
Crudă și infatuată
Lume, tu, așa ciudată,
M-ai strivit între cuvinte
Fără niciun dram de minte,
Crudă și infatuată.
Mi-ai împins fruntea-n țărână,
Talpa mi-ai lipit de glod,
Surpând capătul de pod
Spre care-ntindeam o mână.
M-ai cernut prin sita clipei
Prin cutume de morală,
Veșnic superficială,
Nu ai rezistat ispitei...
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mi-ai dăruit
Mi-ai dăruit o mie de cuvinte
Și încă-o mie au rămas nespuse
M-ai dus de mână-n locurile sfinte
Mi-ai arătat că toate Ți-s supuse.
Mi-ai dăruit cântări fără de număr -
De purpură și trandafiri petale -
Mi-ai prins apoi o mantie pe umăr
Și m-ai suit în cerurile Tale.
Mi-ai arătat că nimenea nu moare
În adevăr, iubire și credință.
Mi-ai dăruit o lacrimă de soare
Și m-ai îndepărtat de neputință.
Mi-ai spus că sunt de-acum cu Tine una,
Mi-ai întregit din dragoste făptura,
Mi-ai pus pe frunte stelele și luna
Și-n mâini mi-ai pus toiagul și măsura.
Așa ai vrut să mă iubești, Isuse,
Așa m-ai învățat să cresc spre Tine
Mi-ai arătat ca toate Ți-s supuse
Și că din toate m-ai ales pe mine.
S-au împlinit o sută de cuvinte
Și încă-o sută stau ca să mai vină
M-ai înălțat în locurile sfinte
Și mi-ai zidit ființa în Lumină...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-ai înviat ca să mă stingi
Cu vocea susurând
mi-ai scos din inimă
venin,
m-ai înviat cu tine
când m-ai găsit
pe vânt,
eram frunză uscată,
eram mormânt
sub crin,
m-ai strâns la piept
și mi-ai șoptit
că eu îți sunt descânt.
M-ai înviat cu viață
mi-ai curs ușor
prin vene,
luceafărul iubirii
tu
mi-ai aprins cu tine,
- e prea târziu...
dar tu mi-ai spus că mai e vreme,
că flacăra iubirii,
iubirea
o menține.
M-ai înviat,
mi-ai strâns cenușa-n legământ,
m-ai desenat femeie,
mi-ai spus:
- Să nu mai plângi!
m-ai îmbrăcat în zâmbet,
dar
azi
sunt iar mormânt,
căci tu m-ai înviat
ca iarăși
să mă stingi.
poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Multumire
Doamne, dintre flori,
Din valea plina
De culoare si lumina,
M-ai ales sa-ti fiu podoaba,
Sa ma porti pe brat de Tata.
M-ai cernut in sita vietii,
Bob lucios, de aur pur ;
In cuptor, mi-ai ars pacatul,
Sa fiu demn, milos si bun.
Doamne, dintre miile de pietre
Reci, de vifor inghetate,
M-ai ales, si-ai pus caldura,
De viata sa am parte.
M-ai luat din marea moarta,
Langa tine,-n barca vietii ;
Mi-ai sadit in piept, speranta,
Si lumina diminetii.
poezie de Florina Emilia Pincotan
Adăugat de Florina Emilia Pincotan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Recunoștința Samarinencei - Priceasnă
1. Călător prin lumea mare,
Calea mi-ai tăiat setos...
Să-ți dau apă din fântână,
Mi-ai cerut cu glas pios.
Refren: Isuse bun, Isuse bun,
Cu râvnă mi-ai ieșit în drum
Și răbdător m-ai îndemnat
Spre pocăință.
2. Setea mea tu ai ghicit-o,
Și mi-ai potolit-o îndat'
Apa vie ce-am râvnit-o
Mi-a trimis gândul spre Rai.
Refren: Isuse bun, Isuse bun,
Cu râvnă mi-ai ieșit în drum
Și răbdător m-ai îndemnat
Spre pocăință.
3. Niciun dar sub sfântul soare,
Nu-i scump ca iertarea Ta,
Ea m-a vindecat de rele,
Viața mi-a răscumpărat.
Refren: Isuse bun, Isuse bun,
Cu râvnă mi-ai ieșit în drum
Și răbdător m-ai îndemnat
Spre pocăință.
4. Doamne, dă-ne apă vie,
tuturor creștinilor,
Slava Ta în veci să fie
Raiul pământenilor.
cântec, versuri de Valeria Mahok (25 ianuarie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-ai iubi?
