Marty: Bun. Îmi amintesc ceva despre Roma. Roma. Roma. Acolo trăiesc romanii. Audrey Hepburn a avut o vacanţă acolo. E şi numele unui cântec al formaţiei B52.
Rory: E vorba de o altă Romă.
Marty: Gata. Nu-mi pot aminti. Facultatea îmi distruge spiritul. În fiecare zi aflu lucruri pe care nu le ştiam, ceea ce mă face să mă simt prost.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marty: Tot un fandosit îl consider.
Melman: Trebuie să ai încredere în el. Este un animal.
Marty: Nu ştiu ce părere aveţi voi, însă eu simt că am nevoie de o vacanţă.
Gloria: Unde vom merge în vacanţă?
Marty: Mă gândeam la Conneticut.

replici din filmul artistic Madagascar 2
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marty: (Rory a ratat micul dejun) Hei, vrei nişte ouă sau ceva? Întotdeauna iau cât pentru zece. Dau vina pe fratele meu. Întotdeauna lua cea mai mare bucată de pui.
Rory: Şi ţie nu-ţi mai rămânea nimic?
Marty: Mai rămnea destul. Dar eu voiam bucata cea mai mare.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex: Marty, se pare că până aici ne-a fost! Vreau doar ca tu să ştii că eşti un prieten cum rar întâlneşti!
Marty: Mulţumesc, Alex! Eşti un prieten adevărat!
Alex: Şi sunt sigur că nu te vei supăra când o să îţi spun...
Marty: Ce anume? Ce să îmi spui?
Alex: Ţi-am spart iPod-ul!
Marty: Cum?
Alex: Butoanele erau aşa de mici! Mă scoteau din minţi!
Marty: Ce oroare!
Alex: A fost un accident!
Marty: Te omor!

replici din filmul artistic Madagascar 2
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roma

Un plânset m-a ajuns pe câmpia cea mare
"O, Romă! Tu nu mai eşti Roma cea veche"
Aşa cânta păstorul de porci, trecând călare.

Sub fumuri albăstrui, în faţa mea - obscure
Sub Apenini - lungi şiruri de palate,
Imensa catedrală, cea fără de pereche.

Iar dincolo e ţărmul - pe valuri înspumate
Mulţime de corăbii - a lebedelor turmă,
Căzută-n letargie sub ziduri măcinate.

Şi m-a cuprins un plâns, văzând în urmă
Al dimineţii vânt, cum leagănă şi-nşiră
Corăbii - lanţ de suflete, ce-n zări se curmă.

Şi mă-mpietrise teama, când pieriră
Ai valurilor îngeri - şi am rămas doar eu
Cu Roma ce se surpă - eu, singur, cu-a mea liră.

Şi soarele-n deşert, prea crudul zeu
M-a întrebat: Oare văzut-ai Roma?...
Nicicând nu m-a cuprins un plâns mai greu.

poezie de Juliusz Slowacki din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roma

Roma – tron al strălucirii, bazar a tot ce e bun, curte a întregii lumi, care toată încape într-însa.

definiţie clasică de Baltasar Gracian în Criticon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un alt caz, întâlnim o combinaţie între însuşirea din greşeală a unui obiect şi imposibilitatea de a-l regăsi. O doamnă face o călătorie la Roma împreună cu cumnatul ei, pictor celebru. Oaspetele este sărbătorit în mod strălucit de germanii care locuiesc la Roma şi primeşte, între alte cadouri, o medalie antică de aur. Doamna constată cu amărăciune că cumnatul ei nu apreciază la adevărata sa valoare această piesă excepţională. Sora sa venind la Roma s-o înlocuiască, doamna s-a întors acasă şi desfăcându-şi bagajele, a constatat că luase cu sine, fără a-şi da seama, medalia. Ea şi-a informat numaidecât cumnatul în scris, anunţându-l că-i va trimite medalia la Roma chiar a doua zi. A doua zi, însă, medalia era atât de bine pusă de-o parte, încât era de negăsit, deci imposibil de expediat. Numai atunci doamna a avut intuiţia a ceea ce semnifica "distracţia" sa, anume dorinţa de a păstra pentru sine valoroasa piesă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maximus: Cinci mii de oameni stau în noroiul îngheţat. Trei mii dintre ei sunt răniţi şi sângerează. Două mii nu vor mai pleca de aici. Nu vreau să cred că au luptat şi au murit degeaba.
Marcus Aurelius: Şi ce vrei să crezi?
Maximus: Că au luptat pentru tine şi pentru Roma.
Marcus Aurelius: Şi ce reprezintă Roma, Maximus?
Maximus: Am văzut multe alte locuri din lume. Lumea este barbară, crudă şi întunecată. Roma reprezintă lumina.
Marcus Aurelius: Totuşi, tu nu ai fost niciodată la Roma. Nu ai văzut ce a devenit. Sunt pe moarte, Maximus. Iar când un om îşi simte sfârşitul aproape... vrea să creadă că viaţa lui a avut un scop. Ce va spune lumea despre mine în anii ce vor veni? Voi fi cunoscut ca filosof? Ca războinic? Ca tiran?... Sau voi fi împăratul care a restituit Romei adevărata ei identitate? A fost odată un vis numit Roma. Putea fi doar şoptit. Dacă nu îl şopteai, dispărea... aţât de fragil era. Şi mă tem că nu va rezista acestei ierni.

