat
Deasupra tuturor
Deasupra împărăției stelelor
Ce se sting și mor.
Ofera-ne lumină în suflet din cimitir
Din mâna morților
Să tremure raiul când il privim
Și străjerii porților.
Din furtună ți-am vorbi pe veci
De cei plecați
Dincolo de întunericul etern
De cei uitați.
Si poate aceea suntem chiar noi
Ce v-am slujit
Pierduți v-om rămâne mereu
Dincolo de-asfințit.
poezie de Alin Ojog (3 mai 2022)
Adăugat de Alin Ojog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vorbire, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre moarte

Mă nasc în altă parte
Acopăr cu palma un cer subteran,
știu că există undeva în dedesubtul conștiinței
pe linia frântă a neființei,
ascuns de taina timpului în ochiul său
uit să-mi trăiesc clipele ultime
și mă nasc în altă parte a universului.
Dragostea ta e o comoară de foc,
îmi arde tălpile oriunde m-aș afla,
lumina o port cu mine-n gânduri
ca pe un simbol al trecerii nestingherite
fără să mai existe moarte
doar câte o întrupare a spiritului
care se înalță pe sine,
deasupra de tot ce înseamnă iubire
Dumnezeu vede totul
și mă lasă liber de trup.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre existență, poezii despre viață sau poezii despre simbolistică
Nu mi-era milă de el. Nu mi-era milă de nimeni. Nici de mine.
Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza

Comentează! | Votează! | Copiază!