Mi-ai iubi inima dacă i-ai putea simți vibrațiile
strigând numele tău?
Mi-ai înțelege trăirile dacă mi-ai vedea sufletul
lăcrimând la umbra ta?
Mi-ai întinde mâna dacă ți-aș cădea la picioare
plină de vânătăile vieții?
Mi-ai săruta tâmplele dacă mi-ai auzi gândurile
sfâșiate de durerile tale?
M-ai îmbrațișa dacă mi-ai simți căldura
respirându-ți fiecare anotimp?
Dacă mi-aș săgetà pieptul
cu sulița trimisa viselor tale,
... M-ai iubi?
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam

Comentează! | Votează! | Copiază!
Și, dacă ți-aș spune...
Și, dacă ți-aș spune, m-ai crede?
Ți-ai frânge degetele-n mâini
Și ți-ai zdrobi privirea în perete,
Tăcând,
Și poate
Mi-ai vorbi despre nimic
Uitând...
Și, dacă ți-aș spune, m-ai crede?
Mi-ai lăsa ochii să vorbească
Și ți-ai strânge sufletul în resemnare,
Știind,
Și poate
Mi-ai cânta despre nimic,
Plecând...
Și, dacă ți-aș spune, m-ai crede?
Mi-ai curma dorul în răspunsuri
Și ți-ai opri ecoul în distanțe,
Simțind,
Și poate
Mi-ai striga despre nimic,
Trecând...
Și, dacă ți-aș spune, m-ai crede?
Ți-ai tăia partea din mine
Și ți-ai scurta vocea din cuvinte,
Ieșind,
Și poate
Mi-ai ura despre nimic,
Fugind...
Și, dacă ți-aș spune, m-ai... iubi?
poezie de Gab (23 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu
Ei cred, încă mai cred
Că n-am să mai zbor
Ei cred că îmi pot lua chiar tot
Dar eu știu... nu pot
Acum,
Când visul e de partea mea
Iar tu
M-ai primit în lumea ta
Tu
Mi-ai arătat
Și m-ai ridicat
Și m-ai învățat
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Cu-adevărat
Să mă ții în brațe
Aș vrea
Acum, când visul e de partea mea
Iar tu m-ai primit în lumea ta
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Doar tu
Mi-ai arătat
Și m-ai ridicat
Și m-ai învățat
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Cu-adevărat
Doar tu
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

La adio!
M-ai trezit, ca pe un verde, primăvara,
ochiul a mirare-mi sprijiniși de cer,
țipai șoapta ierbii, înfrunzind vioara,
colții ei de lapte să-mi topească ger.
Altoindu-mi vise cu a verii ceară,
mi-ai sădit vioara-n sângele buluc,
visele-ai rodit fuscei pentru scară,
a urca în miez, ca un ram de nuc.
A regret umplut-ai autumnale strune
cu frunze de dor și plâns de cocori,
alăptând vioara din palme cu brume,
tâmpla mi-ai plecat spre albe ninsori...
Muruiește-mi fruntea-n vifore-abisale,
geruiește-mi poale, spre a mă ologi,
tălpile îngheață-mi, brațe, rupe, goale,
sufletul viorii, rog, nu-l amorți...
Rodnică, mi-ai scurs mană de țărână,
An cu bune, rele, fac, spre Cer, demers,
să te scrie Brațul la Ani de Lumină,
la adio, clipei, plec genunchi de vers!
Tu rămâi trecutul, ce-l vor plânge strune,
Când va scârțâi al viorii stern,
Un An Nou pândește cu clipe-minune,
Să-mi hrănesc arcușul cu dospit etern.
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?
Mamă, de ce m-ai născut om
și m-ai lăsat să rătăcesc
în tărâmul de ceață al iluziilor?
De ce m-ai adus în lume, mamă
și m-ai transformat din energie în carne și sânge
și m-ai făcut să gândesc?
Mi-ai dat ochi ca să nu pot vedea,
urechi ca să nu aud,
simțuri pentru a nu simți
și gură ca să mă pierd în cuvinte.
Aici nimic din ceea ce există
nu este ceea ce pare a fi!
Și te urăsc, mamă
că m-ai chemat din neant
ca să mă întrupezi în locul
unde fericirea nu înseamnă cunoaștere
și cunoașterea nu înseamnă mântuire.
