(...) că mai nainte de o sută cinci ani după Hristos, noi Rumânii nu lăcuiam aici; Partiea noastră era Italiea, şi oraşul nostru Roma, de la care ne au rămas şi numele Rumâni, au Romani.

Ţara Rumânească cu cele după la spatele ei împreună, se numea Dacie, căci era lăcuită de nişte oameni foarte barbari şi sălbăticoşi ce se zicea Daci. Craiul acestora anume Decebal, fiind de aciaşi natură cu suppuşii săi, mai totdeauna bântuia vecinatele Naţii ce se stăpânea de Romani. (...)

Marele Traian însă, văzând că locurile ei sânt foarte frumoase şi roditoare, râdică o mulţime de case au familii întregi de la Roma, şi le făcu să vie a se aşeza cu lăcuinţa pe ele. Asfelu de băjenii mari şi vecinice se zic Collonii. Adintâiu Collonie de Romani, cum a trecut în Daciea, s-a aşezat la judeţul ce se anumit după numele lor Romanaţi şi un Prinţu de viţă împărătească anume Caracal, pe care luaseră cu dânşii de la Roma ca să le fie cârmuitor, a zidit oraşul Caracalul. Altă Collonie mare ce-a lăcuit partea aceea unde acum se numeşte Moldova, a descălecat în locul ce se zice Roman, iarăşi de la numele lor de Romani. Toată lipsa Dacilor acum era plinită cu Romani; Ţara lor nu mai avea pentru ce să se mai zică Dacie căci se lăcuia de biruitori; aceştia o numea după numele lor Rumâniea.

Grigorie Pleşoianu în Cele dintâiu cunoştinţe pentru trebuinţa copiilor care încep a citi, Idee repede despre istoriea Rumânilor (1828)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot să înţeleg la români mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani, ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi, românii, sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască românii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă

citat din Emmanuel de Martone
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeuna între dânşii şi îndată după descălecat şi după pustiire, cum s-a spus, şi după al doilea descălecat, până astăzi, acelaşi nume este dat deobşte muntenilor şi moldovenilor şi celor ce locuiesc în ţara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat în curgerea anilor din roman; şi astăzi când întreb pe cineva dacă ştie moldoveneşte, spun: ştii rumâneşte aproape ca: scis romanice. Un alt nume ei înşişi nu au primit între dânşii niciodată.

în Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei (Cronica Polonă) (19 iunie 1673)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova s-a schimbat în 16 ani din talpă până în vârf: limbă, haine, obiceiuri, până şi numele, nu mai suntem moldoveni, ci romani.

citat celebru din Alecu Russo
Adăugat de Simona E
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare: Ce trebuie să luăm aminte despre Moldova?

Răspuns: 1). Precum Ardeal, aşa şi aceasta are îndestulare de vin, pământul gras, heleştee, bivoli şi munţi îmbogăţiţi cu aur şi argint, aşijderea păduri, pomăt mult, de tot felul de dobitoace şi mulţime de miere, cai turceşti şi rumâneşti. Lungimea este de 35 de mile şi lăţimea de 28. Mai demult această ţară se numea Dakie Ripensască (sau Alpest rasască), după aceea, de la multe feluri de neamuri, se numea Gepidia şi Goţia, iar de unguri Kumania. Partea despre miază-noapte, pentru apa Moldovei şi muntele Ceahlăului, anume Moldova, iar partea despre amiază-zi, anume Valahia de peste munţi, care, până la anul 1449, da bir ungurilor, iar apoi dă turcului, pe fieştecare an: 58.000 galbeni italieneşti, cai 500 şi şoimi 300. (...)

4). Locul cel dintâi în Moldova se numeşte Iaş sau Eş, care este Mitropolia a tot Principatul, aproape de apa Prutului, ce se numea mai demult Hierasum, unde este curtea Prinţului, pentru care însuşi Traian împăratul în cărţile sale face arătare că ar fi zidită înainte de naşterea lui Hristos, pentru locuirea comisului romanilor şi a străjilor lui, în care curte se numără 16.000 de odăi. (...)

5). Iaşul a luat nume de la străjile romanilor, ce se chemau iaziges şi de la şanţul cel de bătaie, întru care oraş este scaunul arhiepiscopiei.

