Romănia are 5 râuri mai mari: Dunărea, care o desparte de Serbia şi Bulgaria, şi se varsă spre răs. în m. Neagră; Oltul ce vine din Transilvania; Argeşul, Ialomiţa şi Siretul care, ca şi celelalte, se varsă în Dunăre spre mz.

Romănia are 5 gârle mai mari: Jiiul, Vedea, Dâmboviţa ce dă în Argeş; Prahova, care se varsă în Ialomiţa; Buzăul ce dă în Siret, şal.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romania este acum pământul dintre Carpaţi, Dunăre şi Prut; cuprinde două staturi sau ţări: Romănia şi Moldavia; apoi Transilvania şi alte ţinuturi şi colonii romăneşti vechi, zece cu totul.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dunărea este singurul fluviu din lume, care izvorăşte din Neagră (vezi Munţii Pădurea Neagră) şi se varsă tot în Neagră.(vezi Marea Neagră) După ce scapă de încleştarea cu Carpaţii noştri de la Cazane, ajunsă în largul câmpiei, răsuflă uşurată, zâmbeşte şi exclamă cu bucurie: Ce frumoasă e LIBERTATEA!

Dumitru Delcă (29 noiembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interesant! Dunărea albastră izvorăşte din munţii Pădurea Neagră şi se varsă în Marea (tot) Neagră.

aforism de Mihail Mataringa (26 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Dunăre de-ar curge vin

De când s-a luat aşa măsură,
Stă Petronel cătând temei:
Cum ar putea să bea c-o gură
Ce varsă Dunărea pe trei.

epigramă de N. Georgescu-Cocoş din Albine şi furnici (1940)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Dunăre de-ar curge ...vin (5)

Pe fluviu de vin veni-va ca potopul
M-aş stabili unde se varsă Oltul
Şi fericit aş fi, între urare şi şughiţ,
Că mie-mi place să beau vinul şpriţ?!

epigramă de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Dunăre de-ar curge vin! (Dunărea se varsă în mare prin trei guri)

O, ar fi fenomenal!
Mai mult ca-n literatură,
Păstorel, pe litoral,
Ar umbla din gură-n gură!

epigramă de Ion Calboreanu din Păstorel, politice şi apulitice (1939)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distanţa în cotituri

De la ce distanţă simte râul
Că se varsă, inevitabil, în fluviu?
E o-ntrebare pe care am pus-o
Tuturor, tuturor râurilor
De-o parte şi de alta a Dunării.
(Dunărea n-am îndrăznit s-o întreb,
Ar fi trebuit să-i vorbesc cu "măria ta").

Fiecare, după fire şi debit,
A bâlbâit, mai bine zis a murmurat un răspuns
Intraductibil.
Ceva cam aşa:
Întreabă Dunărea,
Ea de la ce distanţă simte că se varsă
Inevitabil şi glorios
În mare?
Şi în ce-şi măsoară ea această distanţă:
În palme de apă? în coturi? în zbor de nagâţi?
Întreabă Dunărea.

Dar n-am întrebat-o,
Ar fi trebuit să-i vorbesc cu măria ta,
Or, eu mă tutuiesc demult
Cu tot ce curge.

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luare-aminte

Sava se varsă destul de bine
Rapid şi precis în Dunăre.
Dunărea trece foarte corect
Pe sub toate podurile,
Semnalizând cu ochi de peşti
Care fac cu ochiul valurilor lumii,
Păsările zboară peste poduri
Cu obişnuita dezinvoltură.

Belgradul,
La locul lui, bine înfipt
În Europa.

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

moarte (vezi şi deces)

Moartea e o apă neagră care nu se varsă nicăieri.

definiţie aforistică de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii sunt vecinii noştri europeni. Ei populează ţara cunoscută cu numele de România, care se învecinează cu frontiera noastră de sud-vest, pe cursul râului Prut şi josul Dunării. În sud, Dunărea o desparte de Bulgaria şi Serbia, în vest o îngrădesc de Ungaria Alpii Transilvaniei şi munţii Carpaţi. Aceşti munţi formează un arc, care redă o formă ciudată României.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâtea râuri care se varsă în mare, şi nu reuşesc s-o îndulcească.(după Lucian Blaga).

