Romania este acum pământul dintre Carpaţi, Dunăre şi Prut; cuprinde două staturi sau ţări: Romănia şi Moldavia; apoi Transilvania şi alte ţinuturi şi colonii romăneşti vechi, zece cu totul.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romănia are 5 râuri mai mari: Dunărea, care o desparte de Serbia şi Bulgaria, şi se varsă spre răs. în m. Neagră; Oltul ce vine din Transilvania; Argeşul, Ialomiţa şi Siretul care, ca şi celelalte, se varsă în Dunăre spre mz.

Romănia are 5 gârle mai mari: Jiiul, Vedea, Dâmboviţa ce dă în Argeş; Prahova, care se varsă în Ialomiţa; Buzăul ce dă în Siret, şal.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transistranii sau Aurelianii sânt la 100 mii Romăni carii lăcuesc în Transistria, peste Dunăre, Istru numit de de mult, Sinţari numiţi în Macedonia, Tesalia, Albania, Sclavonia, duşi pe acolo de pe la anii 274 de împăratul Aurelian, ş. a. l.

Acum sânt mai mult întrupaţi cu Grecii, Bulgarii, Sârbii, Arnăuţii.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie, VIII. Transistranii (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grigore Vieru

De ceva vreme,
Grigore Vieru
scanează cerul.
Trimite îngerii
în Valea plângerii.
Peste Prut să facă
podul de flori,
între ţări surori.
Românii să-i unească
în glia strămoşească.
Fraţi de ţară şi de neam,
să stăpânească acelaş ram.
Prutul să nu-i mai despartă
nici astăzi şi niciodată.
Să facă România Mare
cu Dunăre, Carpaţi şi mare.

poezie de Dumitru Delcă (14 februarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa am aflat că ţinutul despre care vorbea contele se găseşte în inima munţilor Carpaţi, la hotarul comun dintre Transilvania, Moldova şi Bucovina, – câteva dintre cele mai sălbatice şi necercetate colţuri ale Europei.

citat celebru din romanul Dracula de Bram Stoker (1897), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romania a devenit atractiva, ea este pentru basarabeni ceea ce a fost UE pentru romani inainte de ianuarie 2007. La ora actuala problema Basarabiei nu mai este una de litigiu dintre Romania si Rusia Tarista sau dintre Romania si URSS. Ea a devenit o problema interna a poporului roman, una dintre noi, cei de o parte a Prutului, si noi, cei de cealalta parte a Prutului. Nu e vorba de unirea a doua state diferite, ca Cehia si Slovacia sau Irak si Kuweit, e vorba de revenirea unui teritoriu instrainat din trupul propriei tari la locul de unde a fost rupt.

Nicolae Dabija în ziare.com, interviu (24 ianuarie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iaşii, cu 66 mii loc., cap. Moldaviei, pe lângă râul Bahluiul. Iaşii s-a numit aşa de la colonia romană, a Iassilor prenumită, şi este capitala ţării de pe la 1565; mai înainte era Suceava.
Edificii şi temple sânt: Mitropolia, Trierarhii, Golia, Academia, Galata, Socola, şi alte multe palate domneşti şi private.

Iosif Genilie în Principe de geografie pentru tinerimea studioasă, Capitale şi locuri semnate. I. În Ţara de Sus (1851)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transtizanii sânt Românii carii lăcuesc în Transtizia, pe lângă râul Tisa, spre răsărit şi apus de el, pe unde au lăcuit din vechime; deşi acum s-au mai întrupat cu Ungurii, Slavii.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie, IX. Transtizanii (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi da Pământul înapoi un minut

la buzele mării am învăţat să sărut
şi totul în jur a rămas amuţit un minut
m-am învârtit pe călcâie
până când picioarele mi-au luat foc
dorinţe, dorinţe
ce nu voiau nicicum să dispară
fugeai, fugeam cu Soarele-n zenit
gelos, Pământul şi mai cu zor s-a rotit
să nu ne vadă, în plină zi, regăsirea

desenam inimi pe toate urmele
mesaje, pasaje, vestale, piedestale
le săgetam şi sângele curgea-n pocale
mă îmbătam ca musca de oţet, agale

paşii îmi sfîrîiau pe nisipul fierbinte
făceam doi metri înapoi şi unul înainte
corpul meu întreg parcă era o torţă
dar mă ţinea pe loc nemaivăzuta forţă
întindeam degetele ca un balaur cu zece capete
Soarele, nepăsător
începea spre alte ţinuturi să scapete
---
îmi doresc să ne mai întâlnim o dată
aşa cum merităm
şi cum visăm:
la buzele mării am învăţat să sărut
chiar acum voi da Pământul
înapoi un minut

poezie de Ionuţ Caragea din Poezii de dragoste (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transnistranii sânt Românii carii lăcuesc în Transtiria sau Transnistria, peste Nistru, numit Tira din vechime, strămutaţi de demult într-acolo; deşi acum sânt mai întrupaţi cu Lehii, Ruşii.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie, X. Transnistranii (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clima Romăniei este potrivită şi priită; aerul curat şi sănătos, dar spre munţi este mai rece decât la câmpii; timpurile ei sânt potrivite, şi zioa cea mai mare de 15 ceasuri; cea mai mică de 9, asemenea şi noaptea.

Iosif Genilie în Principe de Geografie şi Astronomie (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pumnul şi palma Europei

Hai să-ţi ghicesc ţară în palmă
hai să-ţi ghicesc ţară-n Carpaţi
acum e marea mult mai calmă
şi peste Prut surori avem şi fraţi

Hai să-ţi ghicesc ţară-n Carpaţi
de-acolo îl vedem pe Dumnezeu
de muncă dacă fruntea v-o lăsaţi
sudoarea poate ajunge minereu

De-acolo îl vedem pe Dumnezeu
acum e marea mult mai calmă
ridică-te popor al meu
hai să-ţi ghicesc ţară în palmă

Hai să-ţi ghicesc ţară-n Carpaţi
fără ne daţi ori nu ne daţi

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iulie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această ţară a Ardealului iaste despre răsărit de la ţara Ungurească, ce se numeaşte Transilvania.

