
Rondelul teiului în floare
De-atâta galben scuturat din tei
Mă-mbăt în fiecare seară
Și stând pe prispa casei vechi
Las în urmă a gândului povară
Cântat adesea de poeți
Și de perechi de îndrăgostiți
De-atâta galbrn scuturat din tei
Mă-mbăt în fiecare seară
Teiul își scutură floarea
Mireasma plutește peste sat
Triluri de păsări împânzesc zarea
Și luna apare pe un cer tamisat
De-atâta galben scuturat din tei...
rondel de Letiția Iubu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam și eu să nu mă doară
Ideea că,-n a noastră țară,
Și ciocârliile ne mor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Și fredonam o doină tristă,
Că-n țara-mi nomenklaturistă,
Noi ducem lipsă de popor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam pe străzi, ca un rebel,
Că țara mea n-are drapel,
Cu care eu să mă-nfășor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam, cântam, neîncetat,
De patrie, de neam, de stat,
Și-n gândul tău visam să zbor,
Eleanor, Eleanor
De-atâta dor, de-atâta dor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În plictiseala asta, cânt!
Știi? S-a scuturat demult floarea de tei!
Demult s-a scuturat și liliacul!
În glastra veche luminând cerdacul
S-au desfăcut câțiva boboci muscatei!
Un vânt, înălță fumul țigaretei
Și leagănă între salcami hamacul!
S-a scuturat demult floarea de tei!
Demult s-a scuturat și liliacul!
Pe sârmă curg stropi calzi din pliii fustei
Vopsită roșu-sânge precum macul,
Dă-n foc cafeaua pierzând tot caimacul
Și-n plictiseala asta-ți cânt, vrei sau nu vrei:
Știi? S-a scuturat demult floarea de tei!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrân de-atâta lună
Am scris în tinerețea mea nebună,
Ceva ce se întâmplă-abia acum,
Că voi ieși pe cel din urmă drum,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
Era făcut din calcar și furtună
Orașu-n care am visat să fug,
Purtând în păr cenușa mea de rug,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
Vai, podurile peste râu răsună,
De-atâta alb halucinant din cer,
Și simt că mă topesc în ierbi și pier,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
Și noaptea mea cu moartea mă cunună,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

De când visez
Inima-mi e în corset de aur,
Până e ușa de tezaur,
Iar lumina ce veghează
Canarul și un motan de pază.
Mustăcios și cu pistoale,
Înarmat cu iatagane,
Furios și-atât de mare,
Nu-s speranțe de scăpare.
Ah! Dac-ai ști, privighetoare,
De când visez de aici să evadez,
Să zbor acolo-n crâng, să fiu cu tine
Și să mă-mbăt de-atâta fericire!
Duetul să-l cântăm seară de seară,
Cum cere biata inimioară!
sonet de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngenunchez învingătoare
De-atâta iertare,
Am ajuns a fi înțeleasă...
De-atâta căutare,
M-ai găsit, Iubire...
De-atâtea viscole,
Mi-ai auzit alegerea...
De-atâtea căderi,
M-ai întrebat unde sunt...
De-atâtea lupte,
Mi-ai dăruit sensul...
De-atâtea morți,
M-ai văzut o copiliță...
De-atâtea victorii,
Îți cad în genunchi...
De-atâta viitor,
Mă cutremuri azi...
De-atâta dor,
Îmi permiți să te aștept mereu...
De-atâtea lacrimi,
Devenim grădina tuturor...
De-atâta Rugă,
Mă cuprinzi cu grijă de NOI...
poezie de Diana Zlătan-Ciugureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De-acum liliacul s-a scuturat
De-acum liliacul s-a scuturat.
Petalele trandafirilor vor repeta
șabloanele ultimelor generații, iar tu mergi
pe-aceelași drum. Marșul Primăverii
s-a terminat. Vara, de asemenea,
va suna curând retragerea.
poezie de Michael Cayley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi repetau a mia oară
A scuturat vântu' salcâmu-aseară
Și nu m-am bucurat de-a sa mireasmă
Și nici pe buze, picuri de agheasmă
Nu am simțit ca-n altă primăvară!
Am vrut s-adun din florile de ceară
Pierzându-mă în a nopții fantasmă,
A scuturat vântu' salcâmu-aseară
Și nu m-am bucurat de-a sa mireasmă!
În trupu-mi cu ninsori se-nfinse-o gheară,
Ochi mari mă-acopereau cu caldă asmă,
Voiam să cos la-altar catapateasmă...
Dar clopote-mi spuneau a mia oară:
A scuturat vântu' salcâmu-aseară!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul și căsuța mea...
Simt că soarele dreptății
În curând o să-nflorească,
Și va lumina de-a pururi
Peste Țara Românească.
Dar de-atâta pribegie
Și de-atâta așteptare,
Îmi răsar în colț de gene
Două lacrime amare...
... Azi
Din nou voi fi în casa mea,
Dar nu te regăsesc, măicuța mea!
poezie de Cristi Vasile Cristescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lanul de rapiță
Atâta galben risipit de cer câmpia luminează.
poezie de Letiția Iubu din Inscripții pe un bob de grâu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a scuturat magnolia pe iarbă
S-a scuturat magnolia pe iarbă,
Petale sângerii pe verde crud,
Ca moș, albit, mă scarpin iar în barbă
Și-mi mângâi, blând, obrazu-n lacrimi ud.