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şase sunt lucrurile pe care le urăşte Domnul, ba chiar şapte de care se scârbeşte cugetul Său: ochii mândri, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care plănuieşte gânduri viclene, picioare grabnice să alerge spre rău, martorul mincinos care spune minciuni şi cel care seamănă vrajbă între fraţi.

Solomon în Pildele lui Solomon, Îndemn la muncă cinstită şi la viaţă curată - 6:16-19
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

- Ei, spune, unde se varsă Nilul? repetă profesorul nerăbdător. [...]
Mihai se opri, respiră adânc, apoi începu să turuie: "Acest fluviu lung de 6.500 kilometri se varsă printr-o mulţime de guri în pustiul Sahara, unde stâncile şi nisipul se încing până la plus 70-80 de grade şi unde nu există nicio picătură de apă..."
- Nilul se varsă în pustiul Sahara? [...]
Mihai scoate cartea de geografie şi merge întins spre catedră.
- Poftim, aici, arată el cu degetul şi începu să citească: "Acest fluviu lung de 6.500 de kilometri se varsă printr-o mulţime de guri în... Marea Mediterană."
Băiatul mormăie zăpăcit, subliniind cu unghia pe carte cuvânt cu cuvânt, apoi se luminează fericit:
- Am sărit un rând, tovarăşe profesor... un singur rând, dar la mine nu contează un rând, aveţi toată încrederea, îl învăţ pentru ora viitoare!

Mircea Sântimbreanu în Recreaţia mare, Unde se varsă Nilul?
Adăugat de M.G
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când doare, varsă râuri de lacrimi, construieşte un pod şi treci peste!

citat din Amin Maalouf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu aripi de foc

Povestea tristă încă mă apasă
dar nu mă recunosc în ea
ochelarii de la o vreme mă deranjează
ochii mei sun la fel cu ai tăi
nu văd în depărtare pregătită mişcarea.

Mă feresc de tulburările care se nasc,
în ele colcăie vinovate intrigile,
se ivesc mereu alte drumuri
care însoţesc apele şi străbat munţii,
dincoace şi dincolo cetăţile aşteaptă,
să închidă misterul între ziduri de piatră
spre care se îndreaptă toţi cei ce iubesc curcubeul
ce-şi varsă culorile în ape.

Prea se face atâta vâlvă,
lângă mine numai tu rămâi credincioasă
cu aripi de foc,
de pe cer numai păsările de pradă
urmăresc cu ochii mari
tot ce-i de prins şi se poate prinde.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea supravieţuire. Respirări

VI

A locui în carne şi în sânge. A mişca când vrei să mişti o geografie pe care propriile tale sentimente o urăsc şi o varsă de scârbă, vai, a vedea aceasta cu tu, iar nu cu ochiul tău, ce laşitate.

poezie celebră de Nichita Stănescu (1982)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întuneric

Am văzut
rana neagră
prin care cerul
varsă întunericul
peste trupul tău...
peste trupul meu...
verde
mai tare
ca rădăcina vieţii
pe roata ruginită
a umanităţii.

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuitate

Glia ţese covoare de flori
din fibrele strămoşilor.
din străfunduri
se filtrează spre noi
dimineţi aurite
de suflul dacilor.

trecem zilnic
peste pământul viu
în care fluviul vieţii
se varsă treptat
în şiraguri.

ţara se-ntinde
milenar în istorie...

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte magică

e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine emoţii splendide
cu soarta de poet mă simt împăcată
nu risipesc timpul cu gânduri sordide.

relaţia cu lumea este sofisticată
a transferat în mine libertăţi placide
e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine emoţii splendide.

poezia inimii cu lumini marcată
este ca pasărea cu aripi lucide
zboară în infinit de raze flancată
în Calea Lactee o poartă deschide.

e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine versuri splendide.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

IARNA-ŞI VARSĂ TOT ARGINTUL PESTE CODRUL RUGINIT
Iarna-şi varsă tot argintul peste codrul ruginit,
Peste cer întinde vălul de un alb nemărginit
Şi îşi vâră aprig colţii în ce-i viu şi mişcător
Prin cetăţi pline de viaţă ori cătun părăginit.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!