Pământul Ardealului iaste bun, roditoriu în grâu, vin, şi poame, are miniere de aur, argint, şi aramă, ocne de sare. Se hotăreaşte despre răsărit cu Moldavia, şi cu ţara Românească.

Despre amiiază zi cu Craiova, şi despre apus cu ţara Ungurească, carea îl încunjură şi despre miiază noapte.

Râurile Ardealului ceale mai mari sânt: Oltul, Murăşul, începutul lor iaste de la scaunul Ciucului în Săcuime.

Nicola Nicolau în Gheografia sau Scrierea Pământului, Marele Prinţipat al Ardealului (1814)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din zece în zece

din zece în zece ani vin la balcic
sau
la nevoie o dată la zece vieţi
regret
nespus nu mai cred să fie
timp
pentru încă un balcic nostalgic în trăirea de-acum: simt
cum
pereţii de calcar îşi caută
fanta
prăbuşirii umbrelor dumnealor în oasele mele surcele
din zece
versanţi n-au rămas
decât
maximum zece
ani de
trăit cu pensula în putere
sau zece
vieţi fără semeţele coaste de-argint (?!) apropiate
inimii
inimii lor sfâşiate
în timp
de alte zece timpuri
zece alte
timpuri abia începute şi neterminate
poate
nici nu mai cred nu
mai
văd în culori

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucureştiul îmi place că nu te presează nimeni aici, poţi să treci şi pe roşu dacă vrei şi e ok. Şi apoi, e frumos că oamenii se salută pe stradă, în fine sunt mărunţişuri. Ştiu că în România mulţi oameni trăiesc în lipsuri, dar cu toate astea văd în parc cupluri tinere şi în vârstă, stând pe bancă şi îmbrăţişându-se, îndrăgostiţi, şi oameni de 20 de ani, şi de 60. N-am mai văzut asta în Europa. Să vezi aşa ceva în Germania? Sau în Anglia, în Scoţia, Suedia ori Austria? Nici vorbă! În aceste ţări totul este atât de organizat, atât de predictibil! Or, în România totul pare intim, aerisit, neaglomerat - oamenii, ritmul vieţii. Aici totul curge mai lent decât în alte ţări, oamenii parcă nu se grăbesc, iar asta mi se pare încântător!

Eduard Kunz în Jurnalul Naţional (10 februarie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De de mii de ani oamenii au fost oprimaţi - aşa cum unii dintre noi încă mai sunt - prin noţiunea că universul este o marionetă ale cărei sfori sunt trase de un zeu sau de mai mulţi zei, nevăzuţi şi enigmatici. Apoi, în urmă cu 2500 ani, a existat o trezire glorioasă în Ionia - pe Samos şi pe celelalte colonii greceşti din apropiere, care s-a extins printre insulele şi braţele aglomeratei mări Egee de Est. Dintr-o dată existau oameni care credeau că totul a fost făcut din atomi; că fiinţele umane şi celelalte animale au apărut din forme mai simple; că bolile nu erau provocate de demoni sau zei; că Pământul era doar o planetă care se învârte în jurul Soarelui. Şi că stelele erau foarte departe.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hinduşii cred în scripturi vechi de cinci ori zece mii de ani. La fel este cazul cu alte religii prea moarte pentru a stăpâni ceea ce trăieşte.

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracula: Suntem în Transilvania, iar Transilvania nu este Anglia. Obiceiurile noastre se deosebesc de ale voastre şi poate multe lucruri au să ţi se pară cel puţin neobişnuite.

replică din romanul Dracula de Bram Stoker (1897), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotarul

De la Nistru la Carpaţi
Dorul nu a dispărut...
Noi, românii, suntem fraţi,
Dar... hotaru-i slut la Prut.

epigramă de Constantin L. Moldovan din Concursul Festivalului Naţional de Epigramă şi Fabulă "Donici, cuib de-nţelepciune", Chişinău, tema "Îi slut la Prut" (septembrie 2011)
Adăugat de Constantin L. Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discriminare

Trăim o mare nedreptate
La Dunăre şi la Carpaţi:
Femeile sunt înşelate,
Şi doar bărbaţii-ncornoraţi!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul vechii Dacii vrem

Când peste Prut rusificat-au Ţara,
Iar alţii vor enclave în Carpaţi,
Să ducem grănicerii sus pe Nistru,
Sărbătorind Unirea dintre fraţi.

De mii de ani ne-au divizat imperii,
Fost-a ca mierea plaiul strămoşesc -
S-au pripăşit şi alţii... Astăzi, frate,
Nu le mai place graiul românesc.

Bolnave minţi ne spun cum că-n Moldova
Trăiesc hibrizi, românii nu-s români,
Că-n zecile de ani de plagă rusă
Confraţii au uitat de Muşatini.

Când limba românească-i umilită
Pe daco-getic, aspru plai străbun,
Noi vom cânta mereu Hora Unirii,
Vom aştepta să vină Ceasul Bun.

Nu ne mai amăgiţi cu baliverne,
Nu vrem poduri de flori... Unire vrem!
Astăzi ne este scris, prin suferinţă,
Să izbăvim al neamului blestem.

Vom aştepta... Cândva vom trece Prutul,
Capul de lup pe steagul tricolor
Va re-ntregi pământul vechii Dacii,
Nemuritor, cu noi spre viitor.

poezie de Mugurel Puşcaş
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!