Amfilohie Hotinul în De obşte gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe geografia lui Buffier, Despre Moldova (1795)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roma, romani, romei, români etc. Când cercul romanităţii părea închis, vin romii cu romanţele lor, să ne strice romantismul.

calambur aforistic de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele rău făcut de romani e distrugerea puternicului stat dac. După care se retrag în pripă, lăsând dacii la mâna migratorilor.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 aprilie - Ziua Internaţională a Romilor - QED (Ceea ce trebuia demonstrat - lat.)

Se confirmă axioma
Veche de atâţia ani:
"Drumurile duc la Roma!",
D-aia-i plină de... romani.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre scaderea natalitatii la romani

De saracie, chiar si barza
Fugi in strainatate;
Sa fie asta cauza
Scaderii la natalitate?

epigramă de Alexandru Truţă
Adăugat de Alexandru Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marty: Bun. Îmi amintesc ceva despre Roma. Roma. Roma. Acolo trăiesc romanii. Audrey Hepburn a avut o vacanţă acolo. E şi numele unui cântec al formaţiei B52.
Rory: E vorba de o altă Romă.
Marty: Gata. Nu-mi pot aminti. Facultatea îmi distruge spiritul. În fiecare zi aflu lucruri pe care nu le ştiam, ceea ce mă face să mă simt prost.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceteraşul

Ceteraş poznaş, poznaş,
Cântă-mi tu de la oraş,
Întâmplări şi snoave bune,
Pe care le ţii minte anume.

Destăinuie-mi povestiri
Şi-ale tale amintiri,
Dar te rog nu te grăbi
Că vin aicea zi de zi.

Povesteşte-mi de Mihai
Mare domnitor de plai
Sau de Roma lui Traian
Biruitor de Decebal.

Cântă-mi despre mari eroi
Ca ei am vrut să fim şi noi
Dar am rămas cu ale noastre vise
Bătând la uşi lăsate-nchise.

Acum du-te, ceteraş
Şi nu mai zâmbi poznaş
Că altfel te păstrez aici
De-un cuvânt greşit mai zici.

Primeşte din partea mea
Tot ce vrea inima ta,
Dar privirea n-o întoarce
Căci capu-n pământ îţi va zace.

poezie de Ionuţ Nistorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vărul Dionis

Şi la cronică e scris
Că Romanii vechi avură
Vieţii straşnică măsură
Şi ştii, vere Dionis,
Că cetăţi cu tari duşmani
Se zdrobiră de virtutea
Cumpătaţilor Romani.

Şi mai scrie la istorii
De vitejii aciuiaţi
Pe sub poale de Carpaţi
Coperite cu podgorii,
Că la ei şi rob şi şef
Îmbătaţi de vin deavalma
O duceau tot într-un chef.

Tu, fiind o-mpletitură
Toarsă din Romani şi Daci,
Doi protivnici - îi împaci
Într-o singură făptură:
Eşti la muncă un viteaz
Şi-un Roman răsare-n tine
Dimineaţa,- când eşti treaz.

Dar când vinul cu aromă
Te ridică-n slăvi de vis,
Drept e, vere Dionis,
Că, uitând de maica Romă,
Şi de garduri sprijinit,
Treci prin Sarmisegetuza
Ca un Dac desăvârşit.

poezie celebră de Nichifor Crainic din Darurile pământului
Adăugat de Constantin Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.

citat din Ludwig Schlozer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar cu Nero, Roma ar fi intolerabilă: cu Marcus Aurelius, ea devine ceva demn de respect. Prin oameni ca bunul nostru Marc, faptul de a fi roman (civis Romanus sum!) a devenit unul dintre numele date, în istorie, demnităţii umane.

citat din Horia-Roman Patapievici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Olimpiada de la Roma

La sat merg cei cu medicina,
La Roma aşii cu prăjina.
Aşa-i normal: ajung departe
Cei cu picioare, nu cu carte!