replici din filmul artistic Gladiatorul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Olimpiada de la Roma

La sat merg cei cu medicina,
La Roma aşii cu prăjina.
Aşa-i normal: ajung departe
Cei cu picioare, nu cu carte!

epigramă de Traian Dănciuloiu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roma

Roma, cetate eternă
Din care s-au născut oamenii mari,
Imperatori, oratori şi cărturari,
Ea este slăvită în cer şi pe pământ
Cu cetăţile ei vechi,
Cu al său latin cuvănt!
Ea o să rămână veşnic
Un oraş etern şi sfânt.

poezie de Vladimir Potlog (24 august 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmaşii hoţilor din Roma

Vru Roma ca de ei să se salveze,
Căci hoţii mişunau pe orice stradă
Şi reuşi, curmând oricare sfadă,
În Dacia mai toţi să-i exileze
De-atunci, ei continuat-au să viseze,
Ca Roma iarăşi pradă să le cadă
Au folosit "emanciparea" nadă,
Dorind urmaşii să-şi îndestuleze
Iar vremurile astăzi s-au schimbat
Urmaşii-n Cizmă s-au "repatriat"
Dar stirpea lor, la noi nu a pierit,
Mereu ne fură-n chip nemăsurat,
Îi întâlnim cum nu ne-am fi dorit
Şi astăzi, în structurile de stat.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici un eveniment esenţial nu se produce în Roma; Naşterea se produce în Betleem, Răstignirea în Ierusalim, Învierea în iad, Apocalipsa în Patmos, Pnevamatocraţia de o mie de ani - la Athos... Singurul eveniment care întemeiază absurda pretenţie care a sâcâit din primele veacuri Biserica, este moartea lui Petru la Roma.

Ion Buga în În faţa Golgotei
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorici slugarnici încearcă să demonstreze că noi ne tragem de la Roma, în loc să arate că romanii se trag din zona noastră.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi şi romanii

Există scrise în anale,
Deosebiri fundamnetale:
La Roma, n-au "funcţionat",
Atâţia Brutuşi în senat.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultură? Romanii n-au făcut şcoli în Dacia, ci fortificaţii şi drumuri. Să-şi apere statutul de ocupant, să-şi care prada la Roma.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi vedem efectele distrugătoare ale luxului la Roma antică: romanii au devenit imediat săraci atunci când acest viciu s-a instalat la ei.

citat din Joseph Addison
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de dor

Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat
nopţile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
şi tu nu mă mai băgai de seamă.

Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag
şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de dor

Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat
nopţile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Mă jucam cu palmele în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
şi tu nu mă mai băgai de seamă.

Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag
şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gracchus: Frică şi uimire, o combinaţie încrezătoare.
Falco: Chiar crezi că oamenii vor fi atraşi de ea?
Gracchus: Cred că el ştie ce reprezintă Roma. Roma este mulţimea. Invocă magia pentru ei şi vor fi fericiţi. Înrobeşte-i şi tot vor vocifera. Inima Romei nu se află în marmura Senatului, ci în nisipul din Coloseum. El o să le aducă moarte, iar ei îl vor iubi pentru asta.

replici din filmul artistic Gladiatorul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

(...) că mai nainte de o sută cinci ani după Hristos, noi Rumânii nu lăcuiam aici; Partiea noastră era Italiea, şi oraşul nostru Roma, de la care ne au rămas şi numele Rumâni, au Romani.

Ţara Rumânească cu cele după la spatele ei împreună, se numea Dacie, căci era lăcuită de nişte oameni foarte barbari şi sălbăticoşi ce se zicea Daci. Craiul acestora anume Decebal, fiind de aciaşi natură cu suppuşii săi, mai totdeauna bântuia vecinatele Naţii ce se stăpânea de Romani. (...)

Marele Traian însă, văzând că locurile ei sânt foarte frumoase şi roditoare, râdică o mulţime de case au familii întregi de la Roma, şi le făcu să vie a se aşeza cu lăcuinţa pe ele. Asfelu de băjenii mari şi vecinice se zic Collonii. Adintâiu Collonie de Romani, cum a trecut în Daciea, s-a aşezat la judeţul ce se anumit după numele lor Romanaţi şi un Prinţu de viţă împărătească anume Caracal, pe care luaseră cu dânşii de la Roma ca să le fie cârmuitor, a zidit oraşul Caracalul. Altă Collonie mare ce-a lăcuit partea aceea unde acum se numeşte Moldova, a descălecat în locul ce se zice Roman, iarăşi de la numele lor de Romani. Toată lipsa Dacilor acum era plinită cu Romani; Ţara lor nu mai avea pentru ce să se mai zică Dacie căci se lăcuia de biruitori; aceştia o numea după numele lor Rumâniea.

Grigorie Pleşoianu în Cele dintâiu cunoştinţe pentru trebuinţa copiilor care încep a citi, Idee repede despre istoriea Rumânilor (1828)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nancy: Ai fost vreodată în Danemarca?
Fielding Mellish: Da, am fost... La Vatican.
Nancy: La Vatican? Vaticanul e în Roma.
Fielding Mellish: Păi, le merge atât de bine în Roma, încât s-au gândit să deschidă o filială şi în Danemarca.

replici din filmul artistic Bananas, scenariu de Woody Allen (28 aprilie 1971)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!