Nenăscut să mă fi lăsat, mamă!
Și astăzi aș fi fost fericit.
poezie de Cosmin Soames
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel (cu iz de gelozie)
Tu chiar m-ai ține-n ramă pe perete,
Mi-ai înălța statuie, chit că-s vie,
În ciorbă mi-ai turna pe îndelete
Acid cianhidric, iz de gelozie.
Ți s-a urât, pesemne, ai regrete;
M-ai vrea inchisa intr-o colivie.
Tu chiar m-ai ține-n ramă pe perete,
Mi-ai înălța statuie, chit că-s vie.
Ce-ar fi să batem palma, măi, băiete,
Să dăm orgoliile pe pustie?
Eu încă te iubesc, fără regrete;
Tu, fără margini..., toată lumea știe;
Tu chiar m-ai ține-n ramă pe perete.
rondel de Valeria Merca (24 mai 2014)
Adăugat de Valeria Merca

Comentează! | Votează! | Copiază!
O! dulce mămică
O! dulce mămică, ce mult te iubesc,
M-ai purtat în pânteci, m-ai ajutat să cresc,
M-ai învățat în lume, cum să vorbesc frumos,
Să mă comport în viață, cat mai omenos.
Mi-ai dat sfaturi bune, cum să trec prin viață,
În această lume, tu mi-ai dat povață.
Tot binele din lume, mămico ți-l doresc,
Să ai mulți ani în viață, cu tin' să mă mândresc.
Astăzi e ziua ta mămico, și-ți spun că te iubesc,
Despre tine-n lume, frumos am să vorbesc.
Ești o mămică bună, ai grijă de mine,
Să pot crește mare, cândva te voi susține.
Îți mulțumesc mămico, pentru tot ce faci,
Te-ador așa de mult și tare tu îmi placi.
La mulți ani! mămico, să mă iubești mereu,
Te las în grija, lui bunul Dumnezeu
poezie de Angelin Leru (21 februarie 2019)
Adăugat de Angelin Leru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepieritor și vesel va fi cântul
Din sărutări mi-ai însăilat veșmântul.
L-am îmbrăcat, să vadă-ntreaga lume,
Că de afară-i soare, cețuri, brume,
Nepieritor și vesel va fi cântul.
L-om despuia de strâmtele cutume
Strivind sub tălpi de nou tot legământul,
Smulgând din strâmbe rădăcini cuvântul,
Ne-om scrijeli pe suflete pantume.
M-ai învelit cu brațele-amândouă
În cea mai drăgăstoasă-mbrățișare.
Un ceas ce bate-n noapte ora două,
E martor la sublima nemișcare.
La ziuă, licărul de lună nouă,
Mi-alungă gândul cu visări sprințare.
sonet de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc, Cireșule înflorit!
Cu măreția ta m-ai ademenit,
Peste tot în lume, te-am urmărit,
Cu delicatețea ta m-ai cucerit,
Cu splendoarea ta m-ai uluit,
Cu foșnetul tău m-ai vrăjit,
În florile tale m-am oglindit,
Cu frumusețea ta, sufletul mi-ai hrănit,
De atâta privit, timpul a încremenit,
În florile tale pure, inima mi-ai învăluit,
În preajma ta, fiecare clipă este ca un răsărit,
Când îmi surâzi, sunt tare în spirit,
Când mă atingi cu petalele tale, mă simt de parcă am înflorit,
Dansând între crengile tale nu mă pot opri din zâmbit,
Vreau doar să te mângâi, să te sărut, să te fac fericit,
Te iubesc, Cireșule înflorit!
poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi-ai simțit tăria în negații? Nu te-a cutremurat încordarea din încheieturile ființei? Nu te-au ars rănile mele de mi-ai prevestit sfârșitul? Oare n-ai știut că prin tine am fost tare, că tu mi-ai fost piedica în avântul spre nimic? De ce-mi șoptești de despărțiri, când m-am legat prin tăriile tale de aparențele firii? Nu ți-am cerut îndurare, ci forță în blestem și fulgere în deznădejde. Și nu m-ai învățat tu ca disprețul meu să aibă întinderea iubirii? Dispreț din depărtări este legea ta, singurătate, disprețul culmilor, al culmilor ridicate de iubirea ta. Căci o lume trebuie să fi clădit cu iubirea, ca să poți privi de sus spre ea.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât?
