Ce întrepătrundere aceea dintre un violoncel şi femeia care smulge din corzile acestuia plânsete, sau şoapte, sau strigăte exultate! Ce întrepătrundere de linii drepte şi curbe, ce acuplare de lemn şi carne!

citat din Juan Manuel de Prada
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Violoncelista îşi potriveşte poziţia genunchilor după curburile instrumentului, după suprafaţa aceea de lemn, îndoită, ondulantă, care corespunde taliei, apucă violoncelul, îi ciupeşte corzile vocale şi-i freacă pieptul cu arcul, până ce-l răneşte drept în inimă şi-l face să plângă în mi bemol.

citat din Juan Manuel de Prada
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărârile oamenilor ar trebui să fie linii drepte, zâmbetele oamenilor, linii curbe dansând...

citat din Carola Mazot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura crează linii curbe, în timp ce oamenii crează linii drepte.

citat din Hideki Yukawa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ars poetica

Graficianul
îşi poartă frenetic arcuşul
pe strunele foii
imaculate.
Arcuri. Săgeţi. Arcuri. Săgeţi.
Linii drepte.
Curbe.
Ovale.
Intermitente
sau neîntrerupte.
Linii şi cercuri.
Pisc şi genune.
Celest şi teluric.
Real şi vedenie.
Din arii celeste
răsare
teluricul trup
de fecioară:
cunună de stele,
cascadă de plete,
o frunte de Venus,
arcade de nimfă,
sprâncene elene,
doi ochi scrutători,
ardent dirijor,
o sferă sonoră,
cireaşă răscoaptă de árşiţa verii,
sulfină mlădie gen Nefertiti,
doi umeri scăldaţi în zăpezi de Ceahlău,
arípi de Eol,
siluetă de nimfă cu arcurile-coapse
vibrând la mişcarea
freneticei vele.
Când trage arcuşul
să-nvolbure-n transă
o coardă spirală
fără sfârşit,
însuşi desenul
se smulge din coală
şi zboară, săgeată,
în infinit.

Linii şi arcuri,
curbe şi cercuri,
zbor de Măiastră
sunt
şi cuvintele.

poezie de Nicolae Mătcaş (2006)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un secret pe care-l păstrăm este ca un păcat pe care nu-l mărturisim nimănui: germinează, se alterează în noi şi nu se poate hrăni decât cu alte secrete.

citat din Juan Manuel de Prada
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăia lenta şi invizibila întrepătrundere a universurilor lor, ca doi aştri care gravitează în jurul unui ax comun, pe orbite tot mai strânse, al căror destin limpede e acela de a se uni într-un punct oarecare al spaţiului şi al timpului.

Paolo Giordano în Singurătatea numerelor prime
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrepătrundere

Mi-ai pătruns în suflet,
Iubita mea, plăcut fior
Te înconjor
Tu eşti ceva înălţător
Un nou impuls de viaţă poate,
De departe gândurile-mi
Mai mult. Un vis stăruitor.

poezie de Mihai Leonte (9 noiembrie 1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou semnat

Pe o pânză de pictură
E-o mare adunătură...
Culori, linii drepte, curbe,
De-nconjoară întreaga urbe,
Trase–n mare repezeală,
Seamănă... a brambureală...
Dar în "clar" ne este dat
Că un "geniu"... l-a semnat...
Tabloul... cum se numeşte?
Fiecare... cum doreşte!...

poligramă de Constantin Enescu (15 octombrie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui cuplu

Deşi sunt foarte populari
În vechea noastră urbe,
Pe el îl ştiu în linii mari,
Pe ea în linii curbe!

epigramă de Ştefan Şerban din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul macrocosmic este forma existenţială a Creaţiei divine (care cumulează formele fizic, astral, mental, cauzal, budhic şi athmic). Există o strânsă întrepătrundere tacită între acesta şi Universul microcosmic, având tenta creării unei armonii existenţiale viitoare.

Adrian Ghitescu
Adăugat de Adrian Ghitescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două drepte...

Două drepte/paralele
împreună
se-întâlnesc/nebănuit
într-un punct
cunoscut ca infinit...