epigramă de Traian Dănciuloiu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apoi, Ines avea să-şi amintească perfect înfăţişarea bătrânului, dar nu şi glasul lui; de altfel, n-ar fi putut preciza dacă mesajul pe care i-l transmisese avusese ori nu o formă sonoră. Oricum, după acea întâlnire, când, potolită, coborâse în viteză spre casă, ştia ce li se întâmplase alor săi de parcă nu fuseseră niciodată despărţiţi. La încăierarea petrecută în piaţă, cei trei Garcia nu luaseră parte în niciun fel. Fuseseră arestaţi o dată cu ceilalţi, în vreme ce aceia căutaţi de poliţie fugiseră. Fuseseră duşi pe un stadion şi bătuţi şi înainte şi după ce li se luaseră numele. Nu fuseseră fotografiaţi, nu li se luaseră amprentele, numai numele.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii...

Fii fără de grijă, să fii curat şi sfânt (1 Corinteni 7:32; Filipeni 1:10; 1 Petru 1:16)
Desăvârşit şi primitor de oaspeţi pe pământ (Matei 5:48; Romani 12:13
Simţind cu alţii şi-n nădejde tare (1 Petru 3:8; Romani 15:13)
Făr' răutate şi s-ai în necaz răbdare (Matei 10:16; Romani 12:12).
Fii bun şi treaz şi veghetor (Efeseni 4:22; 1 Petru 5:8
Să fii supus şi de Cuvânt împlinitor (Evrei 13:17; Iacov 1:22)
Fii plin cu vlagă, râvnă, bucurie (Mica 3:8; Romani 12:11; 2 Timotei 1:4)
Cu har, putere, Duh Sfânt din veşnicie (Fapte 6:8; Mica 3:8; Efeseni 5:18).

Îmbracă-te cu armele luminii, cu omul nou şi sfânt (Romani 13:12; Coloseni 3:10
Cu haina mântuirii, cu Domnul pe pământ (Isaia 61:10; Galateni 3:27)
Cu platoşa credinţei, Divină armătură (1 Tesaloniceni 5:8; Efeseni 6:11)
Cu dragoste te îmbracă s-o ai peste măsură (Coloseni 3:14).

Comoara ta o strânge nu-n lucruri care pier (Matei 6:20)
Comoara ta o strânge - comoară pentru cer – (Matei 6:20)
Lucrează cât e ziuă şi fără de cârtire (Ioan 9:4; Filipeni 2:14)
Cu dragoste, după adevăr, ca pentru nemurire (1 Corinteni 16:14; Ioan 3:21; Coloseni 3:23).

Iubeşte tu vrăşmaşul şi adevăr şi pace (Matei 5:44; Zaharia 8:19)
Pe fraţi, pe oameni şi aproape, dar făr' a te preface (Ioan 15:12; 2 Petru 1:7; Matei 5:43)
Iubeşte mântuirea, iubeşte tu pe Domnul (Psalmul 40:16; Matei 22:37)
Nu lumea, lucrul lumii şi nu iubi tu somnul (1 Ioan 2:15; Proverbe 20:13).

Nu fi nepriceput nici gata de certat (Eclesiastul 7:17; Tit 3:2)
Nu fi beţiv nici pricină pentru păcat (1 Timotei 3:3; 1 Corinteni 10:32)
De duhul de mândrie nu fi tu stăpânit (Luca 22:26)
Nici iubitor de bani ori pricină de îmbogăţit (1 Timotei 3:3; 1 Timotei 3:3).

Urăşte tu minciuna, urăşte lăcomia (Proverbe 8:7; Proverbe 28:16)
Purtarea păcătoasă, răul şi josnicia (Psalmul 101:3; Psalmul 97:10)
Pricepe tu nădejdea chemării ce ţi-a dat (Efeseni 1:18)
Şi bogăţia slavei la care-ai fost chemat (Efeseni 1:18).