între tristeți și bucurii,
între noi doi prea cusurgii,
cât te-am dorit, cât m-ai dorit,
cât m-ai iubit, cât te-am iubit
și sus pe cer prin vântul alb,
prin nori albaștri, soare cald,
cât te-am privit, cât m-ai privit
cât m-ai gonit, cât te-am gonit
pe gânduri moarte, fără vise,
pe raza lunii prea aprinse,
cât te-am chemat, cât m-ai chemat,
cât m-ai uitat, cât te-am uitat
pe amintirile din noi,
se scaldă soare și noroi,
cât te-am durut, cât m-ai durut,
cât m-ai avut, cât te-am avut
pe noi albeața ne-a cupris,
în noi mai arde foc nestins,
cât te-am simțit, cât m-ai simțit,
cât m-ai jelit, cât te-am jelit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă un pas
Hai, viață, hai, încă un pas!
Din tine mult n-a mai rămas.
Da-i tot mai greu către sfârșit
Iar eu așa am obosit...
M-ai înhămat. Nu am scăpat.
M-ai tras-napoi, iar am urcat,
De maluri m-ai izbit și-am plâns,
Mi-ai dat copii și-atunci am râs.
Ne-am învoit pe loc să-mi dai
Puterea-ntreagă ce-o aveai
Să-i cresc cu dragostea mea toată,
M-ai răsplătit cu o nepoată.
Îți mulțumesc! Mi-ai dat să gust
Și fiere și un dulce must.
De-acum... nu-ți cer un lucru mare
Mai ai oleacă de răbdare!
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-apasă greu ...
M-apasă greu povara, mă-ncovoaie
Sub talpa timpului nepăsătoare
Și din miresmele-i otrăvitoare,
Îmi țese strai sub picurii de ploaie.
Mă rog cu fruntea-n glod și strânse palme,
Ca ghearele strânsorii să se-ndure,
Să piară spulberate sub secure
Și să se-ntoarne vremurile calme!
Dar a mea rugă în zadar se zbate,
Iar timpul, parcă vrând să-mi facă-n ciudă,
Tot rătăcind pe drumuri neumblate,
Târșindu-și pașii-n trecerea lui crudă,
Curge nestingherit și nu se-abate
Din drumul lui nepăsator de iudă.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mister
Din ce aluat m-ai plămădit,
Din ce crâmpei de infinit,
Cum mi-ai dat zile pe pământ,
Cum m-ai făcut să râd, să cânt,
Să sufăr mult, să plâng amar,
Să vreau să pun la timp hotar,
Să merg prin codrii fermecat,
Să stau sub cerul înstelat,
Să dorm pe jos lângă izvor,
S-ascult al păsărilor cor?
Cum m-ai făcut - numai Tu știi -
Să pot urî, să pot iubi,
De dor nebun să mă topesc,
Să Te resping, să Te doresc?
Cum ai schimbat un prunc frumos
Într-un bătrân neputincios,
Și cum mi-ai frânt al vieții zbor,
Iar eu cum am știut să mor?
Întreb cu ochii către cer,
Dar totul este un mister.
poezie de Octavian Cocoș (29 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamă
Doare, încă, și mă arde
Vântul ce te-a secerat,
Spune-mi, mamă, de pe unde
Mi-ai strâns apa de-mbăiat?
Mamă, n-avea ursitoarea,
La ea, bine niciun pic
De-am rămas, curând, cu mine,
Rătăcită prin nimic?
Zorii gri, calea făcută
Să încapă pasul meu,
Prea devreme m-ai pus, mamă,
Să mă duc, de mână, eu.
Orizont de strâmbătate,
Rugi murite pe sub cer,
Mamă, n-am avut la cine
Mângâierea ta s-o cer.
Mers împins prin vremea dusă
Până-n crucea toamnei seci,
Sângeri, mamă,-n rana veche
Și în în golul palmei reci!
Înțelesuri fără noimă,
Dorul verde-n lemn uscat,
Mamă, doare și mă arde
Vântul ce te-a secerat...
poezie de Maria Trif
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de cuvinte
Dacă nu m-ai fi întrebat
N-aș fi știut să aleg răspunsuri
Războiul din mine
L-am ales dintre gânduri.
Cuvinte zdrobitoare mi-ai pus
La răspântii.
Fără sens ți-am răspuns
Negânditele vorbe.
Am trecut, murmurând în tăcere
Ca să las locul gol
Iubirii din ele...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!