Două drepte/zise curbe
împreună
se-întâlnesc
lucru banal
într-un cerc/numit oval...

Două drepte/oarecare
fiecare/-n deplasare
spre obor
nu-i de rău
că îşi văd de drumul lor...

Două drepte/sinuoase
împreună/mână-n mână
se întorc
de la terase/plini de rachiu
şi spre case/se îndreaptă;
Ce-i aşteaptă?
doar ei ştiu!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie frumoasă

cu siguranţă albă
tristă e numai femeia
albă fragilă până la adn
nemângâiată
care trimite foto
grafii
în avantajul egalităţii
îşi mângâie buzele şi sufletul
cu poezie
iubeşte pe înserat
stând în planuri geometrice
şi desenând linii curbe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subiectul care se eliberează de amintirea unui eveniment traumatic reacţionează prin plânsete, strigăte, fugă. Absenţa reacţiei motorii şi emoţionale face ca procesul să fie patogen.

Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te lăsa şi luptă ca omul curajos; pericolul cel mare e cel aflat în spaimă.

Don Juan Manuel în Contele Lucanor (1575)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrează în nenorocire speranţa şi credinţa. Orice sărac găseşte unu mai sărman ca el.

Don Juan Manuel în Contele Lucanor (1575)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu stabili graniţe între oameni înainte de a putea să te confrunţi cu adevărul celuilat. Deschide inima la aproape orice, atâta timp cât viaţa reprezintă o întrepătrundere de oameni, ne oglindim sufletul în alte suflete de fiecare dată când depăşim universul propriu. Eşti frumos doar atunci când alegi să vezi frumosul din ceilalţi.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să se străduieşti întotdeauna să fii cel mai bun, dar niciodată nu trebuie să crezi că eşti.

citat din Juan Manuel Fangio
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Juan: Doamnelor, domnilor (rumoare, fluierături)... Sunt Don Juan!
Mulţimea (suntem în ianuarie 1990): Noi nu ne vindem ţara, nu ne vindem ţara!
Don Juan: Doamnelor, domnilor... e o confuzie! Eu sunt de aici... autohton!
Un grup de oameni ai muncii (de la întreprinderea Tehnoton): Tehnoton! Tehnoton! Tehnoton! (apoi) Iliescu nu ceda, Tehnoton e-armata ta!
Don Juan: Dar sunt de-al vostru! Asta mi-e porecla! Don Juan!
O voce: Cine-i ăsta? Cine eşti, mă?
Don Juan: Un om care iubeşte femeile! Don Juan! Un om care face dragoste...
O femeie din mulţime: Linişteeee! Linişteee! Să ne spună domnul Jean Barosan... ce rol avea atunci când se strecura în patul femeilor! Ce informatii trebuia să obţină!
Don Juan: Femeia asta e nebună! Eu n-am făcut politică, am făcut dragoste!
Mulţimea: Jos securiştii! Jos securiştii! Jos securiştii! (Don Juan pleacă de la tribună învins de vreme şi de vremuri.)
Un grup de femei octogenare: Iliescu! Iliescu! Când Iliescu apare, soarele răsare!

replici din spectacolul grupului Vouă, scenariu de Corneliu Sofronie (1990)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia cu violoncel

Înfăşor cuvintele în pânza cunoaşterii
le capitonez cu violet uşile,
să nu se audă în exterior,
sunetele să rămână închise-n voce
şi să cânte imnuri dragostei.

Rostirea lor pe de rost,
să se lege-n şirag smălţuit de trăire,
să-mi fie iarbă de căpătâi moale
sub aura poetică a gândului.

Soarele aruncat în zori pe ţărmul îndepărtat,
să le ridice în braţe,
să le dea drumul în valuri
şi să vâslească prin sufletul meu.

Memoria să le tapeteze pereţii literelor,
să fie aşezate-n sertarele pentru poeme
iar tu femeia cu violoncel,
să le interpretezi pe note joase,
să faci din ele copilul
care-ţi împlineşte trupul subţire
şi face din el vâslă prin timp
care trece de nori.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există oglindă care să reflecte mai bine imaginea unui om decât vorbele acestuia.

citat clasic din Juan Luis Vives
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!