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele dorurilor

În numele dorurilor
din care se naşte cristalul.
În numele verbelor masacrate
din care se iscă berzele.
În numele tainei bătrâne
care uneşte muntele
cu cetaceele-amurgului.
În numele gustului pentru dezgust
care veghează-n adâncul nevinovăţiei.
În numele infirmităţii noastre
care se dă drept slavă.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai târziu uşa cabinetului se deschise din nou şi apăru un tânăr frumos, înalt, brunet, cu ochi albaştri şi mari, de un albastru plăcut, deschis, ca cerul senin al dimineţii. Atâta doar că băiatul acesta părea a fi mult prea tânăr pentru a fi desemnat ca membru al echipajului, însă aflară de la el, după ce acesta le sărută politicos mâna, că el este cel ce a reuşit dintre toţi cei zece băieţi care candidaseră, să ocupe locul rămas liber. Se numea Ristea Mihai şi avea aproape 18 ani, deşi nu-i împlinise încă, dar trecuse cu bine de toate cele cinci teste, la care obţinuse numai note maxime, atât din partea examinatorului său, pe nume Harris Nistor, cât şi din partea computerului. Astfel aflară şi numele a doi dintre ceilalţi ce le vor deveni colegi, Alex şi Nistor, cel de-al treilea preferând să rămână anonim până în momentul în care se vor întâlni personal. Cele trei fete mai discutară puţin cu tânărul Mihai, de la care aflară că acesta era informatician de profesie, apoi în cabinet îşi făcu apariţia însuşi domnul Eugen Manea, pe care cei patru ce fuseseră acceptaţi în echipaj îl salutară respectuos. Profesorul le răspunse salutului.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Domnul To Kuny se numeşte... Victor?! Zău?! Frumos nume! Dar de ce eşti sigur că acesta ar fi numele dânsului?
Lucian: Păi... Sunt foarte sigur! Vezi tu, săptămâna asta, mai exact luni, dar şi în alte zile, am fost la marele supercomputer şi am avut o "conversaţie" destul de interesantă cu acesta; bizară, dar deosebit de interesantă.
Lia: Tu şi supercomputerul Proximei?! Nu mai spune, se miră ea, amuzată. N-aş crede! Poate Mihăiţă, nu tu...
Lucian: Păi, da... Ţi se pare ciudat?! Tot ce se poate să fie ciudat. Pentru că şi mie mi s-a părut astfel, mai ales că mi-a plăcut. Mi-a plăcut să colaborez cu supercomputerul. A fost foarte interesant. Tocmai de aceea am întârziat destul de serios în compania lui, cu mult după miezul nopţii, aproape în fiecare zi, săptămâna trecută. La un moment dat însă, nu ţi-aş putea spune cum anume s-a întâmplat, pentru că nici mie nu mi-am explicat încă, însă, după cum ziceam, supercomputerul mi-a afişat acest mesaj: "Pe suprafaţa Proximei a sosit o navă spaţială de pe Terra, cu trei persoane la bord." Acesta era mesajul, deci, era clar că nu putea fi vorba despre nava noastră, "Pacifis". Mi-am dat imediat seama cine ar putea fi cele trei persoane în cauză. Cine altcineva, dacă nu cei trei membri ai familiei Kuny?! Asta era clar! Deci, supercomputerul a confirmat bănuielile mele, pentru că eu am susţinut de la bun început că ei trei nu sunt localnici. Oricum, mai departe, cu greu am reuşit să aflu şi alte lucruri legate de acest eveniment, de la supercomputer. Anume, data terestră la care acea navă a ajuns aici. Şi era vorba despre duminică, 4 februarie 2080. Însă supercomputerul nu a binevoit să-mi afişeze numele persoanelor de la bordul navei, în schimb mi-a confirmat faptul că la bordul ei se aflase o persoană cu iniţialele P. V., adică, după cum mi-am amintit mai târziu, Preda Victor, alias, actualmente, To Kuny. Şi singura informaţie utilă pe care am mai reuşit s-o aflu de la supercomputer a fost denumirea navei cu care au sosit cei trei aici, pe Proxima, anume "Vulturul"!

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relativizare

Majestuoasă viaţa senatorilor romani!
după ce au deviat nişte merite şi pupat slugarnic
paftaua unui împărat,
au obţinut soldaţi plătiţi să le întemeieze,
dar mai ales să le păzească averile.

mai aveau o mulţime de sclavi
care le clădeau şi să le ornau palate,
cohorte de sclave să-i satisfacă până la ghiftuire
şi o singură nevastă
bună să-i otrăvească,
dacă nu apărea un alt împărat
ce călărea un cal
care vroia să ajungă senator.

poezie de Vasile Ionac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!