Mirosul ei îmi stăruie-n descântec,
Te văd, te simt, dar unde ești, te chem,
Plutește vraja-n mine ca un cântec
Mi-erai cândva destin, folos, îndemn!
S-a risipit misterul dintr-odată,
Iar șoaptele s-au dus pe fir de vânt,
Tandreți și sărutări, flăcău și fată,
Îmi stăruie ca gândul prin cuvânt.
Privind în ochi îți urmăream tăcerea
care strivea tot ce era ca-n vis,
parc-a fost ieri când am trăit plăcerea
de a afla cum este-n Paradis.
Și viața s-a tot scurs ca apa lină,
Eu trist privesc pașii-ți pierduți de-acum,
S-a scuturat magnolia-n grădină,
Împrăștii spre zenit al ei parfum.
Pe când voiam să-ți dăruiesc o floare,
să-ți prind în păr gingașe armonii,
Tu te mândreai cu faimă-ți și grandoare,
Nu mai veni... că n-ai de ce să vii!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Seară de mai
Seară de mai, seară de mai
Cu stele de lut scăldate în lapte,
Curg triluri de păsări pe tuburi de nai,
În noi mai renaște o noapte.
Cai pe copite rotunde de vise
Duc îngeri de perle spre Domnul în cer,
Petalele florilor în vânt sunt prelinse
Pe˗un ciucur de buze cu suc de mister.
Vin fete și băieți la˗ntâlnire,
Părinții afumă în urmă cu stele,
Fluturii nopții ard în mocnire
Odată cu rimele mele.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și mi-e strigăt să te strig
Mi-e atîta dor de dor,
Și-atâta sete de sete,
Să mă-mbăt cu gânduri bete,
Cât de moarte să nu mor...
Foame mi-i de sân flămând,
De-al tău trup prea întrupat,
De gându-ți îngândurat
Și de statu-n poartă stând!
Înciudat eu sunt de ciudă
Și de ziuă prea-nziuat,
De spaimă-s înspăimântat
Și trudit de-atâta trudă...
Într-o noapte înnoptate-aș,
Prin parfumu-ți parfumat,
Și jur, cum n-am mai jurat,
Că te sărut, săruta-te-aș...
Mi-e de tine cald de frig
De fiori prea-nfiorat,
Mi-e atâta pat de... pat
Și mi-e strigăt să te strig!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua polară
Cerul și-a scuturat vișinii-n floare,
Zăpezi, nesfârșite zăpezi.
Galben, abia de mai vezi
O fărâmă de soare.
Și totuși, cândva a fost vară.
Urșii sunt albi, de hârtie.
Umblăm pe această câmpie
În creștet cu steaua polară.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Plouă.
Încă o seară tristă,
cu lacrimi fierbinți
ce s-au ascuns
în cer,
de-atâta timp,
și-n clipa asta,
au rupt tăcerea...
Ascultă plânsul
întregului univers,
și vei descoperi,
că toate astea
vin de la mine...
Te-au prins din urmă
lacrimile mele,
dar te încăpățânezi
și mergi
mai departe...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Petală cu petală
Petală cu petală se scutură din viață
și moartea dă năvală pe câmpul cu verdeață.
Când încă o petală din chipul tău frumos,
se scutură alene, vibrând armonios,
Privește cu mândrie, gândind neîncetat,
la restul de petale, ce nu s-au scuturat!
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
*****
orice născut din născut țipă când se naște viu
simt cum mă nasc și doare
nu țip
sunt mamă și copil al meu
nu-mi provoc avortul deși motive sunt
am părul mult prea galben și soarele mă arde
calc strâmb și găuri mi-au apărut pe drum
am căutat lopată să le astup
dar fiecare ploaie le sapă iar
am căutat să fiu acoperiș de casă
dar vremea mi-a scuturat șindrila iar vântul mi le-a dus
s-au spart
n-am sare câte răni am căpătat
acum sunt singură și mă moșesc
cea mai bună mamă și cel mai bun tată
sunt eu
poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua morților
Mireasma de tămâie plutind peste morminte.
poezie de Letiția Iubu din Inscripții pe un bob de grâu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea alba de cires
In floarea albă
De cireș,
L-am zărit
Pe Dumnezeu,
Sau te-am zărit
Pe tine, cu chipul Său
Si-am mirosit
Profund...
Si m-am simțit
Atât de bine
Că tot cireșul
S-a scuturat
Pe mine!
poezie de Niculina Ilisie
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
bujor scuturat -
petale risipite
zac una peste alta
haiku de Yosa Buson
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bântuire
Metaforele plâng desperecheate,
Moare și ultimul hulub, înfrânt,
Tristețile, icoane pastișate,
Sunt oarbe la orice discernământ.
Suntem ca teiul scuturat de floarea
Rămasă jos, covor de amintiri,
Cum poți întoarce teiului favoarea
Potopului de floare și nuntiri?
Îți simt înfiorarea, îmi simți teama...
Și nu-i mai drum de-ntoarcere în noi,
Măcar că dragostea nu ține seama
Și bântuie și-n vreme de război.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!